APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
Si aici am consultat pe Ruttner. Zice ca 6 ore n-ai probleme.
#63
balasbebe CLUB STUPARITUL Din: Zalau,SJ.:1956
Postari: 5335
Mai trebuie putin sa ne gandim la calitate si temperatura. Oul se poate transporta la orice temperatura. Se poate pune si in frigider, dar nu asta am vrut sa arat.
In privinta starterului, am folosit tot timpul familie orfanizata, stransa bine, eventual am mai scuturat albina de la alte familii (deci starter cu puiet larvar) si a mers totul ok... cat timp am folosit larve din propria stupina.
In data de 17 iulie 2010 am adus larve (mai exact fasii de fagure cu celulele "scurtate", procedeu pe care l-am mai folosit pana acum fara probleme) de la un prieten de la 30 de Km si le-am introdus in 3 starteri. Surpriza: nici o larva luata in crestere.
Mi se pare mai logic sa mergi cu starterul dupa larve la asa o distanta.
Citat dupa Dani: "Intrebarea mea era referitoare la un fenomen despre care se aminteste (mai mult sau mai putin tangential) in mai multe discutii despre cresterea matcilor, inclusiv aici. Anume - transmiterea de caractere de la familia crescatoare [prin laptisorul dat matcii]... fiicelor matcii crescute. (in special instinctul de roire)" Nu inteleg ce ai vrut sa spui?
Sunt apicultori din zonele mai reci care vin cu nucleii dupa botci desi botcile sunt mai usor de transportat fata de tranportul larvelor neacoperite de albine.
Pai sunt o sumedenie de apicultori care pretind ca daca familia crescatoare este roitoare sau ca daca familia crescatoare este in friguri, fiicele matcii crescute au instinct mai pronuntat de roire decat daca botcile (cu aceeasi origine) ar fi crescute in familie neroitoare. (Un fel de ereditate transmisa prin aliment)
Este adevarat sau nu? Eu nu vad nici o logica.
Si nu doar ca nu vad logica, dar nici nu mi s-a confirmat practic aceasta ipoteza.
#67
maximus apicultor Din: valcea taica...valcea
Postari: 53
Dani Popovici a scris:
proapi a scris:
.. Nu inteleg ce ai vrut sa spui?
Pai sunt o sumedenie de apicultori care pretind ca daca familia crescatoare este roitoare sau ca daca familia crescatoare este in friguri, fiicele matcii crescute au instinct mai pronuntat de roire decat daca botcile (cu aceeasi origine) ar fi crescute in familie neroitoare. (Un fel de ereditate transmisa prin aliment)
Este adevarat sau nu? Eu nu vad nici o logica.
Si nu doar ca nu vad logica, dar nici nu mi s-a confirmat practic aceasta ipoteza.
este adevarat, pentru ca e dincolo de logica. se transmit niste efluvii energetice care predispun noua matca mai mult decat ar trebui la roit.
efluvii care au corespondenta materiala in laptisor, dar pe care stiinta nu a ajuns inca sa le descopere in totalitate.
trebuie sa fim constienti ca dincolo de "ce se vede", e si "ce nu se vede".
De acord cu tine, nici eu nu am observat asa ceva in practica.
Sa admitem ca, crescatorul poate fi roitor sau mai rau sa fi intrat in friguri (aici chiar ca numai tine nici cont de unde creste botcile) si-si modifica comportamentul. Insa de aici si pana la fiicele matcii crescute de un crescator roitor sa devina si ele roitoare la randul lor doar pentru ca mama lor a fost crescuta de o familie cu comportament de roire mai pronuntat. Sa spunem ca se poate schimba ceva in prima generatie, dar si la a 2 a? Sa fie un caracter genetic influentat de alimentatia ascendentei?
#69
un OM apicultor Din: com.Prundu jud. Giurgiu
Postari: 577
Pe logica transmiterii unor caractere dorite sau mai nedorite, s-ar putea asemana cazul a doi copii gemeni crescuti in medii familiale diferite, dar intr-un caz copilul ar primi hrana si confort psihic, iar in celalalt caz ar fi poftit la masa ceva in genul "ia ba si baga in tine", asezonat cu doua scatoalce dupa ceafa ? Nu stiu daca se "pupa" pe logica albinelor, dar este un scenariu .
#70
lucky5strike CLUB STUPARITUL Din: Craiova
Postari: 3248
De la bun inceput numesc gresit sa insistam pe folosirea unei familii roitoare/in prag de roire, cata vreme nu se practica asta. Nu vorbesc doar personal.
O familie roitoare nu mai da randament nici in faguri, nici in botci. Le are deja. Albina in prag de roire nu devine activa decat dupa roire. Insistand altfel, ocolim niste standarde cu care eu sunt de acord. Apoi, crescatorul trebuie sa fie o familie deosebita, nu o adunatura molcoma, cum e familia in prag de roire...
Pornirea catre roire difera un pic. Sunt familii care nici nu umplu bine lada si incep botcile. Sunt familii care se blocheaza frumusel cu musca si polen, apoi incep frigurile. Sunt familii care nu roiesc si executa schimbarea. Eu le prefer pe ultimele. La ce bun sa ne complicam cu celelalte doua?
Pe firul discutiei, povestea incepe sa aduca celei cu oul si gaina. Matca da ereditatea. Albinele (doicile) pot influenta treaba asta? Prin conduita cred, mai degraba decat prin laptisor.
Am inteles formularea:
1. Demonstrati ca daca folosim larva din familie neroitoare intr-un crescator roitor, descendenta obtinuta va fi roitoare. Eu consider ca albina doica si comportamentul stupului in friguri influenteaza intrucatva botcile. Pregatirile de roire sunt efectuate de albine, nu de matca, desi ea ponteaza botcile. Botca sufera influenta lor, trebuie crescuta ca matca, nu intretinuta sa ponteze. Vrem nu vrem, in stup albinele cam iau deciziile cheie. Ne-am mai putea lamuri daca efectuam testul acela dupa care albinele eclozionate dintr-un fagur cu celule doar pe o parte, cladesc fagur similar, cu celule pe o parte. N-am incercta dar sunt curios ce iese.
Am putea formula si asa:
2. Demonstrati ca daca folosim larva din familia neroitoare in crescator roitor, descendenta obtinuta nu va fi neroitoare. Este pozitia pe care unii o adoptati excluzand pct. 1. Care ar fi argumentul la acest pct. 2?
Una peste alta, testul pe doua grupe de cateva zeci de familii ar fi mai concludent!
Dani punea aceasta problema pentru generatia a 2 a. Asa este, o familie intrata in friguri pana nu se linisteste nu i se poate cere nimic si nu o putem pune in discutie. Un crescator roitor, cel putin cat ne cresc larvele si le capacesc si nu are nici cunoscut (din ascendenta) acest fenomen pronuntat de roire, nu poate raspunde unui eventual test, dar.
Incepand din acest an se face o serie de teste pe laptisorul de matca la Universitatea din Cluj, un postdoctorat. S-ar putea sa tragem mai multe concluzii in functie de compozitia laptisorului in cele 4,5 zile a unei larve de viitoare matca. Sper sa facem si un test cu laptisor din familii roitoare si poate din botci date in crestere.
#72
lucky5strike CLUB STUPARITUL Din: Craiova
Postari: 3248
Compozitia laptisorului de matca, acum in ianuarie incepe, tine 1,5 ani si concluziile pe alte 4 luni.
#74
lucky5strike CLUB STUPARITUL Din: Craiova
Postari: 3248
Proapi, pot spune ca ma bucur ca exista continuitate.
Astept cu placere rezultatele demersului.
PS: pe treaba asta poate discutam cu alt prilej, sa nu facem offtopic.
#75
gica Moderator Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Postari: 3643
Mai dar cat ati scris.Citesc si recitesc pana invat totul pe de rost. De moment am rabla asta de calculator in pioneze.Voi scrie si eu,ca vreo doua lucruri tot am prins de la voi.
_______________________________________ Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
#76
gica Moderator Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Postari: 3643
Folosesc aceasta metoda de multi ani(starter si crestere in colonie cu matca).Cu acest procedeu cred ca obtin matci bune cu preturi acceptabile pentru mine.Ca de vandut nici vorba.Lucrez cu stupi ME.Cum procedez: Pregatirea coloniei. Daca dezvoltarea coloniilor incepe la inceputul lui martie stupii buni ajung la inceputul lui aprilie la 8 rame de puiet.Daca in continuare este cules bun de intretinere si ceva peste albinele pun miere in corpul superior iar matcile coboara in corpul de jos.Daca nu este cules hranesc la greu astfel incat la inceputul lunii mai in corpul de jos sa am cateva rame cu puiet.La inceputul lunii mai stupul trebuie sa aiba aproape doua corpuri de albina.Acum stau cu ochii pe mama Natura.Cu 7-8 zile inainte de a incepe salcamul pun un podisor prevazut cu gratie Hanneman obturatat pe jumatate intre corpuri.Am grija ca matca sa fie in corpul de sus. Conditia sigura de reusita - in aceasta situatie stupul trebuie sa faca seara dupa aceasta operatie barba cam cat o caciula mai mica.Daca nu face are sigur sub 30 000 de albine.La peste 40 000 de albine dam in alta belea,intra singur in friguri. In ziua urmatoare de dimineata trec la organizarea lui pentru crestere.Scot doua rame fara puiet si cu rezerve putine din corpul de jos si introduc rama portbotci intre doua rame cu oua si puiet necapacit la finisare.Sunt 13 botci in rama.Introduc o singura rama si las distanta putin mai mare fata de ramele cu puiet necapacit. Colonia nu are alt urdinis,in mod normal apare o suprapopulare cu albine in corpul de jos.Seara fac transvazarea uscata cu larve tinere inainte de prima naparlire.A doua zi de dimineata fac completari unde nu au fost luate in crestere.Un amanunt,fac hraniri cu 0,7 litri de sirop 1/1 cu lapte praf zilnic incepand cu o saptamana inainte si pe timpul cresterii.In general obtin 10-11 botci la un stup.Dupa capacire scot rama cu botci iar stupul se pregateste pentru culesul de salcam care tocmai a inceput. Botcile la pun cate 25 -26 pe o rama si la introduc intr-un stup mai prapadit (5-6 rame de puiet) la maturare si care tocmai a fost orfanizat.Cand culesul este gata cu doua zile inainte de a iesi matcile arunc toate matcile batrane si tinere care nu au mers in primavara si divizez acesti stupi mai slabi in trei.Dau botca si controlez peste 12 zile.Unde sunt oua caut si marchez regina si mai dau 3 rame cu puiet capacit.Unde nu sunt oua unific. Cam asta este in mare procedeul.Nimic spectaculos,totul simplificat in timp. In general cand salcamul e gata botcile sunt mature si fac divizarea.Dupa imperechere intaresc roii si incepand cu aceasta data pentru mine incepe un nou an apicol. Am uitat sa spun,viata m-a facut un chitibusar,tin o evidenta la sange.
Multumesc pe aceasta cale lui Valter pentru metoda cu gratia Hanneman pusa in sac.Am folosit ani de zile niste podisoare cu gratie montata in ele.Gata,in sfarsit,am scapat de ele.
_______________________________________ Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
Domnule Gica, ma surprinde putin procentul mare de larve pornite in acest tip de organizare (in ”relativa” prezenta a matcii si a puietului necapacit). Probabil supraaglomeraea de sub gratie are o influenta decisiva. Familiile nu sunt cumva la inceput de friguri?
Oricum, multumiri pentru raspuns! Merita experimentat procedeul.
#78
gica Moderator Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Postari: 3643
Dani Popovici a scris:
Familiile nu sunt cumva la inceput de friguri?
Glumiti domnule Popovici.Mai intai priviti-le: http://stuparitul.3xforum.ro/post/3567/ ... _fi_asta_/ Este vorba de cele doua foto "de la prietenul meu" cum zice Catalin. Ierneaza pe la 1,5 kg,consuma putin,nu au puiet iarna si la salcam ajunge la 4 kg, Albine blande,matca tocmai face un ou.E de schimbare linistita din aceasta cauza nu-i marcata.Asa arata Carpatina pe care o bestelesc toti.
_______________________________________ Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
#79
gica Moderator Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Postari: 3643
Intradevar sub gratie apare o suprapopulare.Albina culegatoare se va opri in corpul de jos,tot jos fiind si puiet necapacit care trebuie hranit va fi si destula albina lucratoare.Contactul cu matca este dar este atenuat mult de gratie.Rare sunt cazurile cand intra in friguri.In situatia asta stupul sta 8-9 zile.Am uitat sa mai mentionez, sacrific toate matcile oricat de bune ar fi daca in stupii respectivi apar albine cu un inel galben.Iar larvele provin din colonii in care nu este picior de albina cu inele galbene.Astea-s corciturile care roiesc pe la 30-35 000 de indivizi.Matcile lor oua iarna,colonia consuma mult si iarna si vara iar vara in loc de miere fac roiuri.Daca mai au si un stup de volum mic esti mancat.
_______________________________________ Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
..., multumiri pentru raspuns! Merita experimentat procedeul.
Carpatina are un potential excelent cu conditia sa fie ”muncita” la capitolul selectie (eliminat tot ce nu corespunde si eventual imperecheata dirijat).
subscriu la cele scrise de genutzu pe langa faptul ca nu poate prin definitie sa intruneasca cele doua categorii intrun stup, starter si finisor tocmai prin faptul ca nu ofera continuitate starterului acolo avem o fam orfanizata cu un minim de doica care se rasfrange asupra cantitati si calitati viitoarelor matci realizabil dar defectuos manopera inutila dle doctor
nu inteleg, ce continuitate sa-i ofer starterului? starterul tre sa fie orfan in momentul in care se introduc botcile proaspat transvazate. Dupa 24 de ore, starterul se transforma in finisor cu matca sus, prin inlocuirea podisorului dintre cele 2 corpuri cu o gratie haneman. Doici sunt destule, in ambele corpuri avem puiet, jos numai capacit iar sus de toate varstele.
Salutari, Cu regret ...totul ar fii aproape bine daca a ti face un schimb de rame de sus -jos, 1-2 rame cu puiet nec de 3,4,zile contra puiet capacit de jos. De ce aproape bine ?, pentru ca, cresterea cea mai buna tot sus este, cu puiet de toate varstele mult polen, miere necapacita shi albina tanara spre devenire doica, acolo trage an sus shi ramane acolo an proportie mare daca are conditiile necesare, aceasi metoda cu separarea ptru starter este buna ,important sa urmariti ca larvele sa fie hranite din abundenta cu laptisor shi sa alegeti familia cea mai predispusa la crestere caci nu toate...au chef de crestere cand vrem noi,
starter si finisor in acelasi timp – poza de giovanni, in CRESTEREA MATCILOR · 6.4KB
Pai sunt o sumedenie de apicultori care pretind ca daca familia crescatoare este roitoare sau ca daca familia crescatoare este in friguri, fiicele matcii crescute au instinct mai pronuntat de roire decat daca botcile (cu aceeasi origine) ar fi crescute in familie neroitoare. (Un fel de ereditate transmisa prin aliment)
Este adevarat sau nu? Eu nu vad nici o logica.
Si nu doar ca nu vad logica, dar nici nu mi s-a confirmat practic aceasta ipoteza.
Si eu afirm ca este adevarat,,faceti mai multi ani la rand 5 la 5 fam cel putin,si o sa vedeti ca am dreptate, si cu cele irascibile la fel, LOGICA: DIN SCHIMBAREA LINISTITA ,FAM. ROITOARE SE AMELIOREAZA !
O crestere rusita este atunci cand ant ro crescatoare se asigura conditiile s au se simuleaza o schimbare linistita antr o proportie aproape naturala. Eu pornesc cresterea direct cu Regina,doar gratia atre Reg. si rama de crestere,
starter si finisor in acelasi timp – poza de giovanni, in CRESTEREA MATCILOR · 5.7KB
Domnule Gica, ma surprinde putin procentul mare de larve pornite in acest tip de organizare (in ”relativa” prezenta a matcii si a puietului necapacit). Probabil supraaglomeraea de sub gratie are o influenta decisiva. Familiile nu sunt cumva la inceput de friguri?
Oricum, multumiri pentru raspuns! Merita experimentat procedeul.
Salutari Dl Popovici,
Din cate se cunosc si eu am ancerat la anceputurile anvatarii ctresterii, an cazul an care a anceput sa intre an friguri accepta artificial f rar sau deloc ori cresterea este abandonata an detrimentul botcilor salbatice, sant lucruri care nu fac exceptie de la regula,
starter si finisor in acelasi timp – poza de giovanni, in CRESTEREA MATCILOR · 62.7KB
Parere personala Lipsa puietului tanar(necapacit)mareste gradul de "urgentza" si "disperare" ale albinelor(familiei orfane) de a trage/creste botci. Lipsa albinei tinere(care nu este totuna cu lipsa puietului necapacit) cauzeaza negativ asupra numarului de botci luate in crestere.
Pai da,din una alta producem si pe net;Daniele sa vedem unde gasim cateva Caucasiene sa multiplicam,
gica Moderator Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Postari: 3643
giovanni a scris:
Salutari, Cu regret ...totul ar fii aproape bine daca a ti face un schimb de rame de sus -jos, ..............
Don Giovani,multumiri de sfaturi,dar matale cum faci daca faci ? Ca nu se poate sa faci si-tr-un fel sa nu faci. Credibil esti cand spui cum faci o crestere de matci nu cum se face sau cum s-ar face.
_______________________________________ Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
Domnule Dani Popovici as vrea sa va povestesc ceva.In primul an cind am crescut matci am avut norocul sa observ ca ,colonia crescatoare a avut un cuvint greu de spus in calitatile viitoarelor matci.Cum sa intimplat? Aveam in stupina o colonie unicat printre celelalte.Daca celelalte erau de nota 7-8 ea era de 11.O cunosteau pina si colegi de pastoral ,sotia si copii.O botezasem NR1.Inauntrul cutiei FARMACIE.Totul organizat in interior in mod ideal.Puietul,pastura si mierea parca erau desenate in arcuri de cerc perfecte.Puteam sa o recunosc din intreaga stupina ,,cu ochi inchisi,, sa zic asa.La urdinis putina albina incit nu stiai cine culege,populatia oscila o data cu aportul de nectar incit in toamna era uneori prea slabuta.Pentru ca nu aveam carti si nici sfaturi am folosit in primul an de crestere puiet larvar de la o colonie roitoare pentru ca era puternica in primavara.Din 16 regine obtinute doar doua am reusit sa am inperechiate pentru ca nu stiam sa formez nuclee de imperechere .Ambele regine au mostenit calitatile CRESCATORULUI ale lui NR1.In fiecare an de atunci am crescut regine dar nu mai mult de 2-3 din acesta.Am vindut unui coleg acum citiva ani 20 de coloni.Una din ele are aceleasi caracteristici A observat singur ca aceasta e deosebita.
Sa spun si eu cum procedez cu cresterea matcilor.Lucrez cu ME.Folosesc o colonie care este si donatoare si pornitoare si crescatoare.Jos cobor matca si puietul mai capacit,gratie Haneman , iar sus puiet mai larvar ,rama cu larve donatoare si rama port botci.Seara inlocuiesc gratia cu sita de ventilatie.A doua zi dimineata stropesc cu apa sa nu zboare albina si pun larvele in botci.Pun si putina apa intr-un compartiment al hranitorului.Seara verific luarea in crestere si daca am chef fac dubla transvazare sau nu .Apoi inlocuiesc sita de ventilatie cu gratia.Peste citeva zile verific si grupez botcile si le tai pe cele de salvare.O observatie :cel putin vizual botcile din dubla transvazare sunt enorme.O problema chiar doua:chiar stimulata colonia a ros botcile in prima serie din 2010 (probabil frigul de afara in primavara devreme ori nu era in starea adecvata) iar alteori cind simte viitoarele matci colonia roieste.Acum construiesc un incubator sa contracarez aceste probleme.
domnule amd daca doriti va pot face un termostat cu afisaj cu microprocesor iesire pe releu 12v cu setari temperatura o bijuterie....ma contactati pe privat...imi cer scuze ca scriu pe topik dar vad ca nu primiti ms privat
gica Moderator Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Postari: 3643
SMD-ule,tocmai am pus bine un coleg pentru 10 zile.Mai baga un anunt comercial pe aici si gata.
_______________________________________ Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
dle doctor
