APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com 		Nou pe simpatie:
Andreea Miluta
Femeie
24 ani
Braila
cauta Barbat
30 - 48 ani
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"ReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" / PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? / Cine sunt eu-Valer Bodea Pagini: 1 ... 20 21 22 23 24 25 26  
#661
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Domnule Sapstel, eu aş porni cu speculaţiile de la constrângeri.
-Nu numai orizontalul, nici staţionarul nu mai are viitor. Chiar dacă cineva are 2 culesuri importante pot fi calamitate uneori aşa că vrând-nevrând trebuie făcut pastoral. Deci catul 1/1 iese din discuţie fiind prea greu şi pentru că la culesuri mai slabe cu el este greu de obţinut miere monofloră.
-Este bine să fie catul de 1/2 pentru ca să se poată pune cuibul sus în primăverile reci sau în toamnele când trebuie concentrată rapid în cuib puţina miere de pe fagurii care se vor depozita. Aceasta scoate rama Layens din discuţie pentru că este greu de lucrat cu stupi înalţi şi iernarea cu un cat 1/2 cu miere poate fi chiar mai bună decât cea pe Layens.
-Rămâne de ales între Dadant cu cat 1/2 care să permită folosirea a 2 caturi pentru ramă 1/1, ME şi MER. În primăverile capricioase al doilea corp de ME poate să provoace răcirea puietului, unii au păţit-o. Un corp ME plin este cam greu. Din aceste motive s-a trecut la MER care are şi alte avantaje. Dar pentru cine cumpără stupii şi ramele investiţia este mai mare la MER decât pentru Dadant. Deci banii sau posesia unui atelier de tâmplărie şi a cunoştinţelor de tâmplărie necesare hotărăsc alegerea.
-Rămâne de ales numărul de rame. Albinele depun mierea întâi în cuib, în coroane şi lateral. La stupii  Dadant cu 12 rame se pierde deci o parte însemnată din mierea marfă monofloră aşa că un profesionist este tentat să reducă ramele din cuib la 10 sau chiar la 8. Dar stupul cu 8 are stabilitate laterală mai mică aşa că s-ar preta bine la pavilion ori la platformă sau paletizare cu mecanizarea încărcării şi descărcării. Pentru asigurarea stabilităţii stupii vărsaţi cu 8 rame s-ar putea aşeza câte doi. Dar cu 8 rame apare inconvenientul de la Layens-înălţimea. Şi din nou este tentant MER-ul pe 10. 
În concluzie, domnule Sapstel, este greu de luat o decizie bazată pe speculaţii. Mai bine încercaţi vre-o 2 ani pe puţine familii cu Dadant cu cat 1/2 şi MER apoi vă decideţi. Nu am menţionat ME pentru că MER are toate avantajele ME fără dezavantajele lui. Pentru cine şi-l permite. Dacă vă grăbiţi cu trecerea pe alt sistem discutaţi cu Adi Hodiş, dintre cei activi pe forum este cel mai în măsură să vă dea un sfat bazat pe practică, nu pe speculaţii. Toate cele bune!

P:s. Dacă din motive obiective nu puteţi face pastoral Dadantul cu caturi 1/2 este satisfăcător. Dar când nu doriţi să înmulţiţi familiile nu veţi putea preveni roirea în măsura în care presupun că v-ar permite cu mai puţină muncă MER-ul.
Ps.2 Seducătoare ar fi şi combinarea corpului de ME cu caturile de MER dintre care pe cuib să se pună un cat cu rame pentru ouat iar deasupra caturi cu rame îngroşate, pentru miere, dar numai Hodiş s-ar putea
pronunţa în cunoştinţă de cauză.
 
   
#662
sapstel
apicultor
Din: vrancea
Postari: 42
Inca o data, multumesc!
 
   
#663
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Pentru a sigura albinelor un regim termic mai bun unii colegi caută să cumpere stupi cu pereţii mai groşi(2,5-3 cm), alţii se gândesc să facă un urdiniş în spatele stupului  şi să-l vopsească în culori închise ori să împacheteze lăzile la exterior cu carton asfaltat sau cu folie, cum fac cei din Canada.
-În tinereţe am bătut şi eu la exteriorul lăzilor Pfl sau carton asfaltat. Am renunţat la ele pentru că munca depusă nu este justificată de producţie mai mare sau de dezvoltare mai bună a familiilor respective. Dimpotrivă familiile din stupii neprotejaţi la exterior le ajungeau şi le depăşeau în dezvoltare pe cele protejate.
-Vopsirea spatelui lăzii în culori închise nu aduce avantaje mari iarna pentru că sunt puţine zile însorite iar albinele sunt în ghem dar sigur aduce stupilor neumbriţi dezavantaje în perioada caldă pentru că razele solare cad  direct pe peretele dinspre nord o oră în lunile aprilie şi august, 2 ore în mai şi iulie şi 3 ore în iunie. 
În primăvară mi-am propus să-mi reverific vechile constatări referitoare la grosimea pereţilor, iernarea a două familii într-un stup, iernarea în pat rece sau în pat cald şi folosirea aerisirii de fund, comparând numărul de ghemotoace de polen aduse raportat la numărul fagurilor din cuiburi. Din nefericire până în 20 martie, când am vândut stupii, am avut cules de polen doar în 26 februarie şi în 1 martie. Voi arăta totuşi ce am constatat, menţionând că am stupii în NV-ul extrem al României.
-La stupii cu aerisirea de fund deschisă şi fagurii în pat rece familiile din lăzile cu pereţii groşi de 4 cm au adus doar cu 9% mai mult polen decât cele din lăzile cu pereţii groşi de 2 cm.    Aşa s-a întâmplat şi în alţi ani dar în martie-aprilie familiile din lăzile cu pereţii de 2 cm le devansau net pe cele din stupii cu pereţi de 4 cm. Deci cheltuiala în plus pentru pereţii mai groşi nu este justificată.
-La familiile din stupii cu pereţi de 2 cm şi aerisirea de fund deschisă cele care au iernat câte 2 în ladă(cu diafragma oarbă sau cu fereastră de plasă dublă de sârmă), cu fagurii în pat rece au adus cu 71% mai mult polen decât cele care au iernat singure în ladă, în pat cald. Deci patul cald nu a putut egala avantajul iernării a 2 familii în acelaşi stup. Acest avantaj permite o dezvoltare alertă a familiilor de albine primăvara. Pentru că toamna pierdeam mult timp cu etanşarea cu şipci a diafragmei acum am comandat kituri la care voi face în pereţi canale în care să culiseze diafragma care separă cele 2 familii.
-Familiile care au avut aerisire de fund deschisă au cules cu 31% mai mult polen decât cele din stupii fără aerisire de fund, dovedind din nou că aerisirea de fund este utilă. Dar menţionez că la reluarea pontei eu închid aerisirile de fund.
 
   
#664
proapis13
apicultor
Din: Turnu-Severin
Postari: 2834
Sa ne traieshti nea Valere
-daca ai ajuns la aceste concluzii de-a lungul anilor
demult trecutzi shi nu ai postat rezultatele pana acum
inseamna ca ai avut motive intemeiate shi te intzeleg
-daca ai ajuns la aceste rezultate in ultimii ani postarea
matale este mana cereasca pentru incepatorii care sunt
dezorientatzi cand vad postari despre funduri cu shi fara
sita shi iernari a 2 fam in acelashi stup
multzumesc
salve 

_______________________________________
activitate la urdinish shi miere in cat
 
   
#665
jonny_it
apicultor
Din: Piatra Neamt/Sibiu
Postari: 2596

Valer70 a scris:

Domnule Sapstel, eu aş porni cu speculaţiile de la constrângeri.
-Nu numai orizontalul, nici staţionarul nu mai are viitor. Chiar dacă cineva are 2 culesuri importante pot fi calamitate uneori aşa că vrând-nevrând trebuie făcut pastoral..


De ce stationarul nu are nici un viitor?
Pe plan mondial din ce vad eu se merge chiar invers, adica spre multe vetre fixe cu 20 - 50 de familii pe vatra dispuse pe o suprafata mai mare.

Intr-un an prost la nivel de tara, apicultorul care face stationar va supravetui mult mai usor pentru ca nu are cheltuieli atat de mari ca unul care se "plimba" prin tara fara sa produca nimic.
Cand 2 culesuri sunt calamitate (de obicei pe la noi ploua sau e seceta) unde pleci in pastoral, in Australia? .. anul acesta de exemplu: a plouat peste tot. Sunt sigur ca sunt foarte putini care au scos medie /familie mai mare de 25kg.

_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
 
   
#666
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Domnule Jonny-it, eu i-am răspuns cuiva care se întreba pentru ce tip de stup să opteze. Aveţi dreptate, este ideal să avem pe vatră două sau măcar un cules de producţie şi cules de întreţinere pentru o perioadă cât mai lungă. Dar asemenea zone sunt puţine şi chiar şi acolo culesurile pot fi uneori calamitate. Deci cine porneşte acum la drum este bine să investească în stupi potriviţi pentru pastoral, ca să-şi poată recupera investiţia şi să obţină cât mai curând şi un profit. Făcând pastoral pe distanţe scurte nu are cheltuieli mari şi poate câştiga mai mult decât stând pe loc. Nu este tot una să aibă albinele cules pe o rază de 2,5-3 km, cum este cazul meu sau să profite de culesul aflat la 50-100-150 de km, de exemplu. Probabil dumneavoastră v-aţi referit la apicultura de transhumanţă în care stuparul pleacă de acasă primăvara şi se întoarce toamna, ca ciobanii. Nici staţionarul nu este ferit de necazuri. În 1970 albinele noastre nu aveau în august nici o picătură de miere şi nici o celulă cu puiet, aşa că am dat faliment. Anul acesta nu a fost chiar aşa dar am dat cam 17 kg de zahăr pe familie şi nu am extras nici un gram de miere. Dacă puteam să mă deplasez cu stupii în Oaş unde mai sunt pajişti şi păduri şi se mai cultivă prin porumb dovleci(bostani) nu ajungeam în această situaţie.
 
   
#667
jonny_it
apicultor
Din: Piatra Neamt/Sibiu
Postari: 2596

Valer70 a scris:

Domnule Jonny-it, eu i-am răspuns cuiva care se întreba pentru ce tip de stup să opteze. Aveţi dreptate, este ideal să avem pe vatră două sau măcar un cules de producţie şi cules de întreţinere pentru o perioadă cât mai lungă. Dar asemenea zone sunt puţine şi chiar şi acolo culesurile pot fi uneori calamitate. Deci cine porneşte acum la drum este bine să investească în stupi potriviţi pentru pastoral, ca să-şi poată recupera investiţia şi să obţină cât mai curând şi un profit. Făcând pastoral pe distanţe scurte nu are cheltuieli mari şi poate câştiga mai mult decât stând pe loc. Nu este tot una să aibă albinele cules pe o rază de 2,5-3 km, cum este cazul meu sau să profite de culesul aflat la 50-100-150 de km, de exemplu. Probabil dumneavoastră v-aţi referit la apicultura de transhumanţă în care stuparul pleacă de acasă primăvara şi se întoarce toamna, ca ciobanii. Nici staţionarul nu este ferit de necazuri. În 1970 albinele noastre nu aveau în august nici o picătură de miere şi nici o celulă cu puiet, aşa că am dat faliment. Anul acesta nu a fost chiar aşa dar am dat cam 17 kg de zahăr pe familie şi nu am extras nici un gram de miere. Dacă puteam să mă deplasez cu stupii în Oaş unde mai sunt pajişti şi păduri şi se mai cultivă prin porumb dovleci(bostani) nu ajungeam în această situaţie.


Am inteles.
1970 ... deci 40 de ani.  Daca se intampla un an din asta "criminal" odata la 40 de ani ar fi super bine! 

_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
 
   
#668
pupemea
CLUB STUPARITUL
Din: Cisnadie 23 01 1968
Postari: 5230

jonny_it a scris:


Valer70 a scris:

Domnule Sapstel, eu aş porni cu speculaţiile de la constrângeri.
-Nu numai orizontalul, nici staţionarul nu mai are viitor. Chiar dacă cineva are 2 culesuri importante pot fi calamitate uneori aşa că vrând-nevrând trebuie făcut pastoral..


De ce stationarul nu are nici un viitor?
Pe plan mondial din ce vad eu se merge chiar invers, adica spre multe vetre fixe cu 20 - 50 de familii pe vatra dispuse pe o suprafata mai mare.

Intr-un an prost la nivel de tara, apicultorul care face stationar va supravetui mult mai usor pentru ca nu are cheltuieli atat de mari ca unul care se "plimba" prin tara fara sa produca nimic.
Cand 2 culesuri sunt calamitate (de obicei pe la noi ploua sau e seceta) unde pleci in pastoral, in Australia? .. anul acesta de exemplu: a plouat peste tot. Sunt sigur ca sunt foarte putini care au scos medie /familie mai mare de 25kg.


Cunosc o duzina de sibieni care au scos in acest an > de 10 la rapita, > de 15 l asalcam,> de 25 la tei si > de 20 la Fs
De asemenea cunosc o duzina cel putin in tara care au aceleasi rezultate.
Anul a fost extem de ...complicat.Mai putin complicta insa ca intr-un an secetos.Atunci e bai.
Miscarea e ...schepsisul

_______________________________________
A-l urma pe Hristos nu are nici un sens, daca nu are tot sensul din lume.
Oamenii nu ajung in iad din cauza pacatelor.Si nici in rai din cauza lipsei de pacat.Acceptarea lui Hristos sau nu, este ceea ce ne imparte.
Fericirea este simpla.Dificil este sa fi ...simplu.
 
   
#669
jonny_it
apicultor
Din: Piatra Neamt/Sibiu
Postari: 2596

pupemea a scris:


jonny_it a scris:


Valer70 a scris:

Domnule Sapstel, eu aş porni cu speculaţiile de la constrângeri.
-Nu numai orizontalul, nici staţionarul nu mai are viitor. Chiar dacă cineva are 2 culesuri importante pot fi calamitate uneori aşa că vrând-nevrând trebuie făcut pastoral..


De ce stationarul nu are nici un viitor?
Pe plan mondial din ce vad eu se merge chiar invers, adica spre multe vetre fixe cu 20 - 50 de familii pe vatra dispuse pe o suprafata mai mare.

Intr-un an prost la nivel de tara, apicultorul care face stationar va supravetui mult mai usor pentru ca nu are cheltuieli atat de mari ca unul care se "plimba" prin tara fara sa produca nimic.
Cand 2 culesuri sunt calamitate (de obicei pe la noi ploua sau e seceta) unde pleci in pastoral, in Australia? .. anul acesta de exemplu: a plouat peste tot. Sunt sigur ca sunt foarte putini care au scos medie /familie mai mare de 25kg.


Cunosc o duzina de sibieni care au scos in acest an > de 10 la rapita, > de 15 l asalcam,> de 25 la tei si > de 20 la Fs
De asemenea cunosc o duzina cel putin in tara care au aceleasi rezultate.
Anul a fost extem de ...complicat.Mai putin complicta insa ca intr-un an secetos.Atunci e bai.
Miscarea e ...schepsisul


Da, miscarea e "schepsisul" totusi miscarea cu "talent"    , deci nu deplasari aiurea 

Si eu ma misc in unii ani insa atunci cand e cazul si sunt destul de sigur ca o sa iasa bine; asta nu inseamna ca nu am gresit, dar asa te perfectionezi. 

La munte in anii secetosi sunt productiile record. Cantitati din alea de nici cei care fac pastoral nu le cred. Nu zic mai mult pentru ca dupa aia se crizeaza expertii ca am scos cu 100 de grame mai mult ca ei.

_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
 
   
#670
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Domnule Jonny-it, spre deosebire de practicanţii staţionarului Pupemea şi alţii ca el fructifică cunoştinţele de geometrie şi spre cinstea lor nu fac un secret din asta. Suprafaţa cercului este egală cu 3,14.r.r. La o rază de zbor de 3 km(economic este maxim 2,5 km) albinele mele cu stupărit staţionar au la dispoziţie pentru cules o suprafaţă de 28,26 km patraţi. Prin pastoral până la 50 de km ar avea posibilitatea să aleagă culesul convenabil din suprafaţa de 7850 de km patraţi care este de 274 de ori mai mare. La un pastoral pe o rază de 100 de km se poate alege zona cea mai convenabilă  din suprafaţa de 34400 de km patraţi, de 1111 ori mai mare decât suprafaţa de care dispun stupinele staţionare. Altfel spus, probabilitatea de supravieţuire la calamitarea culesului sau de obţinere a unei recolte bune este de 274, respectiv de 1111 ori mai mare la practicarea pastoralului decât la stupăritul staţionar. Prin practicarea pastoralului pe distanţe mai mari şansele cresc şi mai mult. Pupemea străbate o bună parte din ţară şi sunt mulţi ca el. De exemplu Mierea din Sălaj şi Podină din Maramureş au ajuns până în Deltă. În concluzie-cine intenţionează să trăiască din stupărit îşi măreşte şansele dacă din start porneşte cu asigurarea posibilităţii de a face pastoral. Altfel, joacă banii la loz în plic. Un an cum am avut noi în 1980 îl poate lăsa falit.
 
   
#671
jenica67
apicultor
Din: Resita
Postari: 710
Domnul valer70, stiu ca dumneavoastra tineti putine familii de albine peste iarna si le inmultiti primavara, sa faceti roi si sa vandeti. Intrebarea mea este, cat de mult reusiti sa ii inmultiti, ca sa devina cat de cat familii, care sa reuseasca sa treaca iarna ? Va intreb ca anul viitor, asi dori sa inmultesc cele 4 familii si roiul ce il am, sa ajung spre 25 de familii, chiar daca nu ma aleg cu nici un kg de miere, care e parerea dumneavoastra ? Ca din cate m-am documentat, unii zic ca poti face dintr-o familie puternica si 10 roi pe o rama. Ajung ei daca ii fac imediat dupa salcam, sa isi mareasca populatia sa treaca iarna ? Bineinteles ca sunt dispus sa bag si zahar cat e nevoie.

_______________________________________
Ar fi simplu, daca nu ar fi asa de complicat, sau ne pare numai noua ?
 
   
#672
jonny_it
apicultor
Din: Piatra Neamt/Sibiu
Postari: 2596

Valer70 a scris:

Domnule Jonny-it, spre deosebire de practicanţii staţionarului Pupemea şi alţii ca el fructifică cunoştinţele de geometrie şi spre cinstea lor nu fac un secret din asta. Suprafaţa cercului este egală cu 3,14.r.r. La o rază de zbor de 3 km(economic este maxim 2,5 km) albinele mele cu stupărit staţionar au la dispoziţie pentru cules o suprafaţă de 28,26 km patraţi. Prin pastoral până la 50 de km ar avea posibilitatea să aleagă culesul convenabil din suprafaţa de 7850 de km patraţi care este de 274 de ori mai mare. La un pastoral pe o rază de 100 de km se poate alege zona cea mai convenabilă  din suprafaţa de 34400 de km patraţi, de 1111 ori mai mare decât suprafaţa de care dispun stupinele staţionare. Altfel spus, probabilitatea de supravieţuire la calamitarea culesului sau de obţinere a unei recolte bune este de 274, respectiv de 1111 ori mai mare la practicarea pastoralului decât la stupăritul staţionar. Prin practicarea pastoralului pe distanţe mai mari şansele cresc şi mai mult. Pupemea străbate o bună parte din ţară şi sunt mulţi ca el. De exemplu Mierea din Sălaj şi Podină din Maramureş au ajuns până în Deltă. În concluzie-cine intenţionează să trăiască din stupărit îşi măreşte şansele dacă din start porneşte cu asigurarea posibilităţii de a face pastoral. Altfel, joacă banii la loz în plic. Un an cum am avut noi în 1980 îl poate lăsa falit.


Daca am o familie aici aici in punctul X,  raza de zbor 3 km, o duc in punctul Y raza de zbor e tot 3 km, asta nu e matematica, e logica. Asta pentru ca faceti niste calcule de unde reiese ca daca muti familia de albine creste raza de zbor.

.. oricum am inteles ideea si aveti dreptate; si eu practic pastoralul insa nu vad o disparitie a stationarului chiar si pentru exploatatii foarte mari (poate pentru ele asta este si o solutie).

_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
 
   
#673
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Domnule Jonny-it, nu am scris că ar creşte raza de zbor, am scris de câte ori creşte "posibilitatea să aleagă culesul convenabil din suprafaţa de...". Dar pe o rază de 50 de km teoretic sunt 274 de zone cât a mea, pe o rază de 100 de km sunt 1111 astfel de zone şi aşa mai departe. Stând pe loc am o zonă de cules şi nu-mi rămâne să mă uit la prognoza meteo şi la Cer şi să sper în noroc. Pentru că eu cu staţionarul am o singură variantă, cineva care se poate deplasa până la 50 de km are teoretic posibilitatea de a alege cea mai bună din 274 de variante pentru amplasare, cel ce se poate deplasa până la 100 de km poate alege cea mai bună variantă din 1111 posibilităţi. Posibilitatea de deplasare până la 150 de km permite alegerea dintre 70650 de astfel de posibilităţi teoretice de amplasare ş.a.m.d. Aceasta evidenţiază avantajele pastoralului asupra staţionarului permanent.
 
   
#674
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

jenica67 a scris:

Domnul valer70, stiu ca dumneavoastra tineti putine familii de albine peste iarna si le inmultiti primavara, sa faceti roi si sa vandeti. Intrebarea mea este, cat de mult reusiti sa ii inmultiti, ca sa devina cat de cat familii, care sa reuseasca sa treaca iarna ? Va intreb ca anul viitor, asi dori sa inmultesc cele 4 familii si roiul ce il am, sa ajung spre 25 de familii, chiar daca nu ma aleg cu nici un kg de miere, care e parerea dumneavoastra ? Ca din cate m-am documentat, unii zic ca poti face dintr-o familie puternica si 10 roi pe o rama. Ajung ei daca ii fac imediat dupa salcam, sa isi mareasca populatia sa treaca iarna ? Bineinteles ca sunt dispus sa bag si zahar cat e nevoie.



Domnule Jenică, am citit şi eu despre aşa zisa multiplicare de 10 ori a numărului de familii. Este o poveste de adormit copiii sau o lăudăroşenie deşănţată. Stupii se numără doar primăvara. Eu am avut în primăvara anului 2008 o familie şi un nucleu. În primăvara 2009 aveam doar 6, în primăvara acestui an erau doar 16. Deci în DOI ani am realizat o mărire de 8 ori a numărului stupilor, media anuală fiind de 4. Anul acesta am rămas în primăvară cu 2 familii şi acum am 12 roi dar numai la înflorirea pomilor voi putea respira liniştit. Dacă nu aveţi experienţă eu aş spune să vă propuneţi cel mult triplarea numărului de familii.  Aşa aţi atinge sau depăşi în 2 ani cifra propusă. Aceasta v-ar permite să faceţi roi mai puternici. Roii slabi sunt sensibili ca nişte bebeluşi şi pierderile prin răcirea puietului, boli sau furtişag sunt cu atât mai mari cu cât roii sunt mai slabi. Doar dacă aveţi timp să-i supravegheaţi permanent şi nu vă stresează sabia lui Damocles cu care vor fi roii tot timpul deasupra capului puteţi să riscaţi. Dar să ştiţi că la înmulţirea familiilor culesul de polen este hotărâtor. Fără cules de polen nu pot creşte puiet deci nu se dezvoltă roii!
 
   
#675
jenica67
apicultor
Din: Resita
Postari: 710
Multumesc de raspuns, ideea este ca daca asi reusi din 5 (4 familii si un roi) sa ajung la 20-25 ar fi super, chiar daca ma pun si bag in ei sirop, din primavara pana in toamna, ca pastoral nu am posibilitatea sa fac. Daca o sa vad ca sunt prea slabi, o sa ii unesc prin august septembrie si o sa ii trec pe minim 4-5 ram. Oricum vreau sa imi cresc matci si sa fac roi in micronuclee cu 3 rame reduse 110x110mm (eventual 110 x 146 ca am magazi dcu rame de 146 mm) cu albine tinere si alimentator cu miere, pana se inperecheaza marca. Cand incepe ponta, sa ii mai ajut cu o rama de puiet capacit la introducere, plus inca una in urmatoarele zile, in functie de cum imi permit celelete familii. Si sirop non stop, pana ajung sa aiba vlaga in ei, chiar si pana in toamna.

_______________________________________
Ar fi simplu, daca nu ar fi asa de complicat, sau ne pare numai noua ?
 
   
#676
jiji
apicultor
Din: giurgiu
Postari: 538
va salut
d le jenica si eu sant incepator la fel ca dv . in anul asta la fel ca dv am avut 2 familii si 1 roi  ,i am inmultit de i au gasit drci .
   prima data am dcos rama la fel ca dv am inceput sa imi faca botci si tot asa deoarece au iesit niste regine f frumoase nu m am indurat de ele sa le omor si am facut roi cate 2 , 3 rame .  roiul din primavara care era pe 3 rame s a facut el mare si a aprovizionat cu miere toti roii
  la anul asa vreau sa mai inmultesc si eu dar nu a s mai face la fel ca nu are cune sa creasca botci si de la cine sa mai iau si rame asa ca sa fie treaba buna anul urmator voi face in felul urm  imi mai cumpar familii de albine dau comanda de regine cat mai devreme cel ami bn a r fi pe la salcam  si luti din familii cate 2 rame cu albina in toate stadiile si cu regina noua ,astfel nu mai pierdeti timpul cu facut reginelor ca oua ca nu oua , le bagati direct la ouat  si cu putin noroc de la natura cu mai mult ajutor de la dv ajungeti in toamna cu ei pe 7,8 ,9 rame cum a  facut si roisoru meu ala mic care a ajuns sa le dea mancare la aia mai mari
eu asa as face
  toate cele bune
ps dc nu aveti experienta cu cresterea matcilor iar puteti da chix si va amanati inmultirea

_______________________________________
sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
 
   
#677
mac72ro
apicultor
Postari: 103
salut D-l Jenica 67 daca stati la tara este simplu sa va inmultiti stupi prin recuperarea de roiuri de la alte stupine aflate in zona dvs.Eu in anul 2006 m-am apucat de stupi am plecat cu doi.Fiind incepator m-am pus cu burta pe carte si multa practica la un stupar batrin.El ma invatat sa prind roiui si impreuna in ani ce au urmat am prins circa 20 de roi,am scos si din cioate si din hornuri.Trebuie sa stii ce sa faci cu ei dupa ce ii prinzi,ca e treaba mai complicata eu am patito.In prezent am 50 familii,anul acesta am prins 7 roiuri iar din acest an am inceput sa-mi produc singur matci si sa inmultesc stupi.Chiar si la inceput de august am facut roi cu matca proprie si merge foarte bine.Trebuie sa inveti mult sa citesti manuale nu ce e pe net. si sa faci practica la un stupar batrin.nu invata de la mai multi stupari ca in final nu ai sa obtii nimic stiinta.Vezi ca la resita ai pe d-l Bociu un om deosebit care produce stupi si da si sfaturi.cautal.daca vrei informatii mai multe te pot ajuta.
     Cu respect un moldovean si mai mult nu..
 
   
#678
Cristian IONITA
apicultor
Din: Bruxelles, Belgia
Postari: 3041

mac72ro a scris:

... Trebuie sa inveti mult sa citesti manuale nu ce e pe net. ...


cata siguranta in exprimare ....


_______________________________________
in capitala europeana
 
   
#679
jenica67
apicultor
Din: Resita
Postari: 710
Multumesc tuturor pentru raspunsuri, imi cer scuze domnului valer70 ca i-am stricat pagina cu intrebarile mele si raspunsurile primite si o sa deschid o tema noua pe inmultirea albinelor. Apropo am citit cred ca mai mult de 10 carti de apicultura, unele teme le-am aprofundat, am facut si cursul de apicultura cu un an in urma, am citit toate revistele de apicultura aparute si am reusit sa le procur, din pacate numai vre-o 25, toate temele interesante si mai putin de pe forum, dar inca nu am ochiul experientei format, dar nu sunt lipsit de curaj, planific todeauana tot si sper sa am si mici succese in anii viitor, ca stau mai bine si cu pregatirile fata de inceputul anului asta. Cinstit ai nevoie de multe si e greu sa le faci pe toate untr-un timp f scurt.

_______________________________________
Ar fi simplu, daca nu ar fi asa de complicat, sau ne pare numai noua ?
 
   
#680
mac72ro
apicultor
Postari: 103
rabdare rabdare si invata din proprile greseli.
 
   
#681
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Valer70 a scris:

Pentru a sigura albinelor un regim termic mai bun unii colegi caută să cumpere stupi cu pereţii mai groşi(2,5-3 cm), alţii se gândesc să facă un urdiniş în spatele stupului  şi să-l vopsească în culori închise ori să împacheteze lăzile la exterior cu carton asfaltat sau cu folie, cum fac cei din Canada.
-În tinereţe am bătut şi eu la exteriorul lăzilor Pfl sau carton asfaltat. Am renunţat la ele pentru că munca depusă nu este justificată de producţie mai mare sau de dezvoltare mai bună a familiilor respective. Dimpotrivă familiile din stupii neprotejaţi la exterior le ajungeau şi le depăşeau în dezvoltare pe cele protejate.
-Vopsirea spatelui lăzii în culori închise nu aduce avantaje mari iarna pentru că sunt puţine zile însorite iar albinele sunt în ghem dar sigur aduce stupilor neumbriţi dezavantaje în perioada caldă pentru că razele solare cad  direct pe peretele dinspre nord o oră în lunile aprilie şi august, 2 ore în mai şi iulie şi 3 ore în iunie. 
În primăvară mi-am propus să-mi reverific vechile constatări referitoare la grosimea pereţilor, iernarea a două familii într-un stup, iernarea în pat rece sau în pat cald şi folosirea aerisirii de fund, comparând numărul de ghemotoace de polen aduse raportat la numărul fagurilor din cuiburi. Din nefericire până în 20 martie, când am vândut stupii, am avut cules de polen doar în 26 februarie şi în 1 martie. Voi arăta totuşi ce am constatat, menţionând că am stupii în NV-ul extrem al României.
-La stupii cu aerisirea de fund deschisă şi fagurii în pat rece familiile din lăzile cu pereţii groşi de 4 cm au adus doar cu 9% mai mult polen decât cele din lăzile cu pereţii groşi de 2 cm.    Aşa s-a întâmplat şi în alţi ani dar în martie-aprilie familiile din lăzile cu pereţii de 2 cm le devansau net pe cele din stupii cu pereţi de 4 cm. Deci cheltuiala în plus pentru pereţii mai groşi nu este justificată.
-La familiile din stupii cu pereţi de 2 cm şi aerisirea de fund deschisă cele care au iernat câte 2 în ladă(cu diafragma oarbă sau cu fereastră de plasă dublă de sârmă), cu fagurii în pat rece au adus cu 71% mai mult polen decât cele care au iernat singure în ladă, în pat cald. Deci patul cald nu a putut egala avantajul iernării a 2 familii în acelaşi stup. Acest avantaj permite o dezvoltare alertă a familiilor de albine primăvara. Pentru că toamna pierdeam mult timp cu etanşarea cu şipci a diafragmei acum am comandat kituri la care voi face în pereţi canale în care să culiseze diafragma care separă cele 2 familii.
-Familiile care au avut aerisire de fund deschisă au cules cu 31% mai mult polen decât cele din stupii fără aerisire de fund, dovedind din nou că aerisirea de fund este utilă. Dar menţionez că la reluarea pontei eu închid aerisirile de fund.


Am mai găsit nişte observaţii care au o oarecare legătură cu cele de mai sus. Locuiesc chiar în nordul ţării şi pentru a obţine familii ceva mai rezistente la temperaturile scăzute dar şi pentru a observa starea familiilor obişnuiesc să urmăresc familiile care trimit în sezonul inactiv albine afară primele, devreme, în zile nefavorabile pentru zbor, deşi au rezerve suficiente. Au ieşit albine devreme din unele familii în 18 noiembrie anul trecut, în 13, 14, 17 şi 20 februarie şi în 14 şi 15 martie. În momentul observării temperaturile au oscilat între 4-5 grade şi timpul era însorit. Doar în 13 februarie 6 familii au trimis albine afară la 3 grade iar în 14 martie deşi erau 8 grade 6 familii nu s-au "trezit" devreme.
Interesant-au fost stupi din care o familie a avut 6 respectiv 4 ieşiri în timp ce "colocatara" a avut doar 2 respectiv 1. Au fost şi lăzi din care nu a ieşit devreme nici o familie.
Pentru comparare am calculat media ieşirilor pe familie:
-la stupii cu aerisire de fund deschisă şi pereţii de 2 cm familiile iernate câte 2 în ladă, în pat rece, au avut în medie 2,6 ieşiri pe familie în timp ce acelea care a erau cu pat cald au avut 2,5 ieşiri pe familie;
-la familiile iernate câte 2 în ladă, în pat rece şi cu aerisirea de fund deschisă, cele din stupii cu pereţi de 2 cm au avut în medie 2,6 ieşiri în timp ce acelea din lăzile cu pereţi de 4 cm au avut 2,75 ieşiri;
-la iernarea a câte 2 familii în stup, în pat rece, în lăzi cu pereţii de 4 cm, familiile care au avut aerisire de fund deschisă au avut în medie 2,75 ieşiri timpurii iar cele fără aerisire de fund deschisă au avut în medie 3 ieşiri.
Se observă din nou că iarna şi la începutul lui martie pereţii de 4 cm au asigurat doar un avantaj minor, care nu justifică nici cheltuiala nici efortul în plus cerut de pereţii groşi, cu atât mai mult cu cât în a doua parte a lunii martie şi în aprilie familiile din lăzile cu pereţi de 2 cm le depăşesc pe cele care sunt adăpostite în stupi cu pereţi groşi.
Se remarcă şi un avantaj minor la familiile care nu aveau aerisire de fund dar pe viitor voi închide aerisirile de fund spre sfârşitul lui ianuarie, la reluarea pontei.
Pentru începătorii pe care i-ar nelinişti starea unor familii care nu trimit niciodată albine afară devreme  menţionez că dacă la ridicarea foliei sau podişorului nu sunt agitate şi albinele nu bat din aripi este în ordine, au matcă şi nu trebuie deranjate mişcând fagurii. Eu am rămas cu 2 familii din care una a trimis albine afară doar o dată, în 15 martie iar cealaltă nu s-a trezit devreme niciodată. Dar şi-a trimis albinele pe fagurele descăpăcit pus lângă peretele lăzii, la minus 16 grade C., la sfârşit de ianuarie! Din ele am obţinut familiile, de fapt roii pe care-i am acum.
 
   
#682
Alex_andru
apicultor
Din: Craiova
Postari: 194

jenica67 a scris:

Multumesc de raspuns, ideea este ca daca asi reusi din 5 (4 familii si un roi) sa ajung la 20-25 ar fi super, chiar daca ma pun si bag in ei sirop, din primavara pana in toamna, ca pastoral nu am posibilitatea sa fac. Daca o sa vad ca sunt prea slabi, o sa ii unesc prin august septembrie si o sa ii trec pe minim 4-5 ram. Oricum vreau sa imi cresc matci si sa fac roi in micronuclee cu 3 rame reduse 110x110mm (eventual 110 x 146 ca am magazi dcu rame de 146 mm) cu albine tinere si alimentator cu miere, pana se inperecheaza marca. Cand incepe ponta, sa ii mai ajut cu o rama de puiet capacit la introducere, plus inca una in urmatoarele zile, in functie de cum imi permit celelete familii. Si sirop non stop, pana ajung sa aiba vlaga in ei, chiar si pana in toamna.



Ai să reușești.
De fapt ți-ai pus întrebări și ți-ai dat răspunsuri singur. Toți, sau aproape toți am pornit de la un stup. E ca la maratonul care începe cu un pas.
Găsești pe forum toate informațiile de care ai nevoie.
Nu poți copia o idee sau un stil al unuia sau altuia. Este bine să încerci și să vezi ce se potrivețte pentru tine.
dacă vrei să faci mulți stupi dintr-o dată, trebuie să ai timp, cunoștințe, bază meliferă și , nu în ultimul rând , bani.
Succes!
Cu stimă
Alex_andru

_______________________________________
”Cantităţile decurg din apreciere, cifrele din cantităţi, comparaţiile din cifre şi victoria din comparaţii.”
Sun Tzu
www.calinoiu.ro
 
   
#683
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
La sfârşitul lui noiembrie am găsit ud materialul textil de pe podişorul unui stup cu 2 familii. Am ridicat podişorul şi am constatat că albinele nu sunt orfane aşa că am înlocuit cârpele. În 6 decembrie când le-am dat sirop 5:1, invertit, cârpele erau iarăşi ude. Familiile erau liniştite deci aveau matcă. M-am uitat cu lanterna prin plasa aerisirii de fund dar erau doar 2-3 albine moarte prin urmare starea familiilor era normală. Dar nu era deloc normal ca la acea dată să fie ude cârpele! În cele din urmă am găsit cauza: în toamnă am reparat capacul bolnav bătând un brâu din şipci care au obturat complet fantele de aerisire. Vaporii de apă care trec încet printre micile spaţii dintre scândurile de podişor au rămas condensaţi în materialul textil, nemaiputând să iasă prin fantele capacului! Cu această ocazie am constatat pe viu importanţa evacuării vaporilor de apă în exteriorul lăzii. La iernarea combinată, pentru că la iernarea tip clopot datele problemei sunt altele.
 
   
#684
proapis13
apicultor
Din: Turnu-Severin
Postari: 2834
Cand ai timp te rog sa vii shi cu datele la iernarea tip clopot
deoarece inca sunt multzi sceptici shi refractari la aceasta metoda
In timp ce majoritatea promoveaza aceasta metoda de iernare
inca mai vad polemici aprinse la topicul cu ce impachetam stupii
salve 

_______________________________________
activitate la urdinish shi miere in cat
 
   
#685
ves.lucian.zabrani
apicultor
Din: Zabrani
Postari: 762
La noi pe langa ARAD se mai spune STIMA SI BICIULEALA pentru dumneata.Sunt posesor de albine din 30 iunie 2010.Ultra mega incepator.Pe viitor va rog sa ma ajutati cu sfaturi atunci cand vi le cer.As fi mai mult decat onorat sa-mi vizitati pagina personala!

_______________________________________
Sa traim cu si in HRISTOS , singura noastra bucurie si nadejde neinselatoare .

Cu cat invatam mai mult , cu atat ne dam seama cat de putine stim .
 
   
#686
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Vremea
Dragi confraţi, în stupărit suntem mai interesaţi de starea vremii decât în alte domenii. Meteorologul Nicolae Topor ne-a făcut apicultorilor cadou frecvenţa încălzirilor, răcirilor şi precipitaţiilor, pe perioade respectiv pe zile. Pentru ca să poată constata şi cei care nu au Agenda apicultorului pe 1967-1968 că fenomenele meteorologice se repetă an după an cu regularitate, apărând doar uneori decalaje de câteva zile faţă de constatările statistice, redau datele din Agendă, care arată că şi mersul vremii este…rotund.

Răciri frecvente: 
-ianuarie: 3-5, 24-26;
-februarie: 8-9, 13, 23, 26-27;
-martie: 2-3, 9-11, 13-14, 30;
-aprilie: 3-5, 8, 11-12, 18-19, 23;
-mai: 6, 11-12, 18-19, 23-25, 31;
-iunie: 7-8, 17-18, 22-23, 25-26;
-iulie: 6, 10-11;
-august: 17, 23-288foarte frecvent);
-septembrie: 6-7, 19-20, 23, 27-29(foarte frecvent);
-octombrie: 11-12, 26-27, 31;
-noiembrie: 21-22, 26-28;
-decembrie: 2-3,12-14, 16-17, 26, 31.

Încălziri frecvente:
-ianuarie: 1-2, 12-13, 30-31;
-martie: 7-8, 18-20, 25-26;
-aprilie: 14-16, 20, 30;
Mai: 28-30; iunie: 2-3, 20, 28-30;
-iulie: 16-31;
August: 8-13, 19-21;
-octombrie: 8, 15, 18-24;
-noiembrie: 5-7, 15-16, 30;
-decembrie: 6, 9, 19, 20, 29.

Precipitaţii frecvente:
-ianuarie: 12-13, 16-17, 20-22;
-februarie: 4-5, 19-20;
-martie: 1-2, 7-9, 12, 21, 28-29;
-aprilie: 2-3, 7, 12, 24-29(foarte frecvent);
-mai: 5-9, 14-15, 23-28, 31;
-iunie: 2-3, 6-8, 12-13, 16-18, 21-26;
-iulie: 2, 4-10, 15, 19, 22, 31;
-august: 7-8, 13-14, 16-17, 23-24, 27-28;
-septembrie: 6, 13-14, 17-19, 27-29;
-octombrie: 4-5, 9-10, 16, 19-20, 26, 29-31;
-noiembrie: 9-11, 15-18;
-decembrie: indiferent de vreme, lăsăm albinele în pace, aceasta fiind singura lună în care nimeni nu este obligat să le deranjeze!
Valer Bodea
 
   
#687
proapis13
apicultor
Din: Turnu-Severin
Postari: 2834
Multzumim  frumos iar de acum in colo propun ca fiecare
sa urmareasca acest tabel raportat la zona lui shi sa faca
comentariile de rigoare la topicul despre vreme
Unde se observa anomalii trebuie notate
salve 

_______________________________________
activitate la urdinish shi miere in cat
 
   
#688
jucausull
apicultor
Din: Dej
Postari: 114
salutari,
prognoza e pt o anumita zona sau in general in toata tara ?
multumesc

_______________________________________
~~ Mierea e Polenul amestecat cu Lacrimi de Albina ~~
 
   
#689
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Vă salut şi vă doresc sănătate. Aceasta nu este prognoză, este sinteza observaţiilor făcute de Institutul Meteorologic de la înfiinţarea lui până prin 1967, când s-a tipărit Agenda apicultorului. Şi se referă la întreaga ţară. Apar decalaje de câteva zile uneori dar în majoritatea cazurilor este sigură sinteza.
 
   
#690
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Am păstrat într-un nucleu de împerechere o matcă de rezervă. Este de salvare dar fiind din august poate salva cu succes o eventuală familie orfană, până la obţinerea unei mătci mai bune. La 1 octombrie era pe 5 rame 1/2 ME acoperite bine şi la exterior, aşa cum se vede din poză. Avea provizii suficiente dar fagurii sunt cam noi. A avut ghinion cu stuparul. La tratamentul cu varachet din 31 octombrie la nucleu şi la 3 familii benzile nu au ars complet aşa că în 1 noiembrie l-am repetat. La nucleu îi dădeam de obicei o jumătate de picătură dar uitând foarfeca şi pentru că le consideram o mână de albine fără mare importanţă i-am ars o picătură întreagă, să văd ce iese. A doua zi am constatat că nu trebuia să repet tratamentul la nucleu pentru că în 31 octombrie rămăsese nearsă o jumătate de bandă dar fiind seară nu am observat că picătura de varachet arsese, rămânând nears exteriorul ei şi jumătate de bandă. După câteva zile am văzut rezultatul: nucleul nu mai avea culegătoare, de loc, albina rămasă acoperind cu greu puietul care se întindea până la exteriorul penultimului fagure. Am retras ultimul fagure, am împachetat şi mi-am zis că va supravieţui în nucleul care este căptuşit la exterior cu polistiren expandat de 2 cm.

cine sunt eu-valer bodea într-un nucleu matcă este salvare dar fiind din august poate salva

55KB
 
   
Pagini: 1 ... 20 21 22 23 24 25 26  
Mergi la