APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
Parere personala Lipsa puietului tanar(necapacit)mareste gradul de "urgentza" si "disperare" ale albinelor(familiei orfane) de a trage/creste botci. Lipsa albinei tinere(care nu este totuna cu lipsa puietului necapacit) cauzeaza negativ asupra numarului de botci luate in crestere.
Nu vreau razboi cu nimeni si nici nu-mi doresc s-o fac pe profu' de api. Da, astazi am intrat putin prin manuale si am sapat adanc...da adanc tare. Metode ca Roberts, Piana, Krasnaia Poliana, una australiana pun baza pe startarea si cresterea botcilor(obligatoriu) alaturi de puiet necapacit in prezenta discreta a matcilor.
Lipsa puietului tanar duce la maximizarea numarului de botci acceptate insa scade altceva...
Metoda prezentata de Pab se aseamana cu metoda Roberts pe patru nivele.Aceasta metoda poate fi aplicata perfect la cei ce au MER.
lucky5strike CLUB STUPARITUL Din: Craiova
Postari: 3248
Nu faceti din carti sau din experienta altora piatra de hotar. Si aceia se mai pot insela.
Daniel are dreptate si vorbeste din proprie experienta. Important este sa stapanim tehnica, restul sunt variatiuni pe aceeasi tema. Unele mai costisitoare ca altele la manopera si timp.
Haideti sa discutam la subiect: ce a scris pab suna asa: "Starter si finisor in aceeasi familie, cu matca". Pai,
1: Foarte bine se poate face prin izolarea temporara a matcii fata de partea de albina care va forma pornitorul, cum am inteles ca doreste sa faca mutand regina in corpul sus pe faguri de miere si necapacit si lasand jos izolat restul de albina cu puietul capacit. Intre corpuri avem deci Hanemann. Culegatoarea va trage la corpul de jos. Dar cu matca, pe ramele de larve ce rezulta in 9 zile in catul superior (doar mnatca nu sta pe loc) or sa ramana destule albina tinere, exact cea care trebuie botcilor. Daca facem pornitor doar prin simpla inlocuire a gratiei Hanemann cu un podisor fix, nr. de botci acceptat va fi mai mic. Pentru procent mai bun, cauti sa tii mai degraba albina de pe ramele cu larve in corpul cu sipcile. Deci ceva manopera de scuturare. Si culegatoarea poate sa ramana matcii. Dupa acceptarea botcilor se schimba iar podisorul cu Hanemann. Nu trebuie transvazare umeda, iar lustruirea botcilor de albina oricum nu este necesara. Una peste alta, sa astepti 9 zile e tocmai amanuntul care da peste cap totul. Nu cred ca trebuie sa astepti aceste 9 zile!
2. Se poate lucra pe principiul izolarii cu Hanemann, adica printr-o mica deschizatura (5-10 cm diam) care sa contina o asemenea gratie, un corp sa comunice cu altul, matca stand in corpul in care se afla puietul capacit. De partea cealalta, puietul necapacit, rama de botci, pastura. In aceasta situatie trebuie neaparat transvazare umeda. S-ar putea folosi si o gratie normala, totala, dar acceptarea, oricum scazuta in asemenea cazuri, ne-ar face doar sa ne aflam in treaba.
Omul este masura tuturor lucrurilor. Nu mai stiu cine a spus, dar a spus-o bine.
@ shinshi pi linii. ''1: foarte bine se poate face prin izolarea temporara a matcii fata de partea de albina care va forma pornitorul, cum am inteles ca doreste sa faca mutand regina in corpul sus dimpreuna cu faguri de descapacit, si lasand jos restul de albina cu puietul capacit. Culegatoarea va trage la corpul de jos. Dar cu matca, pe ramele de larve or sa ramana destule albina tinere, exact cea care trebuie botcilor. Nr. de botci acceptat va fi mai mic. Pentru procent mai bun, cauti sa tii mai degraba albina de pe ramele cu larve in corpul cu sipcile. Si culegatoarea sa ramana matcii. Aici nu trebuie transvazare umeda, lustruirea botcilor de albina oricum nu este necesara.'
Nu ca ar fi prima data cand te faci de cacao, dar hai sa trecem peste. Ce treaba are albina caratoare cu problema discutata?
Noi incercam sa vedem cum focalizam doica si s-o plimbam peste ramele cu botci dupa ce-si fac o baie de polen.
Intotdeauna albina doica va fi( majoritara) preponderent inghesuita pe ramele pe care trebuie sa le hraneasca. Si atunci ia se duce unde-i locul ei. Pe puietul ce trebui sa-l viziteze de 150 ori in perioada <<de la spargerea oului, pana la capacire>>.Totodata trece de 1500 ori si pe la botcile dintre ramele cu puiet descoperit. Doica nu are ce sa caute pe ramele de puiet capacit ca nu poate sa-si verse secretia glandulara.
Ori afirmatia lui Pab ca nu a gasit prin cartile citite despre crestere de botci alaturi de puiet deschis este cred o omisiune... Dom profesor da-mi voie sa ma auto banez , da esti papagal.
Ute ce am scris aici<<Metode ca Roberts, Piana, Krasnaia Poliana, una australiana pun baza pe startarea si cresterea botcilor(obligatoriu) alaturi de puiet necapacit in prezenta discreta a matcilor.>>Este chiar tema subiectului propus de Pab.
janese MODERATOR DIN UMBRA Din: dambovita razvad
Postari: 5534
Nu faceti din carti sau din experienta altora piatra de hotar. Si aceia se mai pot insela. ( a zis l5s)
dar nici sa nu zicem asha ceva despre unii care au urmarit larvele o viatza........noi care am vazut larve de 2-3 ani in fatza ochilor!!!
#35
balasbebe CLUB STUPARITUL Din: Zalau,SJ.:1956
Postari: 5335
Oare se leaga de subiect
#36
balasbebe CLUB STUPARITUL Din: Zalau,SJ.:1956
Postari: 5335
Partea a doua
#37
lucky5strike CLUB STUPARITUL Din: Craiova
Postari: 3248
janese a scris:
Nu faceti din carti sau din experienta altora piatra de hotar. Si aceia se mai pot insela. ( a zis l5s) dar nici sa nu zicem asha ceva despre unii care au urmarit larvele o viatza........noi care am vazut larve de 2-3 ani in fatza ochilor!!!
Era un principiu, nu o acuza adusa direct nimanui. Daca odinioara se vorbea de familii care dezvolta peste 100.000 de albine, oare ramanem la stadiul acela? Depune matca in medie 3500-4000, ca sa ne facem calcule pornind de la asemenea familii? Nu trebuie sa luam de-a buna chiar totul, chiar daca e scris. Imi pare rau ca ma implic in felul asta!
#38
lucky5strike CLUB STUPARITUL Din: Craiova
Postari: 3248
valter a scris:
@ shinshi pi linii.
15 pe linie, draga valter. Eu practic 15 pe linie. Dar am vazut pe altii ca au cateva botci pe sipca si vorbesc de cresteri "partial" reusite. Ei, daca tot vorbea janese de 2-3 ani larve sub ochi.
Dom profesor da-mi voie sa ma auto banez, da esti papagal.
Cred ca ideea cu puiet necapacit, in apropierea botcilor, vine de la faptul, ca numai albinele tinere (doicile), secreta laptisor de matca in exces, ele fiind atrase langa locul introducerii botcilor, hranind puietul necapacit, de pe ramele ce se pun langa. Ele vor hrani botcile, din primul moment. Celalalte albine, pot secreta si ele laptisor, in lipsa de doici, dar pana sa reuseasca lucrul acesta, trece un interval mai lung sau mai scurt, in functie de varsta lor. La fel pot veni doici, atrase de botci, dar la fel dupa cine stie cat timp, ceea ce duce, la obtinerea unor botci, mai putin performante. Probabil ca se pot creste botci, in orice varianta, dar rezultatul va fi fireste altul.
_______________________________________ Ar fi simplu, daca nu ar fi asa de complicat, sau ne pare numai noua ?
Procentul de botci acceptate in varianta cu puiet ne capacit in starter depinde si de timpul scurs de la orfanizare si pana la introducerea botcilor.
#42
lucky5strike CLUB STUPARITUL Din: Craiova
Postari: 3248
Cam fortat. Cred ca e un video demonstrativ, in mod normal stupul acela nu ar folosi nici ca pornitor. I-a mai pus si serbet!
Despre procentul de botci acceptate, e adevarat, de discutat. Ideal este ca botcile sa fie luate in ingrijire in prima ora. Asta se obtine intr-un starter clasic, pe rama de polen si miere, unde doua ore de asteptare sunt mai mult decat suficiente. In starterul inchis, unde suntem intrucatva presati sa lucram mai repede. La cel deschis se mai poate tergiversa.
Cand avem puiet necapacit intr-un starter facut pe loc, situatia se schimba, starea de neliniste se declanseaza mai greu, dar nu trebuie zabovit nici pana cand albinele incep sa hraneasca celule de salvare. Cam 4 ore. Daca e permanent e mai greu de intretinut.
Starterul cu puiet deschis trebuie sa fie puternic. De aceea este de obicei o colonie buna, in totalitate, careia abia i se ridica matca. Totusi, cele mai bune botci sunt crescute in stupul cu activitate normala.
... a nu diminua cu nimic feromonul matci. AICI E ARTA CRESTERI REGINELOR VALOROASE.
Eu de multe ori am incercat sa cresc botci cu mtca in cuib, mi-a intrat in friguri crescatorul si de cateva ori m-am trezit cu matca pe la botci (era deja zvelta, pregatita de zbor). Pe de alta parete am incercat crestere de matci in familie orfana bine hranita si nu am vazut nici la botci si nici la matci vre-o „micsorare”, iar laptisor a ramas in botca dupa eclozare ca in orice botca de calitate.
Exista 3 feluri de opinii despre crescatorul de matci: - ca trebuie sa nu fie din familie roitoare - ca trebuie sa nu fie in friguri pentru a fi "matci de schimbare linistita" sau - ca nu conteaza daca e in friguri
- Baciu Octavian: „Lăptişorul de matcă diferă la creşterea mătcilor de salvare faţă de lăptişorul secretat de albine la creşterea mătcilor de roire.” http://stuparitul.3xforum.ro/post/244/9 ... ti_matci_/ - Ruttner a scris: „comunicările despre durabilitatea modificărilor comportamentale şi ale caracterelor obţinute prin astfel de influenţe (de la crescator) la descendenţa mătcilor respective nu sunt în concordanţă cu nivelul actual al cunoştinţelor. Şi la subiecte experimentale mai puţin complicate decât albina meliferă mai lipseşte dovada pentru mult discutata „transmitere ereditară a însuşirilor dobândite” … Când dorim să modificăm albinele noastre prin creştere, selecţia dirijată şi împerecherea diferitelor tipuri ne oferă posibilităţi mult mai mari decât influenţarea prin rasa coloniei doică. Nici nu trebuie să ne fie teamă că prin creştere de către alte rase a mătcilor s-ar influenţa caracterele selecţionate ale descendenţei lor. Nu este' deci deloc riscant să creşti mătci în colonii de altă rasă. Randamentul de creştere al unor astfel de colonii ar putea fi singur hotărâtor pentru alegerea ei ca doică.”
Intrebare: Poate cineva sa demonstreze prin probe biochimice, morfometrice (mg, mm, microni, etc), comportamentale sau macar prin experienta proprie ca matcile/laptisorul din crescator in friguri difera de cel din crescator in stare de schimbare linistita? Sau ca se pot transmite caracterele crescatorului matcilor crescute? (care sunt aceste caractere?) Exista si probe sau sunt doar speculatii?
(Eu pana la noi dovezi raman la ideea ca genele parintilor matcii si abundenta hranei sunt singurele care pot influenta.)
Vin cu aceste 2 chestiuni pentru ca am citit si am tot citit despre chestiile acestea sofisticate despre "matca in cuib" si despre "lipsa frigurilor la familia crescatoare" - Ca fiind "marea arta a obtinerii de matci de super valoare"
Si cand am vazut rezultatul chestiilor acestora sofisticate si complicate... tare m-am mai "dezumflat".
Sau cu alte cuvinte, matcile din ascendenta buna, crescute in stare de friguri, cu sau fara matca in cuib (ori in familia mama, ori in familia crescatoare intrata in friguri datorita inghesuielii induse de mine) mi-au dat randament mai mare in productie decat cele crescute in alte conditii, fara a se vedea vre-o diferenta in privinta instinctului de roire. (Ruttner recomanda familii crescatoare (finisoare/doici) din rase roitoare pentru un bun randament. Credeti ca nu e de bun augur starea de friguri intervenita voluntar sau involuntar pe parcursul cresterii?)
Poate veni cineva cu probe concrete care sa ma contazica?
(Ruttner recomanda familii crescatoare (finisoare/doici) din rase roitoare pentru un bun randament. Credeti ca nu e de bun augur starea de friguri intervenita voluntar sau involuntar pe parcursul cresterii?)
Poate veni cineva cu probe concrete care sa ma contazica?
Si cand am vazut rezultatul chestiilor acestora sofisticate si complicate... tare m-am mai "dezumflat". Daca imi puneați intrebarea acum 15 ani va contraziceam categoric.....gaseam eu argumente. ..................................................5 ani aș fi zis ...posibil sa aibe dreptate cam 50%. ........................................astazi va ințeleg și va dau dreptate 100% ........................................peste 10 ani.....vom trai și vom vedea ce voi raspunde.
... a nu diminua cu nimic feromonul matci. AICI E ARTA CRESTERI REGINELOR VALOROASE.
Eu de multe ori am incercat sa cresc botci cu mtca in cuib, mi-a intrat in friguri crescatorul si de cateva ori m-am trezit cu matca pe la botci (era deja zvelta, pregatita de zbor). Pe de alta parete am incercat crestere de matci in familie orfana bine hranita si nu am vazut nici la botci si nici la matci vre-o „micsorare”, iar laptisor a ramas in botca dupa eclozare ca in orice botca de calitate.
,,De cateva ori''Aici noi tre sa ne punem intrebarea.Cand intra o familie in frigurile roiri? Mare pacat ca,crescatori de regine studiaza doar metoda de crestere si nu da cu ochiul si la comportamentul albinelor,de aici rezulta atatea intrebari si necunoscute. Se mai zice ca matcile isi formeaza instinctele dupa (comunicarea) starea in care se regaseste fam crescatoare. Copilul,dupa nastere cunoaste vocea mamei....
valy
_______________________________________ Suntem saraci,dar nu suntem prosti. http://valigudas.sunphoto.ro/ Tel. 0741297349.
... Se mai zice ca matcile isi formeaza instinctele dupa (comunicarea) starea in care se regaseste fam crescatoare. Copilul,dupa nastere cunoaste vocea mamei....
valy
"se zice ca..."
La mine S-A VERIFICAT (practic) ca nu este chiar asa. - E o repetitie, pentru ca am spus-o si mai sus: Din mame bune am am avut matci bune, chiar si crescute in familie in friguri. Din familie roitoare mi-au iesit PRIN SCHIMBARE LINISTITA matci roitoare. Am depus eforturi considerabile ca sa respect "tehnologia", cu matca in cuib. Nu au iesit matci cu nimic mai bune si nici mai putin roitoare - decat atunci cand am crescut in familie intrata in friguri, sau - decat atunci cand am crescut in familie orfanizata, sau - decat atunci cand au intrat familiile singure in friguri (le-am suprimat regina batrana si am lasat botci din care au iesit CELE MAI BUNA MATCI -bineinteles descendente din mame "de elita" )
Am intrebat daca poate veni cineva cu masuratori sau cu monitorizari in care sa dea cifre. Nu folclor.
Singurul Rutner care-ti poate da ceva date este nea Gica...da pe el il pornim mai greu...ca-i bunic. Deunazi chiar m-am gandit la cum sa procur un instrument de cantarire care sa aiba diviziuni de un miligram. M-am razgandit...la shinshi botci pe speteaza si alea cocosate cred ca nu merita...
Faza de orfanizare, cea care determina luarea in lucru a botcilor, sau falsa orfanizare in cazul prezentat de Pab, genereaza diminuarea instinctului de roire la matcile obtinute prin acest procedeu...ca urmare studii aprofundate trebuie sprijinite financiar, facute de tipicari(ca nea Gica, janese, Pab) care nu pun carca prea adanc la productia de miere, si bineinteles de oameni cu cap si coada.
... Deunazi chiar m-am gandit la cum sa procur un instrument de cantarire care sa aiba diviziuni de un miligram. M-am razgandit...la shinshi botci pe speteaza si alea cocosate cred ca nu merita...
...
am eu acces, deocamdata, la Universitate, dar cine are timp pentru toate...?
Apropo de intrebarile domnului Dani Popovici, cred ca nu are rost sa incercam sa raspundem la ele, deoarece daca dr. Ruttner, care a fundamentat teoria cresteri matcilor, studiind toate teoriile inaintasilor pana la el, si avand mijloace profesionale si un institut cu multi asistenti la indemana, ca sa nu mai zic nu stiu cati studenti care puteau sa primeasca teme de cercetare (in calitate de profesor de zoologie de la Universitatea din Franfurt, din Germania si director la Institutul de Cercetarea Albinei din Oberursel, a desfasurat activitati de cercetare genetica , reproducere regine, inseminarea artificiala de regine, taxonomie de albine, fertilizare comportament, si flora albine.), a scris cartea "Cresterea matcilor" la cererea prof. dr. ing Harnaj care era atunci Presedintele APIMONDIA, nici nu ia in calcul cresterea marcilor, din familii intrate in frigurile roitului, ce sens are sa incercam noi, sa raspundem la aceste intrebari si sa gasim raspunsuri si sa despicam firul in 4 ?
_______________________________________ Ar fi simplu, daca nu ar fi asa de complicat, sau ne pare numai noua ?
#52
lucky5strike CLUB STUPARITUL Din: Craiova
Postari: 3248
Apropo de intrebarile domnului Dani Popovici, cred ca nu are rost sa incercam sa raspundem la ele, deoarece daca dr. Ruttner, care a fundamentat teoria cresteri matcilor, studiind toate teoriile inaintasilor pana la el, si avand mijloace profesionale si un institut cu multi asistenti la indemana, ca sa nu mai zic nu stiu cati studenti care puteau sa primeasca teme de cercetare (in calitate de profesor de zoologie de la Universitatea din Franfurt, din Germania si director la Institutul de Cercetarea Albinei din Oberursel, a desfasurat activitati de cercetare genetica , reproducere regine, inseminarea artificiala de regine, taxonomie de albine, fertilizare comportament, si flora albine.), a scris cartea "Cresterea matcilor" la cererea prof. dr. ing Harnaj care era atunci Presedintele APIMONDIA, nici nu ia in calcul cresterea marcilor, din familii intrate in frigurile roitului, ce sens are sa incercam noi, sa raspundem la aceste intrebari si sa gasim raspunsuri si sa despicam firul in 4 ?
Ruttner nu pune problema starii crescatorului prea direct pentru ca trateaza in primul rand productia de matci in sistem industrial si in al doilea rand nici nu se pune problema sa se ia botci din familii roitoare (nu se urmareste perpetuarea instinctului de roire). Nimeni nu sta sa se uite cat de "aprinse" sunt familiile cand are in plan productia unui numar fix de matci.
Totusi nu neaga nici unde faptul ca familia doica/crescatoare/finisoare poate intra in friguri si nici nu spune ca ar fi un lucru rau. Reamintesc: Aduce in calcul destul de serios faptul ca rasa cu cat e mai roitoare, cu atat e mai eficienta in CRESTERE.
[PS. Trateaza detaliat cresterea in colonie cu matca si in colonie orfana.]
Când dorim să modificăm albinele noastre prin creştere, selecţia dirijată şi împerecherea diferitelor tipuri (MAMA SI TATAL MATCII, eventual trantorii cu care se fecundeaza) ne oferă posibilităţi mult mai mari decât influenţarea prin rasa coloniei doică. Nici nu trebuie să ne fie teamă că prin creştere de către alte rase a mătcilor s-ar influenţa caracterele selecţionate ale descendenţei lor. Nu este' deci deloc riscant să creşti mătci în colonii de altă rasă. Randamentul de creştere al unor astfel de colonii ar putea fi singur hotărâtor pentru alegerea ei ca doică...
(eu unu prin "rasa" inteleg si "linie", care poate fi mai roitoare sau mai putin roitoare) ... in lipsa demonstratiei clare ca un caracter se poate transmite de la crescator la ... fiicele matcii crescute. Anume:
Ruttner a scris:
„comunicările despre durabilitatea modificărilor comportamentale şi ale caracterelor obţinute prin astfel de influenţe la descendenţa mătcilor respective nu sunt în concordanţă cu nivelul actual al cunoştinţelor. Şi la subiecte experimentale mai puţin complicate decât albina meliferă mai lipseşte dovada pentru mult discutata „transmitere ereditară a însuşirilor dobândite”
Stim cu totii(pardon nu chiar toti, multi nu stiu ce e ala bardou) despre ceea ce inseamna ereditatea extranucleara. Insa de aici pana a spune clar si tare ca hrana data larvelor de o familie in friguri fata de o familie care nu este intrata in friguri difera foarte mult(in sensul ca de la familia intrata in friguri se pot transmite caractere care determina instinctul de roire accentuat) e cale lunga si e doar o supozitie pentru a sta de vorba pe net fara a fi demonstrata chiar cu eforturi mari.Eu spot sustine insa cu argumente ca hrana pe care o pot acorda larvelor o familie de albine intrata in friguri contine o cantitate de substante nutritive si de crestere superioara unei familii care nu este in friguri. Ori...............calitatea si cantitatea hranei primite e clar ca influenteaza fenotipul dar nu cred ca pana la a ajunge in a perpetua caracterele familiei care a oferit hrana larvara mai mult decat caracterele mostenite de la parinti(nucleare)!
#56
lucky5strike CLUB STUPARITUL Din: Craiova
Postari: 3248
Dani Popovici a scris:
Ruttner [...] nu neaga niciunde faptul ca familia doica/crescatoare/finisoare poate intra in friguri si nici nu spune ca ar fi un lucru rau. Reamintesc: Aduce in calcul destul de serios faptul ca rasa cu cat e mai roitoare, cu atat e mai eficienta in CRESTERE.
Nu am timp sa verific daca ai citat sau interpretat corect. Deci merg pe mana ta.
Din cate am eu la cunostinta, daca faci un pornitor dintr-o familie in pragul roirii, si-i pui 30-40 larve la treaba, nu ia in crestere nici sfert din larvele astea. O familie cu tendinta pronuntat roitoare este contraindicata unui asemenea proces. Nu poate fi usor stapanita, s-ar lucra greu cu asemenea unitati. Deci, nu pot fi in nici un caz de acord cu aceasta teorie. Nu ma intereseaza numele celui care o promoveaza.
Din ce am lucrat, nu am preferinte speciale pentru o rasa anume in ce priveste cresterea. Dar de ce sa pui neaparat la ingrijit carnica in crescator cu italiana? N-am observat ca una ar fi mai buna ca alta, cu diferenta ca albina italiana reactioneaza mai bine la stimulare, dar, tot in schimb, se nelinistesc mult mai rau cand sunt orfanizate. Sunt banuieli ca si laptisorul si comportamentul albinei doici influenteaza cumva viitoarea matca. Nu-mi surade deci ideea sa dau larvele unei rase la crescut altei rase, mi se pare o complicare inutila.
Acum asta facem, despicarea firului in 4, poate in 8, vorba cuiva...
Subiectul era altul: pornitor si finisor in acelasi timp.
Aceasta metoda vorbeste practic de 2 familii, puse la un loc, dintre care una a fost orfanizata cu rolul de pornire a botcilor si care la randul ei devine familie unificata.
Mie mi se pare ca atata timp cat scoti acelasi numar de familii din circuitul productiv de ce ar mai fi nevoie de o complicatie in plus, zic eu.
Si apoi orice familie poate fi finisoare, daca nu avem incubator, mai degraba este crescator si apoi finisor pentru ca iti aduce botcile si pana la 2 zile de dinaintea izolarii.
#58
lucky5strike CLUB STUPARITUL Din: Craiova
Postari: 3248
Eu nu ma mai lungesc in aprecieri, ca poate-mi mai sare careva in cap.
Acum asta facem, despicarea firului in 4, poate in 8, vorba cuiva...
Subiectul era altul: pornitor si finisor in acelasi timp.
Intrebarea mea era referitoare la un fenomen despre care se aminteste (mai mult sau mai putin tangential) in mai multe discutii despre cresterea matcilor, inclusiv aici. Anume - transmiterea de caractere de la familia crescatoare [prin laptisorul dat matcii]... fiicelor matcii crescute. (in special instinctul de roire) Intrebam daca are cineva dovezi, citate, verificari ale acestui fenomen.
Nu am pretentia ca sunt detinatorul adevarului absolut, dar din experienta mea, cele mai bune matci le-am obtinut in FAMILII CRESCATOARE intrate in friguri (de la inceput sau pe parcursul cresterii)[sau chiar in familia mama intrata in friguri accidental], din mame foarte bune, evident. Asemenea matci, foarte viguroase si prolifice, chiar intrau in friguri datorita prolificitatii mai greu decat altele obtinute pe alta cale.
Voiam sa ma asigur daca este un fenomen izolat sau in alte gospodarii se si intampla "transmiterea instinctului de roire de la familia crescatoare", mult "citata".
Singurii care au raspuns la intrebare au fost valy gudas si genutzu. (cu argumentele pe care le avea fiecare)
In privinta starterului, am folosit tot timpul familie orfanizata, stransa bine, eventual am mai scuturat albina de la alte familii (deci starter cu puiet larvar) si a mers totul ok... cat timp am folosit larve din propria stupina.
In data de 17 iulie 2010 am adus larve (mai exact fasii de fagure cu celulele "scurtate", procedeu pe care l-am mai folosit pana acum fara probleme) de la un prieten de la 30 de Km si le-am introdus in 3 starteri. Surpriza: nici o larva luata in crestere.
Mentionez ca am facut transportul repede, nu am tinut larvele la soare, le-am invelit in panza uda si nu sunt la primul transport de acest fel. Nu exclud moartea larvelor pe timpul transportului, dar tind sa cred ca albinele au preferat propriile progenituri altora straine. Ca urmare eu unul vreau sa incerc (la fel ca si PAB) incepand cu anul 2011 startarea in lipsa oricaror oua sau larve in starter, eventual cu starter inchis. procedeul a fost descris de Pupemea si de Valter (cita pe G. Ratia)
