Roii făcuţi recent acoperă bine 4 faguri şi pe faţa exterioară cu excepţia unuia mai slab care nu încape pe 2 faguri(albinele stă agăţate şi pe scândura de podişor) dar nu poate acoperi mai mult de trei. Problema este că un altul, bun, are matca mai mică recent cumpărată, de care nu sunt sigur dacă este împerecheată. Sunt sigur însă că nu mai are şansa împerecherii cu trântori din familii bune pentru că ieri am constatat că acestea nu mai au trântori. De-acum trântori mai păstrează doar familiile bolnave sau slabe, cu mătci defecte sau unele nuclee de împerechere. Poate vremea nici nu-i va permite să se încadreze în cele maxim 30 de zile de la eclozare. Să o omor mi-e milă, să fac unificare n-am chef. Dar dacă va depune ouă nefecundate îmi distruge un roi bun. O soluţie de compromis este să fac schimb de mătci între roi. Dându-i roiului slab matca mică luată de la roiul bun va fi suficient să mut în ianuarie doar un fagure pentru a vedea ce fel de puiet căpăcit va avea: de lucrătoare sau de trântor. Simplu, dar cu hoaţele pe cap aş putea găsi în scurt timp mâine dimineaţă devreme mătcile dacă nu ar fi marcate? Bineânţeles că nu. Cu mătcile marcate o pot face uşor şi repede. Marcarea este atât de folositoare încât nu aş renunţa niciodată la ea şi îi sfătuiesc pe cei care până acum nu au marcat mătcile să schimbe tabăra pentru că se marcarea este foarte uşoară!
03.10.2010
54.2KB
Gratie anti-soareci :
26.01.2011
33.2KB
Trântorii în lumea stupului
“Muştele caută o rană, albinele flori, oamenii buni calităţi, cei de pe treapta cea mai de jos, defecte.”
Canakia
Până la ora actuală, creşterea mătcilor cunoaşte o dezvoltare mai amplă şi mai mult luată în seamă de apicultori, deşi creşterea trântorilor are o importanţă indiscutabilă, cu precădere, în obţinerea de rase, hibrizi, linii, de albine, de mare voloare. Raţionamentul prin care această castă a familiei de albine, trântorii, e considerată ca fiind nefolositoare şi păguboasă, e total nejustificat.
Calculele arată că 1000 de trântori consumă circa 1kg miere şi aproximativ 500g polen. Acest fapt este compensat prin obţinerea unui procent mare de reuşită în lucrările de înmulţire a familiilor de albine, dovedindu-se faptul că, o familie crescătoare de trântori produce o cantitate de miere cel puţin egală cu a familiilor cu un număr minim de trâtori.
Calitatea genetică a trântorilor influenţează în mare măsură calitatea descendenţilor, de asemenea calitatea(descendenţilor) mătcii este influenţată în mare parte de numărul şi calitatea trântorilor cu care s-a împerecheat aceasta.Doar mătcile care în timpul zborurilor nupţiale şi-au umplut spermateca cu 5-7 milioane spermatozoizi,ating o durată de viaţă normală şi o pontă corespunzătoare
Tendinţa de creştere a trântorilor se instalează din ce mai mult odată cu vârsta mătcii, mătcile neputând fi flosite pentru a creşte trântori inainte de prima lor iernare (nu e o regula absolută).
Pentru a obţine un număr mai mare de ouă din care să rezulte trântori, matca virgină se anesteziază timp de 15-20 minute cu dioxid de carbon, la vârsta de 5-6 zile de la naştere,operaţiunea repetându-se după 24 de ore. Matca virgină va depune ouă de trântor la vârsta de 12-14 zile.De asemenea coloniile fără matcă îngrijesc mai mult şi mai bine puietul de trântor decât cele cu mătci, construind celule de trântor în condiţii în care o falilie cu matcă nu ar construi (Free, 1957).Coloniile consangvinizate vor creşte foarte greu trântori.
În cazul în care cantitatea de spermatozoizi înmagazinată în spermateca mătcii nu este suficientă, fie din cauza numărului prea mic de trântori,fie din cauza unui număr redus de zboruri de împerechere, albinele vor schimba aceste mătci înainte de vreme
Apariţia puietului de trântor în cadrul coloniei de albine este primul semn al apariţiei instinctului de perpetuare a speciei .După D. Allen (1958), la circa trei săptamâni de la apariţia primului puiet de trântor, apar în colonie primele botci cu ouă; apariţia primilor trântori diferă foarte mult de la un an la altul. Doar atunci când numărul de albine este suficent pentru a acoperi şi hrăni corespunzător puietul familiei, vor fi acceptate şi larvele de trântori. Coloniiile care cresc mai timpuriu (perioada infloririi salciei) puiet de trântor, sunt acele familii care au intrat la iernare puternice şi deţin un număr mare de albine doici.Un rol foarte important în creşterea puietului de albine şi implicit în creşterea puietului de trântor îl deţine polenul.Coloniile culeg cu atât mai mult polen cu cât puietul de crescut este mai numeros. Doar rezervele de polen aflate în imediata apropiere a puietului au o influenţă pozitivă asupra creşterii trântorilor.
Numai o mică parte dintre trântorii eclozionaţi vor fi apţi pentru împerechere, o mare parte dintre aceştia pier în primele zile de viaţă, iar alţii nu vor ajunge niciodată la maturitate sexuală.
În cazul în care în unele familii au iernat trântori, chiar dacă sunt fertili, randamentul lor reproductiv e foarte scăzut, cantitatea de spermă ce o detin este e minimă. Se va evita obţinerea trântorilor din ouă depuse de albinele bezmetice, rezultatul fiind trântori mici, aceştia folosindu-se în însămânţarea artificială a mătcilor doar în cazul unui deficit de trântori de foarte bună calitate.
Perioada propice, în care se construieşte cea mai mare parte a fagurilor cu celule de trântori este în lunile mai – iunie.
Coloniile de albine care nu au faguri de trântori clădesc mai multe celule cu diametrul lărgit, crescând de cinci ori mai mult puiet de trântor decât familiile care au deja 1-2 faguri cu puiet (Free, 1975). Tot acelaşi autor precizează că, coloniile foarte mici, cu un număr aproximativ de 2000 albine nu cresc deloc trântori.
Familiile de albine care se dezvoltă liber (nu se recoltează de la acestea mierea, nelimitându-se nici cantitatea de puiet, prin utilizarea gratiei Hanemann) cresc, după spusele lui D.Allen(1965), un număr de puiet de trântori egal cu 4,6% din totalul de puiet crescut de o familie în decursul unui an.
Familiile ce cresc o cantitate mare de puiet de trântori nu produc cu mult mai puţin puiet de lucrătoare decât familiile care cresc puţini trântori.
Coloniile cu mulţi trântori, deşi consumă o cantitate mai mare de hrană, lucrează mai bine, neexistând motiv de limitare a numarului de trântori doar de frica pierderilor de randament.
În ceea ce priveşte diferenţele din punct de vedere anatomic, genetic şi fiziologic ale trântorului faţă de celelalte două caste ale familiei de albine, există unele particularităţi.
Trântorii sunt partogenetici, provenind din ouă nefecundate, haploide (în unele cazuri şi diploide), cu un număr de 16 cromozomi, fapt ce se datorează mătcii, care în anumite condiţii, când oul se află în dreptul vezicii spermatice, nu eliberează sperma necesară fecundării oului.
Maturitatea sexuală a trântorilor intervine la 12-15 zile de la eclozionare, testiculele se vor resorbi complet, cantitatea de spermă fiind depozitată în veziculele seminale (maturitatea sexuală deplină, la care trântorii dau un bun randament în procesul de reproducţie, este după 30 de zile de la naştere).
Sunt situaţii în care şi după această perioadă, sunt trântori care nu devin virili, cauza fiind hrana primită de la albinele doici, care se pare nu hrănesc toate larvele de trântor cu acelaşi fel de lăptişor, unii dintre ei nebeneficiind de o cantitate necesară de polen şi de alte substanţe care nu sunt pe deplin identificate. De precizat că trântorii nu se pot hrăni cu polen, de asemenea nu pot consuma mierea căpăcită, ei nebeneficiind de armătura bucală a albinelor lucrătoare.Totodată ei nu pot participa la transformarea nectarului în miere, neavând glande care să producă invertaza.
Doicile transmit , prin laptişorul secretat de glandele lor faringiene, trântorilor, caracterele mamei lor comune.
Trântorii infestaţi cu Varroa sunt compromişi pentru reproducţie.
(Apis cerana este o specie de albine recunoscută pentru rezistenţa ei faţă de Varroa Jacobsoni).
Trântorii la rândul lor, sub influenţa hrănirii lor de către doici, hrană ce le influenţează celulele sexuale, transmit descendenţilor calităţile ereditare ale albinelor doici deodată cu cele ale mătcii din care provin.Proporţiile mai mari în ceea ce priveşte cantitatea de polen dată de către doici trântorilor, are ca efect formarea spermatozoizilor.
Dacă se întâmplă ca împerecherea mătcii să aibă loc în stup, 25% din totalul de puiet ,ce rezultă din ouăle depuse de matca cu pricina, va reprezenta trântori haploizi, adică trântori neviabili. Astfel, instinctual, actul împerecherii are loc înafara stupului
Nu cu mult timp în urmă, apicultorul argentinian Ricardo Garcia a reuşit împerecherea mătcii într-o cuşcă(cutie) cu dimensiunile de 80/100cm, echipată cu un ventilator şi un bec, încercandu-se creerea condiţiilor din timpul zborului de imperechere.Această metodă de împerechere asistată permite fecundarea mătcii la un cost mult inferior metodei insămânţării artificiale.
După Mackensen şi Roberts(1948) ţinerea în captivitate a trântorilor (cuşcă) scurtează mult durata de viaţă a acestora, după 25 de zile mor în mare parte. Deşi percep matca de la distanţe apreciabile, nu o pot vedea, in timpul zborului , decât de la o distanţă de cel mult 1 m. Altitudinea de 1000 de m , după spusele cercetătorilor, nu reprezintă o barieră de netrecut, atât pentru trântori, cât si pentru mătci, în drumul lor spre nucleele de imperechere. În privinţa orientării, pe lângă organele de simţ, trântorii sunt ajutaţi de cantitatea de magnetită inmagazinată în corpul lor (aşa se explică de ce, până la varsta de 4 zile nu părăsesc stupul).
După utilizarea substanţelor chimice în tratarea sau dezinfecţia stupilor s-a observat un număr mare de trântori sterili. Fluvalinatul şi cumafos (în componenţa Perizinului - medicament impotriva Varroa Jacobsoni) sunt doar două dintre substanţele în cauză. În creşterea trântorilor e de evitat folosirea acaricidelor şi folosirea fagurilor artificiali suspecţi, posibil contaminaţi cu substanţe chimice.
Cu privire la încrucişarea între rase, încrucişarea între matcă Apis mellifera mellifera şi trântor Apis ligustica duce la obţinerea unor descendenţi rentabili, puţin agresivi. În schimb, dacă se încrucişează matcă Apis ligustica şi trântori Apis mellifera mellifera, descendenţii rezultaţi vor prezenta pe lângă un bun randament de cules, o agresivitate foarte accentuată.
Trântorii diploizi homozigoţi(neviabili) XcXc reprezintă 25% din totalul indivizilor obţinuţi,
larvele acestora sunt mâncate de albinele lucrătoare(larvele haploide homozigote deţin
un feromon care trezeşte instinctul de canibalism în rândul albinelor culegătoare - acest fenomen
fiind unul din rezultatul puietului lacunar).
O matcă de foarte bună calitate are nevoie, pentru a rezulta indivizii doriţi de apicultor,
de trântori cu origine cunoscută, maturi sexual şi de preferinţă cât mai puri din punct de vedere genetic.
28.07.2009
5.3KB
Familia de mai sus acum 2-3 luni nu mai stiu exatct data(era doar pe 3 corpuri atunci).
13.08.2010
51.4KB
poza cu pavilionul
16.08.2010
39.7KB
laudata fie :wink2:
31.10.2010
30.4KB
alta
04.03.2011
31.8KB
puiet lucratoare
11.05.2009
27.6KB
poze
06.03.2011
28.9KB
magnolie mai 2011
10.05.2011
47.3KB
Din alt unghi
25.10.2007
64.5KB
stupul 2
28.07.2009
33.2KB
s 1
11.06.2010
84.5KB
Mulţumesc domnule Igi. Vă doresc mulţi ani şi mult mai mulţi stupi. Poate fi educativ şi prin multele neajunsuri demascate de ochiul imparţial al aparatului fotografic. Pozele de mai sus au fost făcute ieri dar aparatul a fost setat greşit. Astăzi am pozat stupii rămaşi. În pat cald la minus 5 grade C.
18.10.2009
53.8KB
Pai domnul badea.claudian, eu nu am vazut inca micro nucleu conceput de un institut, nu facut dupa ureche pe picior, care sa nu aiba alimentator. si alea mici care se monteaza cate 4 EWK sau cum le cheama si micronucleele din polestiren nemtesti cu 3 rame de pastic, au alimentator suficient pe ele pentru timpul cat sta in el cantitaea respectiva de albine (cel putin al doilea cu 3 rame are rezervor de cel putin 750 ml). Asta era motivul pt care am intrebat ce micronucleu folositi pentru a trage o concluzie corecta.
Domnule Jenica pentru a trage oconcluzie si a ne-o inpartasi si ...... mie, cam asa arata micro nuclei mei de fecundare :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
a) CU 4 compartimente de crestere pe rama 1/2 redus
09.12.2010
52.6KB
fund , fara plasa..
11.03.2008
31.6KB
cuib cat o minge de handbal
28.09.2010
95.3KB
Targul de miere Fundatia Institutul International de Tehnologie si Economie Apicola - Apimondia
29.08.2009
29.4KB
Stup rama mare modificat de mne in 3/4
16.02.2009
45.8KB
Aici dintr-un puct de vedere lucrurile mergeau bine ,cantarul de control ridica zilnic 1,4 -1,8 in functie de starea vremi
23.08.2010
47.1KB
inca
20.04.2011
14.6KB
rama 4/a. La rama 3 a uitat ajutorul meu (sotia) sa faca poze.
31.08.2009
73.5KB
Iata ce am gasit ... norocu' lor ca nu am fost cu camionu' ... ca-i mutam :wink2: :razz:
Sa traiesti Radule :hi: :hi:
18.04.2010
80.1KB
y
24.11.2010
34.4KB
Sal'tare!
E normal ca bocii sa se dea de ceasu' mortii.....
23.05.2010
56.8KB
alta
15.01.2011
30.8KB
intre 6 si 9 rame
14.09.2007
59.4KB
Poate aici se vede mai bine blocul urdinis de iarna.
24.10.2010
66.4KB
Dar modelul acesta de stup ce probleme de iernare are domnilor?
A fost folosit peste 1000 de ani.
24.12.2009
43.4KB
Ocosnita si un tog pt miere antice
30.09.2008
52.1KB
Sal'tare!
Mai Adi! Roiu'- ca roiu, da vazand poza mi-am amintit de cauciucurile de la remorca.....Pai cred ca au peste 20 de ani si, dupa cum se vede arata inca bine.....
Eu foloseam vara huse facute din saci.....Ia incearca.....Sa nu le coaca soarele.
Sal'tare!
Donbazil-Faget....
Pt. ca va plac pavilioanele ... uite unu pus la punct ... poposit pe aproape.
Ce parere avetzi? :rolleyes:
Are garda mica la sol si e fara camera de extras/ dormit.
Sper sa intalnesc proprietarul :hi:
Azi am avut placerea si acordul de a poza si interiorul pavilionului.
Donbazile ... comentarii ... place au ba ? :) :hi:
30.07.2010
40.8KB
si la mine a inflorit salcamul
la munte nu merge dar anul acesta a inceput bine
a inflorit de 3 zile
07.06.2011
43.8KB
nuclee de imperechere pe 1/2 dadant cu balamale
10.10.2009
57.2KB
toamna 2007 :)
30.10.2007
72.7KB
a
06.02.2010
34.8KB
:zzz: asta e-n germania shi e problema lor dar in momentul cand le vei vedea la urdinish ca intra shi iasa precum albinele nu shtiu deca vei mai gandi la fel :rolleyes: :hi:
nu ca sunt carcotas, dar si eu am avut parte de o asemenea experienta cu familia recordista de anul trecut...mi-au distrus-o viespile...deci nu-mi sunt dragi deloc, dar cu cine sa ma cert...totusi, tot raul spre bine...familia injumatatita si fara regina, am unit-o cu un roi destul de slabut, iar la ora actuala este cam cea mai buna colonie din cate am :D
asta e rezultatul bataliei...!
:hi:
14.05.2011
65KB
Faguri la borcan....
25.07.2009
31.1KB
sau
30.01.2008
12.5KB
De vineri seara a inceput sa infloreasca urdinisul!!!
Duminica dimineata am adaugat al doilea cat ( erau 7 rame 1/2 pline ochi cu inceput de capaceala). 3 din rame le-am inlocuit cu FA si le-am tras in catul nou.
Degeaba, a inceput pe la pranz sa faca barba sub urdinis asa ca m-am dotat repede cu o cutie de 5 rame cu capac si urdinis si am stat toata ziua cu ochii pe stup ca pe butelie. Seara toata barba a intrat inapoi in stup.
De ieri a inceput sa ploua, cum se potoleste ploaia cum infloreste stupul.
Ma gandesc sa scot mierea si sa divizez.
O fi bine?
Sau exista si alta cale de a pastra familia puternica pentru a avea cules si la tei care sta sa infloreasca?
01.06.2010
32.1KB
Duoa cateva zile de cules modest doar 10 kg pe cantar o super ploaie a stricat totul si pe deasupra a mai inundat si vreo 70 de fam.
Cateva poze facute dupa 2 zile .