APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
|
Nou pe simpatie:
stephy_22 pe Simpatie
 | Femeie
25 ani
Prahova
cauta Barbat
25 - 53 ani |
|
|
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"ReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #631 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Destul de bine populat după cum arăta exteriorul ultimei rame.
55KB
|
|
| |
|
| #632 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Am fost nemulţumit de rama de ME pliabilă din nucleul Fota din cauză că pentru īnfiinţarea nucleului nu se pot convinge albinele să depună īn ea şi puiet şi miere şi păstură. Prin decupare nu este convenabil. După aceea ar trebui retras puiet din nucleul īn care vrem să păstrăm matca pentru ca să nu roiască, lucru imposibil la rama pliabilă. Şi iernarea este dificilă chiar cu 2-3 nuclei īmpreună pentru că este prea mică rama deci şi ghemul este cam īngust. De aceea am tăiat īn două şipca superioară a ramei Dadant, am decupat-o la capătul tăiat şi am făcut astfel rame de 1/2 de ME.
43.8KB
|
|
| |
|
| #633 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Am făcut cam din topor nuclee individuale pentru 6-7 astfel de rame, le-am īmbrăcat la exterior cu polistiren expandat şi pentru a obţine mătci şi a le păstra pānă la utilizare sunt mult mai practice. Acest nucleu are şi avantajul că dacă albinele acoperă 4-5 astfel de rame pot face un ghem apropiat de forma sferică şi au şanse să iasă cu bine din iarnă dacă este adăpostit īntr-o īncăpere ferită de curenţi sau īntru-un stup liber. Pentru a fi clădite şi a depune īn ele puiet, miere sau păstură leg cāte 2 astfel de rame de o şipcă superioară şi le introduc īn familii la locul potrivit. Am inconvenientul minor că dacă īntārzii albinele clădesc şi umplu spaţiul dintre spetezele verticale ale celor două minirame. Inconvenientul putea fi evitat dacă decupam capetele şipcilor superioare astfel ca să permită alăturarea perfectă a miniramelor dar eu nu m-am mai complicat cu aceasta.
37.7KB
|
|
| |
|
| #634 |
sapstelapicultorDin: vrancea
Postari: 42
|
|
Domnule Valer,
Va deranjej iarasi cu o intrebare; cativa stupi nu au hrana suficienta pentru iarna.
In conditiile in care temperatura va creste in urmatoarele zile spre 20 de grade, le pot da sirop pana la completarea rezervelor?
Va multumesc!
|
|
| |
|
| #635 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Domnule Sapstel, dacă nu au miere albinele pot ierna destul de bine şi pe sirop de zahăr 3:1, invertit, nediluat, cu o condiţie: să fie depozitat siropul doar īn spaţiul ocupat de ghem. Pentru că probabil nu-l vor mai căpăci din cauza timpului rece. Şi să daţi cāt mai curānd siropul, īn pungi puse pe rame, indiferent dacă temperatura urcă sau nu! Avānd grijă de prevenirea furtişagului. Pe timpul iernii, cānd se ridică ghemul puteţi să la daţi de preferat turtă sau sirop la pungă dar atenţie la excesul de umiditate, să nu vă mucegăiască fagurii! Acum pentru ca să-l poarte mai repede trebuie făcute găuri mai mari īn pungi, nu cu acul de cusut sau de siguranţă. Voi poza diseară şi dimineaţă să vedeţi.
|
|
| |
|
| #636 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Nucleul de īmperechere are 4 faguri de aproape 1/2 ME. I-am dat 0,5 kg de sirop 3:1 invertit, nediluat.
40.2KB
|
|
| |
|
| #637 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Am pus punga īn grabă, ca să nu preseze multe albine. Nu este aşezată bine dar sper să nu o spargă peretele sau rama. Data viitoare voi da o rafală de fum. Am perforat punga īn 4 locuri cu un cui cam de 1 mm diametru. Dacă este prea gros cuiul ar trebui ca peste vre-o oră să curgă sirop pe urdiniş. Voi posta poză.
27.9KB
|
|
| |
|
| #638 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Domnule Sapstel, prin orificiile făcute cu cui de 1 mm diametru nu a curs siropul. Dacă ar fi curs era plin de albine la urdiniş. Rămāne de văzut cāt vor căra pānă dimineaţă.
35.8KB
|
|
| |
|
| #639 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Peste noapte nu au purtat sirop aproape de loc. Noaptea a fost rece, dimineaţa era brumă pe capace.
43KB
|
|
| |
|
| #640 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Nici după 24 de ore nu au terminat cele 500 de grame de sirop deşi dimineaţă am mai făcut cu cuiul 4 orificii īn pungă. Deci pentru acest nucleu pe 4 jumătăţi de ME ar fi suficiente 200-250 de grame la o hrănire, cu supraveghere peste zi.
55.9KB
|
|
| |
|
| #641 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Pentru iernare am deschis aerisirile de fund, am pus diafragme tip A.C.A, am īnlocuit nailonul de deasupra ramelor cu scāndurele de podişor şi unde a rămas gol am pus materiale textile uzate. Nu am răzuit propolisul de pe marginea scīndurelelor şi le-am acoperit cu 2 bucăţi de pătură. Printre ele se elimină iarna o parte din umiditate. Rămān astfel pānă prin 15-30 ianuarie cānd verific poziţia ghemului şi pun īn locul podişorului nailon şi polistiren expandat deasupra lui. Cu acest mod de iernare scot de obicei īn primăvară albină neuzată inutil şi faguri nemucegăiţi.
39.9KB
|
|
| |
|
| #642 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Se observă aerisirea de fund deschisă şi albina de pe faţa exterioară a ultimului fagure care este de culoare deschisă. Acesta va fi retras ori īnlocuit.
54.9KB
|
|
| |
|
| #643 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Despre perforarea fagurilor s-a scris de rău pe forum. Īn poză apare ultimul fagure.
-Albinele de pe el vor fi īn coaja ghemului, la fel ca şi cele de la exteriorul primului fagure. Se ştie că formează coaja albinele mai vārstnice. Se ştie şi că periodic albinele zgribulite din coajă intră īn ghem pentru a se īncălzi, fiind īnlocuite de altele. Albinele de pe celelalte intervale au ghemul īn care se pot retrage pentru refacere. Dacă fagurii nu sunt perforaţi albinele de pe primul şi ultimul interval nu au unde să se retragă pentru că acele intervale constituie marginea ghemului, coaja lui. Ele vor rămāne toată iarna la datorie iar primăvara vor fi sau moarte sau uzate prematur. Dacă primul şi ultimul fagure ar fi perforaţi albinele din coaja ghemului ar putea trece periodic pe intervalul din interior şi uzura lor ar fi mult mai mică.
-Īn fiecare iarnă geroasă se īntāmplă să moară familii de foame deşi īn fagurii de alături sau de deasupra este miere din belşug. Cei cu mierea alături mor pentru că nu se deplasează peste speteaza superioară ca să coboare pe fagurii cu miere. Şi nici nu le dă prin gānd să roadă fagurele pentru a trece dincolo la miere. Dacă se termină mierea din fagurii care mărginesc intervalul pe care se află matca moare şi matca şi după ea şi restul familiei. Dacă toţi fagurii ar fi perforaţi albinele ar avea posibilitatea de a mişca mierea īn interiorul ghemului deci i-ar creşte şansele de supravieţuire.
-Argumentele aduse de adversarii perforării fagurilor sunt cam puerile. Ei susţin că īn acele găuri albinele vor face botci sau celule de trāntori. Īn orificiul făcut de un creion nu īncape o botcă şi cāte celule de trāntori vor produce īn plus acele goluri? Albinele strică şi celulele de lucrătoare dacă vor să facă botci sau să crească trāntori. Iar fagurii construiţi natural, īn scorbură, coşniţă sau ştiubei au asemenea locuri de trecere! Singurul argument valid ar fi lipsa timpului, datorată numărului mare de familii īngrijite sau ameninţarea furtişagului. Comoditatea poate constitui o scuză? La familiile la care am adăugat zilele acestea cāte un fagure am uitat şi eu să-l perforez! Pun poza cu viitoarele victime(dacă nu fac perforarea). La venirea gerului ele vor fi aşezate īn partea de jos a fagurilor, la o oarecare distanţă de spetezele laterale şi de cea superioară aşa că la o iarnă fără ferestre calde rămān pe acel fagure pānă primăvara! Dacă o mai apucă! Chiar dacă aş mai adăuga un fagure de acoperire, fără perforare situaţia nu se schimbă, ele rămān tot la exteriorul ghemului, deci īn coaja lui.
52.1KB
|
|
| |
|
| #644 |
 jijiapicultorDin: giurgiu
Postari: 538
|
|
seara buna d nu valer am si io cam 2 intrebari la dv. 1 cam la ce distanta de peartea de sus se face gaura ? si a doua acum cand fac gaurile sa ma uit si dupa matca sau nu are rost sa ma holbez dupa ia deoarece este cuibul restrans si sant f multe albine ? si o intrebare in plus ce orientare credeti ca e bn sa aibe stupul iarna? multumesc si toate cele bune
_______________________________________
sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
|
|
| |
|
| #645 |
jijiapicultorDin: giurgiu
Postari: 538
|
|
observ ca la dv dupa ultima rama nu este diafragma ,asa le lasati? sau mai puneti o rama cu miere ca diafragma ?
_______________________________________
sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
|
|
| |
|
| #646 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
-Domnule Jiji, gaura se face cum se nimereşte, la 8-9-10 cm sub leaţul superior.
-Pentru a nu risca pierderea mătcii nu este indicat să luaţi toţi fagurii la mānă doar pentru perforare, este suficient să perforaţi ultimul sau ultimii 2 faguri cu un pix sau un creion ascuţit, īnaintānd īncet prin rotire. Astfel nu ajungeţi la matcă deoarece de obicei ea stă īn centrul cuibului cānd nu mai are puiet. Dacă aveţi puiet la margine, atenţie!
-Eu am stupii orientaţi spre sud de toamna pānă primăvara.
-Am diafragme dar le-am īndepărtat pentru a se vedea ultimul fagure.
Toate cele bune!
|
|
| |
|
| #647 |
jijiapicultorDin: giurgiu
Postari: 538
|
|
multumesc pt raspunsul promt dar la intrebarea despre matca m am referit ca daca acum toamna trebuie sa o caut sa vad dc mai e prezenta in stup
_______________________________________
sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
|
|
| |
|
| #648 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
După ca a īncetat ponta matca este uşoară. Unele mai sperioase o iau la picior cānd cercetăm fagurii iar albinele cred că sunt străine şi le ucid. Am salvat o dată una. De aceea este mai bine să urmărim doar dacă albinele stă liniştite pe faguri, zboară normal şi mai aduc ceva polen. Puteţi verifica prezenţa mătcii şi prin ascultare.
|
|
| |
|
| #649 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Pentru că am avut īn cāteva zile temperaturi scăzute ieri seară am perforat de jur-īmprejur punga cu cele 0,5 kg sirop reprezentānd ultima raţie planificată pentru nucleul de īmperechere.
42.4KB
|
|
| |
|
| #650 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Astăzi la ora 8 la Satu Mare erau -3 grade, cea mai scăzută temperatură din ţară. Cu toate acestea albina de pe cele 4 jumătăţi de rame de ME a reuşit să poarte peste noapte tot siropul.
52KB
|
|
| |
|
| #651 |
 arhivistuapicultorDin: Milas,jud BN
Postari: 197
|
|
Buna seara domnu Valer,a-si vrea si eu un sfat daca se poate...am 6 roi pe 3 4 5 rame si deoarece am fost plecat din tara nu am putut sa ii mai urmaresc in ultimele aproape 2 luni.problema este ca accuma cand i-am deschis am observat ca au foarte putina miere pt iernat.cam cu ce as mai putea sa ii ajut la ora asta ? Trebuie sa mentionez ca mai am si 5 stupi Layens din care am luat cate o rama si am descapacit dupa diafragma si am vazut ca au tras mierea in cuib...dar nu mai pot lua de la ei ca nici aia nu prea au...
Multumesc!
_______________________________________
Nu poti cuceri toate femeile dar merita sa incerci!!!
|
|
| |
|
| #652 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Domnule Arhivistu, nu-i nici o nenorocire, mulţi iernează pe īnlocuitori deşi nimic nu se compară cu iernatul pe miere. Restrāngeţi urgent la fagurii bine acoperiţi. Īn locul dumneavoastră aş ierna cāte doi īn stup pentru că sunt slabi. Etanşarea cu şipci a diafragmei despărţitoare să fie perfectă. Pentru umplerea pānă la 60-70% a fagurilor rămaşi daţi īnlocuitori lichizi puşi īn pungi deasupra ramelor. Eu am dat sirop 3:1, invertit, nediluat. Atenţie la furtişag şi să nu aibă sirop īn afara ghemului pentru că poate fermenta iarna, ca şi mierea necăpăcită, dealtfel. Īn ianuarie puteţi da pastă iar īn februarie chiar sirop invertit, nediluat. Grăbiţi-vă, iarna poate veni oricānd! Iernare bună!
|
|
| |
|
| #653 |
arhivistuapicultorDin: Milas,jud BN
Postari: 197
|
|
Valer70 a scris:
Domnule Arhivistu, nu-i nici o nenorocire, mulţi iernează pe īnlocuitori deşi nimic nu se compară cu iernatul pe miere. Restrāngeţi urgent la fagurii bine acoperiţi. Īn locul dumneavoastră aş ierna cāte doi īn stup pentru că sunt slabi. Etanşarea cu şipci a diafragmei despărţitoare să fie perfectă. Pentru umplerea pānă la 60-70% a fagurilor rămaşi daţi īnlocuitori lichizi puşi īn pungi deasupra ramelor. Eu am dat sirop 3:1, invertit, nediluat. Atenţie la furtişag şi să nu aibă sirop īn afara ghemului pentru că poate fermenta iarna, ca şi mierea necăpăcită, dealtfel. Īn ianuarie puteţi da pastă iar īn februarie chiar sirop invertit, nediluat. Grăbiţi-vă, iarna poate veni oricānd! Iernare bună! |
Va multumesc pt raspuns,ma gandeam eu eu sa le dau sirop numai ca citeam pe aici ca nu e asa de bine...dar decat sa moara de foame...
V-as mai intreba ceva,tot am mai intrebat pe aici dar nu m-a lamurit nimeni.Am la un stup Layens 12 rame in el,el fiind de 24 rame.Albinle ocupa 4 inetrvale,intrebarea e,cum restrang cuibul aici dat fiind faptul ca pe toate celalalte 8 rame se gaseste cate o coronita(mai mare sau mai mica) de miere?...daca le scot afara cele 8 rame raman doar pe 4 care au tot asa,doar cate o coronita de miere care sigur nu le este suficienta pt iarna
_______________________________________
Nu poti cuceri toate femeile dar merita sa incerci!!!
|
|
| |
|
| #654 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
-Domnule Arhivistu, este adevărat, mierea este mai bună decāt siropul. Şi este tārziu la Bistriţa-Năsăud pentru sirop cu concentraţie mică. Dar sirop 3:1 invertit cu 0,5 grame de sare de lămāie la kg de zahăr se poate da oricānd īn pungă pusă pe rame, cu condiţia să fie depus īn ghem! Pentru că are doar 25% apă. Şi dacă-i adăugaţi şi puţină miere este şi mai bine.
-La Layens dacă acoperă 4 intervale lăsaţi-le 5 faguri din care 1-2 cu păstură aşezaţi al doilea şi al patrulea. După diafragmă lăsaţi loc comod pentru o ramă descăpăcită pe care o daţi seara. Dincolo de ramă altă diafragmă şi īmpachetaţi totul cāt mai bine. Īntr-o noapte 4 intervale bine populate golesc fagurele cu coroana descăpăcită. Īn ianuarie eu am dovedit cu poze că albinele dintr-o familie bună se deplasează la fagurele descăpăcit(pe care intenţionat l-am pus distanţat) chiar şi pe un ger de -16 grade C! Īn cāteva nopţi vă cară mierea din coroane. Dacă īmpachetaţi bine!
|
|
| |
|
| #655 |
arhivistuapicultorDin: Milas,jud BN
Postari: 197
|
|
Va multumesc,ma si duc sa pun sfatul in aplicare.
Sanatate!
_______________________________________
Nu poti cuceri toate femeile dar merita sa incerci!!!
|
|
| |
|
| #656 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
-Ieri am avut timp vaforabil pentru a termina mutarea familiilor cāte două īn ladă, despărţite cu diafragmă cu plasă dublă de sārmă sau oarbă, etanşată perfect cu şipci.
-Pe scāndura de zbor au o scāndură verticală care separă urdinişele.
-Deasupra urdinişelor au o streaşină care apără scāndura de zbor de ploaie.
-Le-am luat folia şi polistirenul de deasupra ramelor şi le-am īnlocuit cu scānduri de podişor la care nu le-am ras de propolis marginile pentru ca prin spaţiul dintre ele să se elimine īncet o parte din umiditate fără a se crea curenţi de aer. S-ar părea că aceasta este īmpotriva obiceiului albinelor care propolizează aceste spaţii dar am constatat că aşa iernează mai bine decāt īn sistemul clopot care provoca un exces mai mare de umiditate.
-Dar prin 10-15 ianuarie cānd verific poziţia ghemului, necesitatea de a completa hrana sau de a retrage sau a adăuga un fagure depozitez podişoarele, īnlocuindu-le cu o folie, polistiren expandat de 2 cm şi altă folie peste el.
-Capacul telescopic etanşează perfect clopotul apasānd foliile peste brīul de şipci pe care se sprijină.
-Aerisirea de fund care rămāne deschisă pānă la verificarea din ianuarie permite eliminarea unei părţi din vaporii de apă şi īnchiderea urdinişului cīnd vāntul rece bate direct īn urdiniş precum şi atunci cānd stolurile de piţigoi atacă pe timp rece. Cānd temperatura este ceva mai ridicată mă apăr de hoţomanii inaripaţi punānd īn faţa urdinişului deschis scāndurele īnclinate care permit ieşirea albinelor la zbor de curăţire.
-Pentru diminuarea pierderii de căldură pe lateral folosesc diafragmă A.C.A. şi după ea o bucată de polistiren expandat de 2 cm īnvelită īn folie ca să nu o roadă. Pentru că golul rămas este mic īl umplu cu textile din bumbac sau lānă prelucrată industrial care nu are mirosul neplăcut iritant pentru albine. Ele absorb o parte din umiditate. Dacă golul ar fi mare aş bate 4 cuişoare īn pereţii lăzii, la 10-15 cm de diafragmă, creānd un gol de umplut mai mic. Pentru umplerea golului sunt bune şi ghemotoacele de hārtie nu prea strānse dar au un dezavantaj. Eu nu folosesc pernuţe din paie, papură e.t.c. deşi sunt foarte bune, pentru că nişte deşeuri se spală primăvara uşor sau se aruncă īn timp ce pernuţele le folosim timp mai īndelungat şi acumulează treptat spori de mucegai sau alte boli. La revizia din ianuarie materialul absorbant trebuie să fie doar puţin jilav-dovadă a bunei iernări. Dacă este umed după corectarea cauzelor care au provocat stresul şi consumul īn exces trebuie īnlocuit sau pus la uscat materialul absorbant. Hārtiile se scot greu dintr-un spaţiu īngust.
-Poate se īntreabă cineva cum pun scīnduri de podişor la stupii Dadant. Cānd aveam stupi mai mulţi aveam şi paie de ovăz sau de grāu. Puneam īn golul lăzii un sac cu paie. Deasupra ramelor-o pānză, peste ea catul şi īn cat alt sac cu paie. Nu mai găsesc uşor paie nemucegăite şi avānd puţini stupi nici nu-mi sunt necesare. Acum bat cu 2 cuie mici cāte o şipcă pe pereţii laterali şi două fāşii de tablă pe cei din faţă şi spate. Pot pune scāndurile de podişor şi am avantajul că īn prima parte a iernării vaporii care ajung la tablă se condensează pe ea şi se scurg afară. Deasupra podişorului-material textil călduros şi absorbant, cum am scris. La revizia din ianuarie scot uşor şi repede şipcile şi fāşiile de tablă, iau scīndurile de podişor şi trec la sistemul clopot care nu-mi mai provoacă exces de umiditate pentru că albinele folosesc apa condensată pe folie la creşterea puietului.
-Familiile care urmează să fie puse īn aceeaşi ladă sunt apropiate treptat. Cu vre-o 10 zile īnainte de mutare pun īntre ele o scāndură, de preferinţă cu feţele de culori deosebite. La mutare sprijin scāndura la mijlocul urdinişului. Cum aproape toate fetele noastre ştiu care este stānga şi care dreapta intră cuminte īn compartimentul lor.
-Acest fel de iernare cere puţină muncă īn plus faţă de iernarea "īn fundul gol" şi cu cāteva ziare pe podişor. Dar scoate īn primăvară albine mai puţin uzate care permit mărirea mai rapidă a numărului de stupi, aşa că cel care o aplică poate ajunge mai repede la numărul de stupi care īi vor impune din condiţii obiective iernarea respectivă. Pun poza cu indicatorul de circulaţie.
49.2KB
|
|
| |
|
| #657 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Am uitat să scriu că la stupii orizontali este mai simplu, obţin īn ianuarie clopotul punānd folia, peste ea scīndurile de podişor apoi polistirenul expandat. Dovedesc colegilor care nu mi-au citit postările din ianuarie că acest sistem de īmpachetare care cere mai mult timp pentru a-l descrie decāt pentru a-l aplica, postānd o poză. El permite albinelor să controleze din punct de vedere termic spaţiul īn care iernează, ele consumă mai puţin şi produc mai puţină căldură ca cele neāmpachetate deci se uzează mai puţin, ies mai puţin uzate īn primăvară şi asigură o mai rapidă dezvoltare primăvara, cānd avem cea mai mare nevoie de aceasta. Proba o reprezintă faptul că pe un ger de -19 grade(dimineaţa cīnd am făcut poza erau -16), īn 25 ianuarie, albinele mele au trecut peste golul mai mare decāt o ramă care le despărţea de fagurele descăpăcit pe care l-am pus pentru a dovedi importanţa īmpachetării. Mai mult, nu numai că au acoperit fagurele descăpăcit, au făcut şi punţi de la el la cuib pentru a putea căra mierea īn cuib. Pentru că unii colegi şi-au arătat neāncrederea, justificată de faptul că greşit se crede că albinele nu-şi pot părăsi ghemul iarna şi au murit şi mai mor de foame cu mierea alături sau deasupra ghemului, am repetat experienţa cu o altă familie, punānd şi poze. Familiile acelea au murit pentru că au putut controla doar spaţiul ocupat de ghem. Totuşi īn această toamnă unii dintre noi au luat īn rās din nou īmpachetarea pentru iernare deşi nu i-a provocat nimeni. Aceasta dovedeşte cāt de greu ne schimbăm părerile preconcepute, chiar dacă sunt greşite. Este trist, dar este rezultatul unui anumit tip de educaţie la care am fost supuşi, educaţie care īn unele laturi ale sale se aseamănă cu dresajul. Este şi rezultatul faptului că la popoarele mici s-a īnrădăcinat ploconirea īn faţa metodelor practicate de occidentali deşi acestea nu ni se potrivesc tuturor. Pe cei care se īndoiesc de afirmaţie īi rog să se gāndească la faptul că unele din frumoasele noastre romānce şi nu numai ele au adoptat moda "subţirică" a elegantei īmbrăcăminte de iarnă a occidentalelor deşi locuiesc īn zone mai reci decāt occidentalele care nici nu petrec mult timp īmbrăcate subţire īn natura hibernală pentru că se deplasează cu limuzina. Nota de plată o primesc romāncele atunci cānd le părăseşte tinereţea iar familiile de albine atunci cānd li se termină mierea de sub ghem pe vreme geroasă. Mor de foame cu miere pe fagurii pe care este ghemul, aflată la doar cāţiva cm de ghem! Pentru ce mor, doar albinele mele au dovedit că se pot deplasa chiar şi peste gol, pe ger straşnic, pānă la fagurele descăpăcit pus lāngă diafragmă? Au murit şi vor mai muri pentru că nu au fost īmpachetate bine şi nu au putut īncălzi spaţiul īn care se aflau. La cine are sute de stupi nu contează moartea cātorva dar la cel cu puţini este dezastru! Poza pe care o postez am copiat-o din paginile mele personale de pe pag. 8, din 25 ianuarie. Nu este chiar clară dar la mărire se observă că albinele au părăsit ghemul, au acoperit fagurele descăpăcit aflat la distanţă de cuib şi au format punţi vii pentru a transporta mierea. Deşi la ora pozării erau -16 grade! Īn concluzie-nu combat iernarea fără īmpachetare şi nu am făcut-o niciodată. Susţin doar că cine are timp şi chef să īmpacheteze iese mai cāştigat decāt cel care la acelaşi număr de stupi nu īmpachetează.
50.6KB
|
|
| |
|
| #658 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Ieri am profitat de timpul favorabil pentru a face o ultimă fumigaţie cu varachet. Pentru că am cumpărat varachetul IERI nu am mai uscat fāşiile de carton. La 5 familii s-au stins. Interesant este că din acestea la 2 s-au stins şi la tratamentul anterior aşa că īnclin să le dau dreptate colegilor care afirmă că unele familii sting fitilele. Pentru ca să fiu sigur dacă au ars ori nu am pus fitilele aprinse deasupra ramelor(acum am podişor, nu folie). Am īnchis aerisirile de fund dar la 10 familii am uitat să īnchid urdinişele. Nu voi putea verifica dacă au dreptate colegii care fac fumigaţia cu fundurile antivaroa deschise pentru că cele cu urdinişul īnchis au stins fitilele. Că nu cred ca fabrica să le fi ambalat umezite. Oricum, de acum īnainte le voi usca.
|
|
| |
|
| #659 |
Valer70apicultorDin: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
|
|
Probabil mulţi dintre īncepători se īntreabă dacă merită să iernăm familiile mai slabe cāte două īn ladă. O familie care iernează pe 10 intervale aproximată la 2 kg de albină poate face ghem de formă sferică, formă pe care albinele din zona temperată o folosesc cu mult īnainte de apariţia omului şi ştim că sfera are cea mai mică suprafaţă pentru un volum dat. Albinele vor consuma mai puţină miere şi se vor uza mai puţin. Dacă au marginile răzuite de propolis cei 11 faguri au o suprafaţă exterioară de aproximativ 81 de decimetri patraţi(0.37.11.14+24=80,98). Deci unui kg de albină īi revine sarcina de a se ocupa de menţinerea temperaturii optime pentru o suprafaţă a ghemului de 40,49 de decimetri patraţi.
-O familie de 1 kg pe 5 intervale are nevoie de 6 faguri şi aceştia au suprafaţa exterioară de 55 de decimetri patraţi(0,37.6.14+24=55,08).
-Kilogramul de albină din familia a doua "răspunde" de o suprafaţă a ghemului mai mare cu 36% (55,08.100:40,49=136,03%) decāt a kilogramului de albină din primul ghem. Aceasta pentru că ghemul format de ea nu mai este sferic. Deci ghemul ei va pierde mai multă căldură, albinele ei vor consuma mai mult, se vor uza mai mult, vor avea intestinele mai īncărcate suferind mai mult dacă fereastra salvatoare de zbor de curăţire va īntārzia.
-Unii dintre noi cred că ies din acest impas lăsānd pentru iernare toţi fagurii din lada Dadant. Īn această situaţie şi familia de 1 kg poate face un ghem sferic, ocupānd doar jumătatea din faţă a fagurilor. La jumătatea iernării pot īntoarce stupul cu 180 de grade dacă are urdiniş şi īn spate, cum are Gică. Albinele vor consuma mierea din jumătatea dinspre noul urdiniş a fagurilor, atrase de peretele frontal īncălzit de soare. Dezavantaj- primăvara familia are puiet depus pe toţi fagurii şi nu-i mai putem retrage aşa că va trebui să īncălzească toată lada, accentuāndu-se uzura albinelor cu care au ieşit din iarnă!
-Pentru că am timp eu iernez īn aceeaşi ladă cāte două familii care-şi acoperă complet fagurii aşa că le asigur condiţiile pe care le are o familie puternică de 10 intervale. Procedeul are şi inconveniente. Trebuie timp pentru pregătirea lăzilor toamna şi pentru īnlăturarea diafragmei despărţitoare primăvara sau bani pentru a păstra aceste lăzi doar pentru roi şi pentru iernare. Dacă o familie ar fi īn suferinţă şi-ar stresa vecina dar acest lucru s-ar īntāmpla şi dacă ar fi īn lăzi apropiate şi oricum tot ar trebui remediată situaţia. Dacă albinele ar putea trece la vecini s-ar bate dar aceasta mi s-a īntāmplat doar o dată īn cāteva decenii, cānd nu am bătut şipci pe fundul cutiei, bazāndu-mă pe faptul că diafragma se aşeza perfect peste fund. Īn primăvară din cauza umidităţii s-a creat un mic loc de trecere dar avānd stupii acasă am observat imediat şi i-am mutat īn alte lăzi.
70.7KB
|
|
| |
|
| #660 |
sapstelapicultorDin: vrancea
Postari: 42
|
|
Domnule Valter.
As dori sa trec de la stupii orizontali la cei verticali deoarece cred ca se lucreaza mai usor, mierea putand fi extrasa pe sortimente. Stiu parerea dumneavoastra referitoare la cei care ar fi mai indreptatiti sa ofere sfaturi pentru stupii verticali, dar v-as ruga sa va exprimati si dumneavoastra parerea, daca doriti, referitoare la configuratia cea mai nimerita.
Va solicit o parere personala, fara a avea un caracter stiintific.
Multumesc atat pentru timpul acordat cat si pentru sfaturile dumneavoastra!
|
|
| |
|
