Sunt multe metode de iernare şi fiecare stupar laudă metoda pe care o practică. Situaţiile diferite ale familiilor, diferenţele de climă, metodele de iernare diferite au condus şi vor mai conduce la contradicţii. Ştim că pentru a-şi menţine temperatura necesară supravieţuirii albinele se strâng în ghem atunci când temperatura exterioară scade. Ghemul are un miez mai rarefiat şi o „coajă” în care albinele stau mai înghesuite, pentru a micşora pierderea de căldură suferită de ghem. Cu cât temperatura exterioară este mai scăzută cu atât volumul ghemului se micşorează şi albinele din „coaja” lui se înghesuie mai mult, cu capul spre interior. Despre iernarea albinelor ştim sigur doar ce arată termometrele şi ce spun legile fizicii.
-Termometrul ne spune că în prima parte a iernării familiile de albinele ridică temperatura din interiorul ghemului doar până la +25,4 grade C. Apoi încetează producerea de căldură şi temperatura scade lent până la +13,7 grade C în interiorul ghemului şi până la +7,2 grade la marginea(coaja) lui. În acest moment albinele consumă o parte din mierea din guşă, îşi pun muşchii în mişcare şi ridică din nou temperatura din ghem la +25,4 grade, bine înţeles consumând miere. Această ridicare şi coborâre treptată şi periodică a temperaturii ghemului de iernare are loc până la reluarea pontei când albinele asigură permanent în miezul ghemului temperatura de +34 de grade necesară puietului.
-Tot termometrul dovedeşte faptul că lângă coaja ghemului temperatura este mai ridicată cam cu 0,5-1 grad decât temperatura restului lăzii.
-Termometrul ne arată şi că în stup temperatura este mai ridicată doar cam cu un grad Celsius decât temperatura mediului exterior.
Când am susţinut pe topicul „Folosim sau nu diafragma” că ghemul de iernare pierde căldură deci este necesară şi diafragma şi împachetarea, am fost contrat dur. Dar este la mintea cocoşului(iertată fie-mi expresia), dacă ghemul nu ar pierde căldură temperatura ghemului nu ar scădea periodic de la +25,4 grade la +13,7 grade C. Unde se duce această energie termică? Fizica dovedeşte că se pierde afară deoarece temperatura aerului din stup este mai ridicată decât cea exterioară, temperatura aerului de lângă ghem este mai ridicată decât temperatura aerului din stup, temperatura cojii ghemului este mai ridicată decât temperatura aerului de lângă ghem iar temperatura miezului ghemului este mai ridicată decât cea a cojii ghemului.
Albinele produc energie termică folosind miere şi această activitate produce o oarecare uzură a albinelor. Putem să micşorăm prin împachetare uzura albinelor şi consumul de miere la iernare?
Sunt nume grele pe forum care susţin inutilitatea sau chiar nocivitatea împachetării, mai ales în prima parte a iernării, aducând în sprijinul lor „argumente” false.
a.Afirmaţia că oamenii merg pe jos este adevărată. Concluzia că automobilul nu este necesar este falsă. Argumentul că albinele supravieţuiesc în natură este adevărat. Concluzia că împachetarea pentru iernare este inutilă este falsă pentru că supravieţuirea familiilor de albine în diferite adăposturi din natură dovedeşte doar minunata adaptare a albinelor la condiţii vitrege, nu faptul că împachetarea nu este necesară.
b.Afirmaţia că un gol de mărimea a 1-2 faguri lângă cuibul de iernare ţine loc de diafragmă este falsă. Dacă ar fi adevărată golul din tocul uşii ar ţine locul uşii şi nu ne-am mai cheltui banii pe uşi.
c.Afirmaţia unora cu număr mai mare sau mai mic de stupi că nu împachetează pentru iernare şi totuşi albinele le iernează bine poate fi şi adevărată şi motivată de numărul stupilor, lipsa de timp sau de spaţiu de depozitare, costuri, e.t.c. Dar aceasta nu dovedeşte că împachetarea corectă nu ar conduce la rezultate mai bune.
d.Afirmaţia că împachetarea provoacă exces de umiditate este falsă pentru că metoda de iernare combinată scoate în primăvară familiile de albine cu faguri nemucegăiţi. La cele 14 familii vândute în primăvară, din care la 10 fagurii erau nemişcaţi din toamnă, când am împachetat, cumpărătorul nu a găsit nici un fagure mucegăit. Faguri mucegăiţi se găsesc în schimb la cei care m-au combătut. Pozez unul.
e. În favoarea împachetării aduc argumentul că din cele 2 familii care mi-au rămas în primăvară am obţinut în acest an foarte nefavorabil pentru staţionar în zona mea 10 roi care împreună acoperă pe ambele feţe 49 de faguri. Şi am şi cele 2 familii pe câte 8 faguri acoperiţi pe ambele feţe. Pentru neâncrezători, pozele sunt la pagini personale. Meritul este al împachetării care mi-a scos în primăvară albinele neuzate. Voi continua. Valer Bodea
19.10.2010
42.5KB
scanare 16
24.03.2009
81KB
t rvuec
06.06.2010
36.5KB
SALUTARE TUTUROR
AVEM AICI UN STUP IN PAT CALD . POZA ESTE PENTRU INCEPATORI (ca mine ) :hi:
21.11.2010
10KB
cam scumputze..
20.04.2008
44.8KB
Eu folosesc petrol lampant inodor(nu miroase) si incolor.
22.12.2010
39.6KB
Asa se oua :D
06.12.2009
52.1KB
Se invatau multe despre albine din aceste reviste.
22.07.2008
55.3KB
La inceput am umplut 7 lazi de stupina cu acces din spate si cu diafragma din sticla cu rame mici si tare inghesuiti. Stiu ca exista un cleste special pentru scos rame, nu stiu cum arata dar merge si cu "scula" din imagine:
05.03.2009
50KB
greu e doamne ......lucru cu albinutele:nod: :nod:
04.09.2010
37.1KB
au mai ramas albine și pt. cat
02.07.2009
52.8KB
x077
01.03.2010
51.9KB
aici o poza cu respectivele piese
09.02.2011
26.9KB
În 12 ianuarie la ora 16.24 pe lăzile cu faguri de rezervă mai era zăpadă.
19.01.2010
46.4KB
1.Cuti transport ce ai nevoie cand lucrezi la stupi.Fiecare isi poate face asa ceva dupa cum il duce imaginatia.
2.Binocular care se foloseste sa privesti ramele cu larve si puiet...In locul astuia se poate folosi o lupa care se gaseste in orice papetarie.
3.Poate nu inteleg eu dar stupii astia par sa aiba toti capacele cu sticla
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm
20.07.2009
3.8KB
acum hranitoarele care le-am facut un sistem sa poti vedea prin policarbonat.
22.06.2010
26.2KB
Faget 2008
17.03.2008
37.8KB
Alta mai de aproape :hi:
05.01.2011
42.5KB
alta
12.01.2010
23.4KB
Curcubeu 17.04 2010:
19.04.2010
81.3KB
he, he ... aici (langa parcul Vacaresti) am facut si eu primul pastoral in 2004. doar 3 stupi pe care i-am transportat cu dacia. era foarte fain ... cand ma intorceam de la scarbici (imbracat la 4 ace + cravata) facem un mic popas la stupi. productia a fost bunicica cca 15 Kg / stup
04.06.2007
63.2KB
Stupii cei noi, care asteapta sa fie populati.
06.03.2010
36.1KB
Folosesc acest creion de marcat.Mi se pare mai sigur decit lacul.Vedeti in poza.
23.08.2010
56.9KB
Mai
15.01.2010
52.4KB
Eu am cateva lazi din tei,au circa 10 ani si arata destul de bine.
DAR SUNT SI GRELE RAU DE TOT :hi: :hi: :hi:
Mi-am amintit ca la un stupar batran a trebuit sa mutam niste lazi cu albine ca sa le vanda, fara lazi.
Mai fratzilor, 4 oameni am prins de-o lada si am avut ce ridica de ea, asa grea a fost.
Nu a stiut sa zica din ce a fost facuta ... eu am zis ca parca era din beton.In orice caz, aia o tin minte ... ca prea grea a fost, chiar si dupa ce am mutat ramele cu albine din ea.
Hai sa vedeti o lada din canepa, facuta in urma cu 80 de ani
04.03.2010
31.8KB
inainte de retragerea corpului de jos
06.01.2010
63.8KB
Salut! Am inceput sa hranesc albinele cu sirop 1/1 portii 300ml la doua zile. Nu stiu daca e bine, dar atit pot sa le ofer. Sper sa inceapa sa cladeasca intrucat au inflorit pomii fructiferi. O sa le extind cuibul cu rame cladite si faguri artificiali. :hi:
10.04.2009
51.4KB
Daniele ,nu se aduna soarecii sub stupii aia iernati pe cauciucuri? sau daca se aduna cu ce-i starpesti? frumos zbor...... felicitari pentru procentajul mortalitatii
:hi: :hi:
Salut Yrynel.Nu am gasit niciodata urme de soareci sub ele(sub cauciucuri),dar eu oricum le pun grilaje la stupi.Cate unele cauciucuri se mai umplu cu pamant,datarita unor,sau unei cartite.
Procentajul mortalitatii,deocamdata este 0,dar inca nu am apucat sa umblu la pavilion,ci doar la cei "vrac".
Zborul a fost frumos,dar si in interior avea ce sa iasa...
Bineinteles ca nu sunt toti asa.Au cu o rama mai putin... :D
28.02.2010
101.3KB
vedeti ce scrie pe freza dati pe gogle gasiti telefonul sunati si in maxim 7 zile le primiti prin curier ,atunci faceti si plata......pret mediu 200-250 roni.
11.04.2011
43.1KB
Vecinul care m-a ajutat sa mut cel de-al patrulea stup cu urdinisul in aceeasi orientare cu celelalte trei .
Poza facuta in data de 26 dec 2010 .
26.12.2010
49.2KB
Aglomeratie
05.12.2009
52.1KB
sau in variante
12.02.2010
48.5KB
foto
18.09.2009
73.9KB
noroc.ma intetreseaza si pe mine subiectul...ma gandesc la urmatoarea formula, nissan patrol cu care sa trag o remorca de pana in 3,5T maxim autorizat.
cu aceeasi remorca sa pot muta platforme detasabile cu picioare de cate 40 de stupi.
La 5 astfel de platforme pot muta 200 de colonii fara incarcat si descarcat, ferit oarecum de inundatii stupii fiind ridicati, cu posibilitate rapida de mutare in caz de calamitate, ancorati bine de platforma impotriva vantului.
Ce parere aveti?
Stiti cumva firme care produc astfel de remorci?
Dati-mi va rog pe privat mesaj pt a nu se interpreta ca reclama!
Multumesc!
13.02.2011
14.2KB
Aici cu galben se vede siropul, poate e mai sugestiv.