APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
|
Nou pe simpatie:
lonely_32 la Simpatie.ro
 | Femeie
24 ani
Valcea
cauta Barbat
26 - 57 ani |
|
|
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"ReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #691 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
În 6 decembrie am observat că ghemul se apropia de speteaza superioară. Poza arată că sub spetează nu sunt celule căpăcite dar asupra acestui aspect voi reveni.
47.6KB
|
|
| |
|
| #692 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
În mai puţin de 2 ore am preparat şi am dat în pungă sirop invertit. Asupra invertirii voi reveni. În 24 decembrie am observat la urdiniş că a curs siropul. Vina mea: nu am răzuit spetezele superioare iar pungile din rulou sunt prea subţiri. Am mişcat ultimul fagure şi pe exteriorul penultimului aveau câteva celule de puiet căpăcit. Am pipăit fundul sub ultima ramă şi era uscat. Moarte nu se vedeau. Nu le-am deranjat, am amânat controlul până la eclozionarea puietului.
P.s. Am greşit poza. Bucuros că au golit punga le-am dat în 15 decembrie punga din poză.
19.7KB
|
|
| |
|
| #693 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
La controlul din 7 ianuarie 2011(am uitat să setez anul) pe exteriorul ultimului fagure erau puţine albine iar sub faguri erau multe moarte. De remarcat că au astupat orificiul făcut astă toamnă în fagure.
65.1KB
|
|
| |
|
| #694 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Am îndepărtat ultimul fagure şi penultimul era bine acoperit.
79KB
|
|
| |
|
| #695 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Am tras moartele cu dalta.
47.6KB
|
|
| |
|
| #696 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Erau mai multe moarte decât s-ar fi putut admite în această perioadă chiar şi la o familie normală(poate peste un pahar şi jumătate).
54.5KB
|
|
| |
|
| #697 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Nucleul este de 7 rame aşa că am mutat fagurii în partea cealaltă. Noroc cu marcarea mătcii, am observat uşor că era căzută peste câteva albine moarte. Am scuturat peste ea albinele de pe un fagure mai uşor pe care urma să-l scot şi am perforat cu degetul fagurele care urma să rămână la margine. După ce regina a urcat pe fagure l-am pus în marginea ghemului, am pus diafragma şi polistirenul şi am închis.
46.6KB
|
|
| |
|
| #698 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
După 2 zile am retras fagurele din margine de pe care matca trecuse pe intervalul din mijloc. Pereţii şi fundul nucleului sunt uscate.La exteriorul ghemului sunt puţine albine. După mutare cuibul nu va mai beneficia de aerisirea de fund care rămâne după diafragmă aşa că voi lărgi urdinişul şi voi urmări să nu fie obturat de moarte.
50.1KB
|
|
| |
|
| #699 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Pentru a constata dacă trebuie desfiinţat nucleul am îndepărtat ultimul din cei 3 faguri rămaşi. Intervalul este foarte bine populat aşa că nucleul va putea supravieţui dacă nu mai sunt multe albine intoxicate de tratarea abuzivă cu varachet.
51.9KB
|
|
| |
|
| #700 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Nu ştiu în ce măsură au murit albinele din cauza intoxicării cu varachet sau a năclăirii cu sirop. În grămada de albine moarte nu erau umede nici năclăite dar poate au fost curăţate de celelalte. Dar dacă nu dădeam sirop sau dacă deranjam albinele răzuind spetezele superioare ca să nu se spargă punga nu aveam pe conştiinţă mormanul de moarte. Nucleul scăpa nevătămat şi dacă în toamnă nu uitam să-l cântăresc. Am ştiut că nu a depus rezerve în partea superioară a fagurilor pentru că acolo nu a eclozat puiet. Dacă îi ştiam greutatea verificam prin cântărire cât au consumat şi nu mă speriam de faptul că au ajuns sub speteaza superioară unde nu au miere, deci nu dam sirop. Şi aveau rezerve suficiente, dovada fiind fagurele retras din centrul cuibului, pe care era matca, el era cel mai uşor. L-am pozat în transparenţă pentru a se vedea că mierea a fost depusă în zona de unde a eclozat puiet. Se observă şi orificiul făcut în toamnă, nu l-au astupat. Pozele sunt făcute în 2011 dar am uitat să setez aparatul. Dragi colegi începători, DACĂ albinele au terminat mierea ori sunt pe punctul de a o termina turta sau placa de candi nu le mai salvează pentru că pe timp rece albinele nu reuşesc să ia din ele suficient de repede atât cât au nevoie aşa că pot muri cu turta sau placa de candi deasupra. Sigur este fagurele descăpăcit introdus între ultimul şi penultimul fagure, mai ales dacă fagurii sunt perforaţi iar familia este împachetată, dar în acest an eu nu am. Sigură este şi punga cu miere ori sirop 4:1 până la 5:1, invertit. Dar cântăriţi stupii sau cumpăraţi pungi mai groase ori răzuiţi spetezele înainte de a pune pungile cu sirop, ca să nu păţiţi ca mine! Şi nu mişcaţi fagurii inutil, poate cădea matca aşa cum mi s-a întâmplat mie şi o matcă pierdută înseamnă o familie pierdută!
52.7KB
|
|
| |
|
| #701 |
 jonny_itapicultorDin: Piatra Neamt/Sibiu
Postari: 2596
|
|
Si de ce trebuie sa le chinuiti in ianuarie? Nu era oare mai simplu daca puneati sirpul toamna si aveau miere suficienta pana in martie? .. intreb si eu..
_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
|
|
| |
|
| #702 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Aici se observă mai clar că în toamnă nu au avut miere căpăcită până sub şipca superioară. Acum este sirop necăpăcit luat din pungă. Dacă mişcam fagurii observam că nu au nevoie de sirop dar puteam pierde matca, aşa cum o pierdeam şi acum dacă nu observam că a căzut.
54KB
|
|
| |
|
| #703 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Mi s-au spart pungi şi la familii dar la ele este mai simplu, pot face curăţenie. Am verificat şi albinele sunt liniştite pe faguri deci au matcă. Ramele sunt curate şi uscate, la fel şi stupul.
60.6KB
|
|
| |
|
| #704 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Sunt uscate şi scândurile de podişor. dar de această dată le-am pus invers, cu crescăturile de ceară în afară, ca să nu mai spargă pungile. Esta uscat şi materialul textil pus peste podişor. Uff, am scăpat cu bine. Este prima dată când am avut pungi sparte dar va fi şi ultima dată când folosesc pungi la rulou. Pe viitor voi cumpăra pungi mici de la magazine, sunt mai rezistente.
62.8KB
|
|
| |
|
| #705 |
jonny_itapicultorDin: Piatra Neamt/Sibiu
Postari: 2596
|
|
Valer70 a scris:
Aici se observă mai clar că în toamnă nu au avut miere căpăcită până sub şipca superioară. Acum este sirop necăpăcit luat din pungă. Dacă mişcam fagurii observam că nu au nevoie de sirop dar puteam pierde matca, aşa cum o pierdeam şi acum dacă nu observam că a căzut. |
Tinand cont ca este un nucleu(consum mai ridicat) rama respectiva trebuia sa fie plina. .. parerea mea.
_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
|
|
| |
|
| #706 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Domnule Jonny, rama a fost plină 75% şi a fost centrală dar în toamnă sub şipca superioară a fost o bandă de 2 cm cu celule goale. Ea m-a făcut să cred că au epuizat rezervele şi să dau sirop. Dacă la control îmi aminteam aceasta nu dădeam.
|
|
| |
|
| #707 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Temperaturile uşor pozitive le permit gospodinelor stupului să deretice. Nu pot ieşi afară dar aduc cadavrele la urdiniş pe care dacă are şi gratia antişoareci îl pot bloca, fapt ce nelinişteşte familiile fără aerisire de fund deschisă. De aceea pentru această perioadă eu am deschis puţin urdinişul şi ele aguc cadavrele pe scândura de zbor. Aerisirea de fund deschisă face să fie suficienţi cei 5-6 cm patraţi ai deschiderii. Riscul pătrunderii şoarecilor este mic pentru că s-au "cazat" în toamnă în alte locuri iar pisica veghează.
42.4KB
|
|
| |
|
| #708 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Există riscul atacului de piţigoi.
-Piţigoilor le acordă atenţie stuparii(4413 vizionări faţă de cele doar 608 ale topicului "Senotainia tricuspis-un duşman perfid"), pentru că piţigoii sunt mari faţă de musculiţă, cum ursul era mare faţă de Bacilul Koch "demascat" în versurile lui Topârceanu. Atacul piţigoiului este prevenit de scândurelele înclinate pe care le ţin iarna pe scândura de zbor, înlăturându-le cînd este zbor de curăţire pe care dealtfel îl deranjează dar nu-l pot împiedica. Aşa nu permitem nici vântului să sufle direct în urdiniş. Revenind la Senotainia prima dată mi s-a părut ciudat la mutarea fagurilor în stupul cumpărătorului că la cel de sub nuc puietul abia era acoperit. Credeam că sunt la câmp şi transvazând la stupi până la încetarea zborului nu am observat că de fapt nu prea are culegătoare. Ulterior am observat că la puţine zile de la instalarea unui roi primar puternic lângă nuc i s-au împuţinat drastic culegătoarele. Ciudăţenia m-a determinat să-l sun şi să-l întreb pe cumpărătorul posesor de pavilion cum s-a comportat familia de sub nuc la salcâm şi mi-a spus că foarte rău. Am căutat cauza şi am descoperit musculiţa care depune în spatele albinelor larve care intră în albine şi le mănâncă din interior. Având ciclul de dezvoltare scurt şi depunând sute de larve poate face unei stupini pagube imense dacă nu este depistată. Deci familia aceea avea culegătoarele mâncate nu la câmp dar eu care plecam la ora 5 şi mă întorceam la 9 inclusiv sâmbăta şi duminica, toată vara, nu observasem. Acum nu am probleme, nu mai am vopsite în alb nici capacele nici lăzile, musca amatoare de dulce se îneacă în capcane iar dacă găseşte o suprafaţă albă pe care o agreează aceasta poate fi dată cu insecticid dar la mine nu mai este cazul, le-am canm distrus.
-Piţigoilor le-au acordat atenţie şi moderatorii care au "pus sus" topicul despre piţigoi iar pe cel despre Senotainia necercetat de mulţi stupari l-au lăsat la subsol deşi piţigoiul prin pagubele făcute este nevinovat faţă de muscă pentru că Senotainia prin mâncarea masivă şi continuă a culegătoarelor lasă stupul fără recoltă. Dar nu-i nimic, aşa-i trebuie topicului senotainiei dacă nu are ca autor un nume agreat de comenduire!
37.4KB
|
|
| |
|
| #709 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Printre mătcile cumpărate astă toamnă era una mai mică despre care m-am gândit că ar putea proveni din botcă de salvare ori că ar putea fi neâmperecheată. Mi-a fost milă să o omor şi i-am făcut un roişor pe 4 rame, aşezat în pat rece. A avut probabil cam multă albină bătrână aşa că zilele trecute am profitat de temperatura pozitivă şi am retras fagurele rămas neacoperit. Am verificat cu această ocazie proviziile şi prezenţa mătcii. Are provizii suficiente dar ghemul care acoperă doar trei jumătăţi de rame s-a format lângă peretele frontal. Dacă tot l-am deranjat am întors fagurii cu 180 de grade pentru ca ghemul să ajungă din nou prin martie, consumând rezervele, la peretele frontal, mai cald. Chiar întors roişorul primeşte tot atâta căldură de la vecinul său, care ocupă complet fagurii. Pentru familiile care-şi formează ghemul de iernare lângă peretele frontal, în pat rece, este benefică această rotire pe care Gică o obţine rotind lada care are un mic urdiniş în spate.
|
|
| |
|
| #710 |
 gicaModeratorDin: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Postari: 3643
|
|
Multumesc de apreciere domn Valer,stupul este ME,rotesc doar corpul superior in noiembrie.Corpul este normal,urdinisul este format de corpul inferior si fund.
Parca e mai simplu.
_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
|
|
| |
|
| #711 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Cu plăcere, domnule Gică. Am menţionat metoda dumneavoastră pentru că este ingenioasă dar credeam că o aplicaţi la familiile pe ramă Dadant pe care le faceţi pentru vânzare. Şi pentru că an de an am observat la unii colegi ramele cam golaşe, nu ca ale dumneavoastră. Mai ales lor le-ar prinde bine rotirea, dacă s-a format cuibul în pat rece, lângă peretele frontal, expus sudic. Eu de obicei restrâng bine aşa că am ramele acoperite complet, nu am ce roti. Cu excepţia acestui an când la un roi şi la nucleu le prinde bine rotirea. Totuşi nici restrângerea exagerată nu este bună. În tinereţe am urmat exemplul unui rus despre care se scria că restrânge stupii, oricât ar fi de puternici, la 4-5 rame şi iernează excelent. I-am iernat pe 5-6 faguri câte doi în stup Dadant de 12 rame şi în acea iarnă mi-au murit aproape jumătate din familii. Cele mai puternice. De atunci recomand celor care vor să aplice o noutate să o încerce întâi la scară mică.
|
|
| |
|
| #712 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Astăzi am dat o ultimă porţie de câte 450 de grame la roi şi de 0,9 kg la familii, din siropul 5:1 care-mi rămăsese. Pentru ca să nu se spargă pungile am pus siropul în pungi duble. Şi am şters acul de siguranţă după perforarea fiecărei pungi pentru că temperatura scăzută şi densitatea mare a siropului îl fac să adere la ac iar găurile făcute în pungi ar deveni din ce în ce mai mari. Dacă până prin 15-20 februarie vor fi speranţe pentru un zbor de curăţire voi continua cu sirop 3:1, dacă nu, voi face sirop 4:1. Sunt cam pesimist în privinţa ferestrei bune de zbor iar când mă gândesc la polenul pe care-l aduceau în alţi ani pe la jumătatea lui februarie… Totuşi iarna aspră promite o vară bună.
|
|
| |
|
| #713 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
-Astăzi la amiază am avut 0 grade. Zăpada de pe lăzile cu albine este topită iar cea de pe lăzile goale mai rezistă, aşa cum arată poza. Este dovada că dacă nu-mi împachetam familiile pentru iernare ar fi pierdut mult mai multă căldură, albinele ar fi mai uzate iar proviziile ceva mai subţiate.
-Scuza unora că împachetatul pretinde mult timp nu este credibilă. Lucrând încet, bătrâneşte, cu 20 de minute pe familie, ar fi necesare doar 4000 de minute pentru 200 de familii, adică doar 67 de ore. Altfel spus, câte 4 ore pe zi în 17 zile de noiembrie când chiar şi profesioniştii dispun de acest timp. Cu atât mai mult amatorii care au un număr redus de familii. Iar argumentul că materialele necesare pentru împachetare pretind mult loc nu este valabil pentru cei care locuiesc la casă nici pentru cei cu stupi puţini.
-Argumentul că străinii au renunţat la diafragmă şi la împachetare şi râd de cei care împachetează este de două fals. Pentru că unii stupari francezi şi elveţieni de exemplu continuă să folosească diafragma , restrângerea(strâmtorarea) şi împachetarea familiilor pentru iernare. Spre deosebire de formatorii de opinie de pe forumul nostru adepţii occidentali ai renunţării la diafragmă, la restrângere şi la împachetare sunt atât de permisivi încât în „L”abeille de France”, la care era realizator însuşi Gilles Ratia, B. Cartell afirma acum câţiva ani:”Desigur coloniile restrânse SE SIMT MAI BINE, UTILIZEAZĂ MAI PUŢINĂ ENERGIE(MIERE) PENTRU A ÎNCĂLZI UN VOLUM MAI MIC…” La noi s-a creat o asemenea presiune împotriva împachetării încât sunt colegi ca Horia Ch de exemplu care iernează fără împachetare deşi are albine la polul frigului din România. Alţii iernează „familii” pe câte 3-4 rame fără împachetare, uneori şi fără diafragmă(după considerentul că chipurile un fagure ori spaţiul gol ar ţine loc de diafragmă şi se laudă cu aceasta, punând poze pe forum. Redau sfatul aceluiaş B. Cartel:” Les colonies ne couvrant que 6 cadres ou moins, auront de sérieuses difficultés ŕ hiverner. Il est préférable pour elles, de les regrouper ou de les loger en ruchettes, endroit oů les abeilles seront confinées, ŕ condition que leur reine soit encore prolifique.” Coloniile care nu acoperă decât 6 faguri sau mai puţin vor întâmpina serioase dificultăţi la iernare. Pentru ele este preferabil să le regrupăm(unificăm) sau să le aşezăm în stupi(stupuşori, nuclee?), loc unde albinele vor fi STRÂMTORATE(LIMITATE), cu condiţia ca regina lor să fie încă prolifică.”
Asupra acestui subiect voi reveni.
48.9KB
|
|
| |
|
| #714 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
În toamnă printre mătcile cumpărate era una mai mică, cea din poză. Putea să fie eclozată recent şi neâmperecheată ori provenită dintr-o botcă de salvare. Pentru că totuşi genele ei sunt tot atât de valoroase ca ale surorilor i-am acordat o şansă, formându-i un roişor pe 3 rame. Pentru că nu i-am scuturat şi albină tânără, de pe fagurii cu puiet necăpăcit, după moartea albinelor bătrâne a rămas cu ghemul pe jumătate din faguri. Azi am verificat dacă este împerecheată şi cele câteva celule de albine lucrătoare căpăcite confirmă că da. Pentru ca albinele să nu se uzeze inutil încălzind un spaţiu prea mare am retras fagurele marginal. Are provizii suficiente şi albinele neuzate, cu abdomenul normal, nu alungit, deci poate apuca primăvara. Mai ales că este în acelaşi stup cu familia mamă care-i împrumută căldură prin diafragmă. În primăvară voi obţine de la ea 2-3 botci de salvare din care vor ieşi mătci mai valoroase decât surorile ei care au fost obţinute prin transvazare.
21.6KB
|
|
| |
|
| #715 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Ieri şi astăzi am avut la amiază 10 grade aşa că albinele au ieşit într-un zbor de curăţire satisfăcător. Este timpul să trec la cea de a doua fază a iernării combinate. Mătcile vor începe să ponteze mai mult. Deci nu mai este pe primul plan eliminarea excesului de apă pentru că oricum albinele încep să aibă nevoie de cantităţi crescute de apă pentru puietul din ce în ce mai numeros. În prima zi rece voi ridica păturicile din material textil şi scândurile de podişor, le voi înlocui cu folie şi deasupra foliei voi pune scândurile de podişor şi materialul textil. Altfel spus, trec la iernarea tip clopot. Apa care se va condensa pe folie va fi binevenită.
De acum este prioritară evitarea pierderii de căldură aşa că pe lângă împachetarea cuiburilor închid aerisirile de fund şi deschid mai larg urdinişele. Dacă nu aş face-o aş menţine o zonă mai rece în partea de jos a cuibului şi:
-dacă albinele nu ar reuşi să asigure în tot cuibul temperatura optimă pentru puiet(peste 35 grade) ar apărea zone în care s-ar dezvolta mai bine varoa care preferă 33-34 de grade ba şi mai rău, temperatura ceva mai scăzută ar prelungi peste 21 de zile timpul de eclozare al lucrătoarelor, această întârziere permiţând mai multor femele de varoa să atingă maturitatea sexuală înainte de eclozarea albinei; se ştie că din celulele de trântor, care are ciclul de dezvoltare mai lung cu 3 zile decât cel al albinei, ies un număr dublu de femele de varoa maturizate sexual;
-dacă matca evită să depună ouă deasupra aerisirii de fund(fundului antivaroa), fapt observat şi de Janese, dovedeşte prin aceasta că ea sau albinele care nu i-au pregătit pentru pontă acele celule procedează mai inteligent decât noi(!?);
-dacă albinele menţin totuşi temperatura optimă pentru puiet şi deasupra aerisirii de fund ori a fundului cu plasă(antivaroa) fac aceasta mărind consumul de miere dar mai ales uzându-se şi murind mai devreme, tocmai în această perioadă când este cea mai mare nevoie de ele!
|
|
| |
|
| #716 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
1-Eu practic iernarea combinată care în prima parte a iernii a constat în iernarea tradiţională:
-folosirea stupilor cu aerisire de fund cu plasă de sârmă(magnet de apă, de aproximativ 2 decimetri pe familie, deschisă; apropo, scuze, ştiu că numele magnetului de apă le provoacă alergie unora care ar dori ca fundul lor de stup cu plasă(antivaroa) să nu aibă strămoş dar trebuie să ne respectăm şi înaintaşii şi "proprietatea" lor intelectuală;
-iernarea a 2 familii într-un stup, despărţite cu diafragmă cu fereastră acoperită cu plasă dublă de sârmă, care este utilă la o eventuală unificare iar la altele cu diafragmă oarbă(m-am cam lenevit), diafragmele fiind etenşate cu şipci bătute pe pereţii şi fundul stupului, pe ambele laturi ale lor;
-împachetarea laterală a familiilor;
-lăsarea propolisului pe marginea scândurilor de podişor ori îndepărtarea acestora cu 2-3(4) mm;
-acoperirea podişorului cu materiale textile prin care vaporii de apă sunt eliminaţi încet în capace, fără crearea curenţilor în cuib caractristică sistemului horn; cine locuieşte la ţară şi are paie de grâu, orz ori ovăz le poate pune într-o pânză rară, într-un cat de Dadant, dacă riscă să fie ridiculizat de unii care se vor moderni cu orice preţ;
-eliminarea în atmosferă a apei ajunsă în capace, prin fantele laterale prevăzute cu plasă de sârmă;
-administrarea, dacă este nevoie, a siropului concentrat, între 4:1 şi 5:1, invertit cu 1 gram de sare de lămâie la kg de zahăr, dat în pungi de plastic.
2-În a doua parte a iernării, după zborul de curăţire care are loc de obicei la finele lui ianuarie-începutul lui februarie, când de obicei matca începe să ponteze (dacă nu este ţinută în "frigider" dar asupra acestei probleme revin), trec la iernarea tip clopot; întrucât în 7 şi 8 ianuarie au fost 10 grade la amiază şi am avut un zbor de curăţire aproape mulţumitor am făcut ieri primii paşi:
-am pus direct pe rame folia pe care dacă este loc o cobor peste diafragmă; cine are rezerve suficiente poate pune şipci pe rame, eu nu o fac pentru că anul acesta pun pungile cu sirop;
-peste folie am pus scândurile de podişor care-i asigură etanşeitatea;
-peste ele am pus materialul textil(n-am paie dar mă şi tem de "modernişti"!);
-pentru că este necesară hrănirea de salvare le voi da sirop 3:1 invertit cu 1 gram de sare de lămâie la kg de zahăr, administrat în pungă de 450 de grame, în 14-15 februarie,când sunt progranate, deşi unele au golit deja pungile date la 1 februarie;
3-după ce albinele încep să iasă la câmp verific cuiburile şi adaug de obicei 2-3 faguri pentru a evita supraaglomerarea din familii; întârzierea lărgirii cuibului poate declanşa roitul timpuriu;
-tot atunci voi închide şi aerisirile de fund care la mine au cam a şasea-a şaptea parte din suprafaţa plasei de la fundul antivaroa;
-dacă este necesară stimularea ori completarea rezervelor o voi face cu sirop 1:1 invertit de această dată doar cu o jumătate de gram de sare de lămâie la kg de zahăr, reţetă pe care o aplic şi la prepararea siropului 1:1-3:1, invertit, pe care-l dau pentru stimularea, eventual completarea rezervelor din august-început de septembrie. Multă muncă dar cu ea cine are timp îl transformă în bani!
Valer Bodea
|
|
| |
|
| #717 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Ieri am dat în pungi la roi câte 450 g de sirop 3:1 invert cu 1 g de sare de lămâie iar la familii câte 900 de g. Următoarea porţie o vor primi la început de martie.
|
|
| |
|
| #718 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Încurajate de cele 5-6 grade ale amiezii cercetaşele au ieşit în căutarea polenului. Spre deosebire de alţi ani, nu au găsit nimic. Cînd era înflorit ghiocelul iarna ţinea albinele în stup, când zboară ele florile sunt trecute. Dar coacăzul negru şi alunul şi-au umflat mugurii vegetativi iar forsiţia şi-a trimis câte 2 frunzuliţe timide să salute soarele. Vine, vine primăvara!
|
|
| |
|
| #719 |
|
|
Valer70
cine locuieşte la ţară şi are paie de grâu, orz ori ( ovăz ?  )
|
|
| |
|
| #720 |
gicaModeratorDin: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Postari: 3643
|
|
Valer70 a scris:
............-acoperirea podişorului cu materiale textile prin care vaporii de apă sunt eliminaţi încet în capace, fără crearea curenţilor în cuib caractristică sistemului horn; cine locuieşte la ţară şi are paie de grâu, orz ori ovăz le poate pune într-o pânză rară, într-un cat de Dadant, dacă riscă să fie ridiculizat de unii care se vor moderni cu orice preţ; .......... Valer Bodea |
ALBINEL 1984 a scris:
Valer70
cine locuieşte la ţară şi are paie de grâu, orz ori ( ovăz ? ) |
Dom'Valer,trebuia sa vina si asta.
Uite cum rade de matale unul care locuieste intr-o zona unde erau candva cereale cat vedeai cu ochii.Acum din doua - una ori omul este nascut la asfalt si crescut la beton ori prin zona or fi ciulini.
Zii si matale de materiale nou aparute pe la noi ca sa fii trendy. 
_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
|
|
| |
|
