APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com

Nou pe simpatie:
Adelinadia

Femeie
25 ani
Mures
cauta Barbat
27 - 71 ani

APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"Reguli Inregistrare Login PozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici

APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" / INTRETINEREA ALBINELOR /

Warre cu leat fara rama

Pagini: 1 ... 13 14 15 16 17 18 19 ... 34

#451

akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731

jonny_it a scris:

E un sistem primitiv. Pentru amatori e ok, pentru ceilalti nu.

Uite ca au trecut lunile si unele discutii putem sa le avem mai la rece.
Treaba asta ca e un sistem primitiv este cel putin eronata.Si cand spun asta am in vedere urmatorul aspect.
De ce s-a introdus stupul sistematic si rama mobila?
Ganditi-va ca pana la stupul sistematic se facea o antiselectie, adica familiile valoroase care acumulau mai mult erau sacrificate iar mierea si ceara valorificate.Trebuia gasita o metoda mai blanda.Si s-a gasit.
Ideea este daca trecerea de la procedeul barbar de sacrificare a albinelor a fost inlocuit cu unul mai bun.Dupa 150 de ani vedem ca si aceasta trecere spre modernism are hibe.
Warre ce propune?
Pastreaza mediul salbatic de dezvoltare pentru familie prin alegerea unui cuib mic, similar celor naturale din scorburi ( de regula, familiile in stare salbatica nu cladesc mai mult de 8 faguri paraleli), si introduce o metoda blanda de recoltare a mierii.Astfel familia este salvata, genele sunt transmise mai departe iar stuparul se alege cu surplusul.
Unde este asemanarea cu stiubeele?
Sa ne gandim ca la stiubee erau cateva boli mari si late.Cate sunt acum nici nu are rost sa le insir.Si nici nu le cunosc pe toate.
Sa nu fim atat de severi cu munca de o viata a unui am care, asemenea noua, a iubit albinele.Sa citim mai atent observatiile sale, si sa le urmam intocmai. Numai asa putem sa tragem concluzii corecte.Aia ca nici nu stim despre ce e vorba si deja modificam stupul denota lipsa de seriozitate si amatorism.Dar de toate astea nici Warre nu a fost strain.
Eu cred ca Warre a fost om cu frica de Dumnezeu si de buna credinta si ca daca a avut acest sistem ani nenumarati, inseamna ca a avut si rezultate. Faptul ca indica in mod special albina italiana pentru acest sistem poate fi o piedica, dar tot el ne spune ca poate fi folosita si albina locala.Probabil cu alte rezultate.
Ce rezultate? Asta depinde de fiecare dintre noi.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

#452

akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731

Va prezint cateva paragrafe despre descrierea coloniei si a matcii facuta de Abatele Warre in cartea sa.
Voi adauga pe parcurs aceasta traducere in format PDF pe adresa lui stefeug.

Componenta familiei de albine
Familia de albine poarta denumirea de colonie.Fiecare colonie are in componenta trei tipuri de indivizi:
1.O singura femela, complet dezvoltata. Apta sa depuna destule oua prin care sa mentina si sa asigure cresterea familiei.Aceasta este matca, in mod eronat denumita ,,regina''.
2.Lucratoarele, sau femele atrofiate, incomplet dezvoltate, cele mai multe la numar, 100.000 sau mai multe.
3.Cativa masculi, care in mod normal apar in sezonul de roire si dispar odata cu incetarea sezonului de cules de peste an. Numarul lor variaza de la cateva sute la cateva mii.

Dimensiunile indivizilor
Matca, lucratoarele si masculii au dimensiuni diferite.Tabelul de mai jos da cateva dimensiuni aproximative, in milimetri:

Lungimea
Deschiderea aripilor
Diametrul toracelui
Matca
Lucratoarele
Masculii
16
12
15
24
23
28
4,0
3,5
4,5

Dezvoltarea indivizilor
Locatarii stupului au stadii de dezvoltare diferite.
Matca are stadiul de ou trei zile, cinci ca larva si 8 ca pupa (in celula capacita), eclozionand in a 16 zi. Se imperecheaza in jurul a 7 zile dupa eclozionare. Incepe sa oua doua zile mai tarziu, undeva intre 25 si 30 de zile de cand a fost depusa ca ou.
Lucratoarea are 3 zile stadiul de ou, cinci larva si 13 pupa(in celula capacita).Eclozioneaza in a 21-a zi. Petrece ca doica sau claditoare cam 15 zile in stup.Incepe munca de culegatoare in a 30-a sau 36-a zi de cand a fost depusa ca ou.
Masculul are 3 zile stadiul de ou, sase zile si jumatate ca larva, eclozionand in a 24-a zi. Devine matur sexual in a 5-a zi dupa eclozionare sau intr-o luna de cand a fost depus ca ou.

NB
Daca matca dispare din stup dand posibilitatea albinelor sa o inlocuiasca, pentru a castiga timp acestea vor lua in lucru intodeauna larve de doua zile, in asa fel incat noua matca va fi gata de eclozionare in a 12-a zi dupa pierderea matcii batrane.

Matca
Denumirea matcii
In antichitate se credea ca familia de albine este guvernata de un rege. Astazi stim ca in fiecare colonie exista cate o regina, sau mai bine zis o matca, singura femela imperecheata, capabila sa sigure viitorul familiei sale prin depunere de oua. Legea de baza a fiecarei colonii este interesul comun.Va trebui sa ne conformam denumirii unanim acceptate, numind matca- regina.

Numarul de regine
In mod normal esxista o singura regina in fiecare colonie.Uneori totusi, puteam vedea cate doua regine.Unii apicultori spunand chiar ca au vazut trei. Aceste exceptii se datoreaza catorva motive. Regina este prea batrana si nu are suficienta energie sa-si omoare fiica la nastere, asa cum instinctual ar fi facut in tinerete. Ori este posibil ca stuparul sa fi introdus succesiv cateva regine banuind ca familia este orfana. Reginele au ramas in viata fiind impinse si pastrate de catre albine in colturi diferite. De fapt ele au format doua grupuri in cadrul familiei fiecare maniferstandu-se ca o colonie distincta. Acest statut dispare cu atat mai repede cu cat coloniile se maresc foarte mult sau vremea rece le obliga se se uneasca.Dezordinea creata la roire deasemenea permite prezenta catorva regine in stup prin eclozionarea simultana.

Antipatia dintre regine
Cand doua regine se intalnesc, se ataca una pe alta.Cea mai puternica sau cea mai agila, strapunge cu acul abdomenul celeilalte, provocandu-i moartea. Uneori cele doua regine se inteapa una pe alta, ca in cazul duelistilor, omorandu-se reciproc.
Aceasta antipatie exista intre matcile imperecheate, virgine sau aflate inca in botci.
Atunci cand familiile se pregatesc de roire ele cresc 10-15 matci. Dupa ce prima regina eclozioneaza, se grabeste sa gaseasca celulele cu reginele surori gata de iesit sa le intepe. Observ aici modalitatea naturala de selectie. Ramane doar una dintre 10 sau 15 regine. Si anume cea mai viguroasa capabila sa-si salte prima capacelul.

Disparitia reginei
In timpul vizitelor in stupi, putem vedea aglomerari de albine. Daca le separam prin forta sau prin afumare intensa, vom gasi o regina in mijoc.Se zice ca regina este in ghemotoc. Aceasta imbratisare se datoreaza bucuriei sau antipatiei.
Atunci cand stuparul a tinut regina separata prea mult de familia sa, cand i-a dat drumul prea tarziu la o regina retinuta in colivie, in caz de furtisag sau pericol, albinele se infasoara sub forma de bila in jurul ei strangand cat pot de tare, sufocand-o. Alteori acest lucru se poate intampla din cauza antipatiei.Urmeaza inteparea si moartea rapida.
Acest lucru il poate pati o regina batrana trantorita imediat ce succesoarea a eclozionat, regina pe care stuparul a tinut-o prea mult intre degete sau in mana modificandu-i sau schimbandu-i mirosul in asa fel incat albinele nu o mai recunosc, sau regina intoarsa de la zborul de imperechere si care nimereste un alt stup aflat in apropiere decat al sau.

Consecintele disparitiei reginei
O familie de albine careia ii lipseste matca se numeste orfana. Daca matca disparuta nu este inlocuita de stupar sau de catre albine, populatia scade rapid pana la disparitie.

Importanta reginei
Prezenta ei este importanta deoarece este singura care depune oua destinate perpetuarii familiei.Natura de asemenea a luat toate masurile ca ea sa ramana in viata.
Regina se imperecheaza afara in zbor.Aceste circumstante fac actul in sine periculos pentru o insecta atat de fragila cum e albina. In acelasi fel, unic.
Regina se imperecheaza o singura perioada in viata ei. Si nu paraseste fagurii niciodata, afara de roire cand pleaca impreuna cu o parte dintre albine sa-si intemeieze o noua casa.

Viata reginei
O regina traieste 4-5 ani. Asta inseamna de 50 de ori mai mult decat o lucratoare eclozionata la inceputul sezonului.La fel ca in cazul gainilor, regina devine mai prolifica in al doilea an din viata.

Varsta reginei
Este destul de usor sa deosebesti o regina batrana de una tanara.Regina tanara in primul sau al doilea an de viata are abdomenul mare, fiind plin cu oua, aripile sunt intacte, capul si corpul acoperit cu perisoare, iar deplasarea sa este agila.Regina batrana in al treilea an e lucioasa, aripile sunt franjurate iar deplasarea este greoaie.

Puterea reginei
Este o greseala sa ne inchipuim ca regina dirijeaza constructia de faguri si imparte munca la lucratoare.Rolul reginei este doar de a depune oua.
Nu e mai putin adevarat ca prezenta reginei este indispensabila in colonie. Importanta rolului jucat de regina si necesitatea prezentei sale se poate observa la familiile orfane.Lucratoarele devin agitate, se trezesc cautand regina umbland in toate directiile.Muncesc mai putin si devin mai putin calme.Situatia se inrautateste cu atat mai mult cu cat nu exista puiet tanar din care sa-si creasca o noua regina.
Mai mult de atat, in coloniile care pier de foame, regina este cea care supravietuieste cel mai mult, odata ca este cea mai puternica si a doua pentru ca albinele pastreaza pentru ea ultima gura de miere.

Imperfectiunile reginei
Regina nu are glande ceriere si nici posibilitatea sa aduca polen sau miere.Regina nici nu stie cum sa se hraneasca singura. Daca este inchisa separat intr-o cutie cu putina miere in preajma, va muri de foame, in ciuda mierii prezente. Pare sa fie la fel si in stup. In timp ce depune oua albinele o hranesc cu o mancare destinata puietului larvar, un amestec de polen si miere modificat de o prealabila digestie; iar atunci cand nu oua, doar cu miere. In tot cazul, conform cu cercetarile Dr, Miller, nu lucatoarea este cea care introduce limba in gura matcii, deoarece descarcarea hranei este posibila numai cu limba retractata. Din contra, regina este cea care introduce limba in gura lucratoarei de unde soarbe mancarea gata pregatita pentru ea.

Temperamentul reginei
Regina este timida si retrasa. Un zgomot anormal o sperie. De cele mai multe ori se ascunde in grosul familiei unde nu poate fi stalcita sau in orice caz nu poate fi gasita repede. Regina nici macar nu-si foloseste acul, decat impotriva altor regine tinere.

Infatisarea reginei
Infatisarea reginei o face sa fie usor de recunoscut. Este mai grasa si mult mai lunga decat o lucratoare. Abdomenul sau, in partea subtire, depaseste mult lungimea aripilor. Deplasarea sa este impunatoare. Se deosebeste de masculi prin corpul mult mai suplu. Masculul are capatul abdomenului mult mau bont si acoperit cu perisori. Aripile sale depasesc abdomenul.

Cum sa gasesti regina
In stupul popular (stupul Warre), folosind gratia despartitoare, avem o modalitate mecanica simpla de identificare a reginei, fara pericol de ranire, si fara o cunoastere deosebita din partea stuparului.In stupul cu rame de asemenea avem o modalitate rapida de identificare a matcii in fiecare zi din sezonul cald, cu bune rezultate.
In sezonul activ, regina traverseaza in fiecare zi spatiul ocupat de puiet, cu scopul de a oua toate celulele goale si de a extinde cuibul functie de evolutia familiei. In toiul noptii regina ar trebui sa fie in mijlocul cuibului. In tot cazul, la amiaza regina este in una din extremitatile puietului, o data in dreapta si urmatoarea zi in stanga. Este important sa se evitate stresarea reginei prin ridicarea brusca a ramelor sau afumare excesiva si sa se tina cont sa se introduca rama cu regina exact in locul in care a fost gasita. Daca interventia nu se face la amiaza, regina se va afla cu atat mai mult spre stanga sau dreapta cu cat de tarziu este.

Cu siguranta regina exista
Chiar fara sa o vedem, regina este prezenta daca exista puiet larvar sau si mai bine daca exista oua proaspat depuse iar culegatoarele aduc polen.

Mirosul reginei
Se spune ca regina are un miros puternic, asemanator roinitei, in mod particular mai mult sau mai putin functie cat albinele se incarca cu el.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

#453

akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731

Masculii
Denumirea masculilor
Pentru masculi se foloseste in general denumirea de trantori, pe criteriul zgomotului pe care il fac in zbor, putin diferit fata de al bondarilor. In franceza denumirea de fals bondar face deosebirea de bondarul de pe camp.

Detalii ale masculilor
Masculii sunt mai inchisi la culoare.Extremitatile corpului lor au perisori. Picioarele sunt lipsite de pintenii pentru colectat polen. Nu sunt prevazuti cu ac. Au um miros deosebit.

Mirosul masculilor
In perioada roitului masculii emit un miros puternic. Aceasta este modalitatea de a fi recunoscuti de tinerele regine, mai mult decat de zgomotul produs in zbor. Mai mult, acest miros face ca iminenta roitului sa fie anticipata.

Comportamentul masculilor
Masculii sunt eleganti si pasnici. Vazuti in stup dau intodeauna impresia ca sunt adormiti.Ies in zbor doar in perioada pranzului si numai pe vrerme frumoasa. Cateodata trec dintr-un stup in altul fara ca albinele sa le faca vre-un rau.

Numarul de masculi
In coloniile sanatoase putem intalni pana la trei mii de trantori.

Rolul masculilor
Toti sunt de acord cu faptul ca rolul masculilor este de a fecunda tinerele matci.
Am impartasit punctul nostru de vedere cu alti stupari cu experienta ca trantorii sunt utili si pentru mentinerea caldurii necesara puietului. Va trebui sa mai revedem aceasta problema atunci cand vom discuta despre reducerea numarului de trantori sau eliminarea lor.

Perioada de viata a masculilor
In clima temperata trantorii traiesc doar cateva luni. Apar odata cu inceputul culesului si sunt omorati de lucratoare imediat ce culesurile se opresc. Sunt retinuti de familie, chiar peste iarna, de catre familiile orfane.

Ce ne spune prezenta masculilor?
Prezenta unui numar mare de trantori la inceputul culesului ne da garantia unei recolte bogate, daca vor fi conditii favorabile de mediu. Pe de alta parte, prezenta trantorilor dupa incetarea culesurilor ne sugereaza o familie orfana sau cu matca epuizata.

Lucratoarele

Rolul lucratoarelor
Lucratoarele au obligatia de a construi si gestiona fagurii precum si de a hrani familia. Lucratoarele cresc puiet, pazesc stupul, il curata si il ventileaza, etc. Nu exista modalitate de a distinge lucratoarele decat prin rolul pe care il joaca in cadrul familiei- doici, culegatoare, cerese etc. Toate lucratoare sunt destinate efectuarii tuturor muncilor din colonie fara discriminere, in functie de necesitatile de sezon, perioada de timp si circumstante. Numai tinerele lucratoare sunt destinate sa lucreze in interiorul stupului, atata timp cat organismul lor nu este inca adaptat la vremea aspra.

Perioada culesului
Este stiut ca albinele ies din stup oricind de dimineata pana seara, primavara si vara, exceptand pe ploaie sau vreme rece. Este mult mai corect sa spunem ca albinele ies din stup numai daca au si ce face, adica sa gaseasca nectar, polen sau propolis. Ploaia impovareaza asa de tare albina incat o impiedica sa zboare iar temperatura sub 8 grade o amorteste. Vara culegatoarele urmaresc nectarul mai intai de toate, caldura amiezii insa uscand florile.
Primavara aduc foarte mult polen, productia nefiind stopata de caldura sau frig.

Cateva cifre.
O albina cantareste a zecea parte dintr-un gram. Poate aduce in stup la un drum, jumatate din greutatea sa, 0,05 grame, uneori doar 0,02 grame. Pentru a aduce un kilogram de nectar, albina ar trebui sa faca 50.000 drumuri, sau 50.000 albine, un drum. O albina poate face douzeci de drumuri pe zi, la o distanta de 1 Km, aducand 0,4 g nectar. Pentru a aduce 1 kg de nectar, albinele fac 40.000Km, adica mai mult decat circumferinta pamantului.

Perioada de viata a lucratoarei
Lucratoarele pot trai pana la un an, ca urmare a orfanizarii, sau cand depun un efort mai mic. In coloniile normale, si in sezoanele bune, ca urmare a activitatii intense, lucratoarele traiesc maxim doua trei luni; in mod obisnuit de fapt trei patru saptamani.

Obiceiurile lucratoarelor.
Printre albinele aceleasi colonii putem vedea unitate si intelegere cu un grad de perfectiune ca nicaieri in alta parte. Toate albinele au un singur scop si ambitie si anume prosperitatea familiei.
Din acelasi motiv lucratoarele inspecteaza albinele din preajma. Le examineaza si in cazul in care au convingerea ca sunt straine le inteapa de moarte chiar daca asta ar insemna si propriul sacrificiu.

Polimorfismul albinelor
Diferenta dintre lucratoare si matci provine numai de la forma diferita a celulelor in care au crescut si a hranei diferite. Cine indrazneste sa spuna asta?
Daca in discutie se afla numai dezvoltarea incompleta, putem accepta influenta mediului si a hranei.Se regasesc insa divergente intre matci si lucratoare care nu pot fi atribuite conditiilor sau leaganului. Albinele poseda in mod cert organe de colectare a polenului si producere a cerii care nu se regasesc la matci, iar ele in mod cert poseda organe care nu pot fi regasite la albinele asexuate. Aceste diferente nu pot fi puse pe seama conditiilor. Pot fi puse numai pe seama albinelor doici care stiu din instinct ce tratament sa aplice larvelor ce urmeaza sa fie lucratoare spre a le inzestra cu organele necesare; ele stiu de asemenea ce up-grade-uri sau atrofieri ale organelor necesare sa faca larvei spre a-si putea indeplini functiile maternale.
Trebuie sa acceptam ca albinele doici au uimitoare abilitati daca vrem sa explicam polimorfismul albinelor.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

#454

maximus
Vizitator

poze minunate,ciobi.ai incercat sa scoti mierea din acei faguri?

#455

ciobi
apicultor
Din: Timisoara
Postari: 394

Da Maximus,

Incercat si reusit. Ce poate fi mai simplu decat sa zdrobesti fagurii cu mana si sa-i pui intr-o sita prin care se scurge mierea.

Desigur as putea sa le fac o colivie din plasa de sarma si sa le bag la centrifuga.
Dar am o mica problema: nu am centrifuga si nu am nici 1000 Ron sa-mi cumpar una.
Astai treaba cu warre, nu e scump.

#456

ciobi
apicultor
Din: Timisoara
Postari: 394

Dle Nicolae,

Vreo sansa sa treaca peste iarna o familie pe un corp Warre?
Intreb pentru ca am niste roiuri tarzii care nu au cum sa ajunga la doua, si atunci ma gandesc sa le unific sau sa le dau un corp intreg de miere.Dar nu stiu daca se merita.
Aveti asemenea experiente?

Stima,
Ciobi

#457

akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731

Am si eu cateva roiuri cu un corp construit sau un corp si ceva.Anul trecut am iernat pe un corp si trei sferturi.Primavara la rapita a terminat de cladit corpul doi dupa care mi-a roit. Anul aceste, acum la rece zic, voi unifica toate familiile slabe intre ele.In octombnrie nici nu se mai bat.Ca masura de precautie zic sa sacrific matca familiei cotate ca mai slabuta.
Nu e nimic de ascuns aici.Toti cei ce am pornit cu Warre suntem incepatori.Putem lua de baza observatiile abatelui de bune si sa acceptam ca iernarea este cea mai buna cu o familie pe doua corpuri, iar mierea dispusa in catul de sus si cam 12kg, la nivelul Frantei.
Scuze daca ma repet. dar asta trebuie spus pentru ca perioada de iernare e iminenta iar aranjarea cuibului presupune deja unele masuri.
Altfel, spune de asemenea abatele, primavara fara suficienti faguri, albinele vor roi ca din lipsa de spatiu, chiar daca sub ele se afla unul sau doua corpuri goale, pregatite pentru extinderea cuibului. Cel putin de aceasta observatie trebuie tinut cont.Cum se face?
La unificare parintele chiar recomanda sa se descapaceasca cu un cutit mierea corpului ce va cadea dedesupt, pentru a permite albinelor sa care rezerva in corpul de sus.Se intelege ca acest lucru trebuie facut undeva prin septembrie cand albinele sunt inca active, daca urmarim si rearanjarea rezervelor.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

#458

pictorul
apicultor
Din: baia mare
Postari: 172

Salutari, am fost si eu pe la stupina ieri si bine am facut ca azi ploua.Si am facut cateva poze la stupii warre

Warre cu leat fara rama - Salutari, am fost si eu pe la stupina ieri si - INTRETINEREA ALBINELOR — Warre cu leat fara rama – poza de pictorul, in INTRETINEREA ALBINELOR · 60.7KB

#459

pictorul
apicultor
Din: baia mare
Postari: 172

alta

Warre cu leat fara rama - pictorul - INTRETINEREA ALBINELOR — Warre cu leat fara rama – poza de pictorul, in INTRETINEREA ALBINELOR · 65.3KB

#460

pictorul
apicultor
Din: baia mare
Postari: 172

acestea sunt toate din corpul de sus

#461

pictorul
apicultor
Din: baia mare
Postari: 172

jos am aruncat doar o privire si nu era construit chiar in totalitate

Warre cu leat fara rama - jos am aruncat doar o privire si nu era construit - INTRETINEREA ALBINELOR — Warre cu leat fara rama – poza de pictorul, in INTRETINEREA ALBINELOR · 49.4KB

#462

pictorul
apicultor
Din: baia mare
Postari: 172

in corpul de sus puietul ecloziona si spatiile goale erau umplute de nectar si pastura

Warre cu leat fara rama - in corpul de sus puietul ecloziona si spatiile - INTRETINEREA ALBINELOR — Warre cu leat fara rama – poza de pictorul, in INTRETINEREA ALBINELOR · 60.2KB

#463

ciobi
apicultor
Din: Timisoara
Postari: 394

Frumos pictore, frumos.
Si uite ce bine sta fagurele pe semirama asta. Vad ca-ti permite sa manuiesti fagurele destul de usor.Presupun ca leaturile laterale nu au fost propolisate da corp, nu?

Buna treaba.

Sanatate,
Ciobi

#464

pictorul
apicultor
Din: baia mare
Postari: 172

Ramele le pot manui ca orice rama dadantt sau me.Iar leaturile laterale nu au fost deloc propolizate de pereti ies foarte usor.Salutari

#465

Cristian IONITA
apicultor
Din: Bruxelles, Belgia
Postari: 3041

cum faci ca albinele sa nu creasca rama de sus pana la leatul ramei de jos?

observ ca puietul este "comasat" in corpul de sus, cum faceti ptr iernare? inversare de corpuri ca la ME?

_______________________________________
in capitala europeana

#466

pictorul
apicultor
Din: baia mare
Postari: 172

problema cu familia de la care sunt pozele este ca a fost un roi foarte mic iar corpul de jos nu a reusit sal construiasca in totalitate
Acuma matca a trecut jos si in corpul de sus pe masura ce iese puietul, albinele pun nectar si pastura.Le voi face si hraniri de complectare asta e.In privinta lipiri ramelor de sus cu cele de jos nu am luat nici o masura ,pur si simplu nu au lipit inca, dar sunt sigur ca o vor faceo pana la urma.

#467

akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731

Nu, fagurii de sus nu sunt compact lipiti de cei de jos.Au punti de legatura, pentru rigidizare cred.Abatele Warre spune ca inainte de a da jos oricare din corpuri, il roteste stanga-dreapta pe un ax imaginar din mijlocul corpului.Asa am procedat si eu.
Treaba e ca roii care au mers au umplut corpul de sus si ar avea cam15-20Kg de miere.
Cum pentru iernare nu e nevoie de mai mult de 12-15 kg, ramane sa gandesc cum sa scot mierea fara sa perturb dispunerea rezervei.Presupun ca o extragere acum ar fi foarte utila.Iar promit ca voi pune poze.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

#468

Dani Popovici
apicultor
Din: Timisoara
Postari: 753

Din pacate nu am reusit anul acesta sa-l pun in practica, inca imi bat capul cu el, pentru eventuale zone de faneata de munte.
Merge foarte bine sa bagi in ei roiuri naturale si apoi sa schimbi matca sau sa iei albina.
Ma gandeam la cat de greu e sa cauti matca in astfel de stupi si daca n-ar fi mai bine de facut rame, dar la cat de multe si marunte sunt, nu cred ca ar merita.

O a doua intrebare este cu frigurile roitului...
O posibila combatere - desparti cuibul pur si simplu in doua (normal la dezvoltarea maxima tre' sa aiba 2 corpuri ocupate.

Numai ca raman intrebarile:
- 1. Daca-l desparti, mai produce el ceva incat sa merite ?
- 2. Cand anume intra in friguri (nu cumva mai repede decat dadantul), nu cumva inainte de salcam? -cand te pregatesti sa-l desparti? - e cam greu sa scoti fagurii la interval de 5-7 zile si sa cauti potirase...

Roiurile merg super, mai ales in sistemul acesta. - Nimic de zis. Numai ca figurile cu frigurile roitului in ce masura pot fi ele depistate si combatute la timp?

Oricum si eu sunt hotarat sa experimentez, sper sa reusesc in iarna ce vine sa-mi pregatesc cateva corpuri...

#469

akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731

Dani Popovici a scris:

Din pacate nu am reusit anul acesta sa-l pun in practica, inca imi bat capul cu el, pentru eventuale zone de faneata de munte.
Merge foarte bine sa bagi in ei roiuri naturale si apoi sa schimbi matca sau sa iei albina.
Ma gandeam la cat de greu e sa cauti matca in astfel de stupi si daca n-ar fi mai bine de facut rame, dar la cat de multe si marunte sunt, nu cred ca ar merita.

O a doua intrebare este cu frigurile roitului...
O posibila combatere - desparti cuibul pur si simplu in doua (normal la dezvoltarea maxima tre' sa aiba 2 corpuri ocupate.

Numai ca raman intrebarile:
- 1. Daca-l desparti, mai produce el ceva incat sa merite ?
- 2. Cand anume intra in friguri (nu cumva mai repede decat dadantul), nu cumva inainte de salcam? -cand te pregatesti sa-l desparti? - e cam greu sa scoti fagurii la interval de 5-7 zile si sa cauti potirase...

Roiurile merg super, mai ales in sistemul acesta. - Nimic de zis. Numai ca figurile cu frigurile roitului in ce masura pot fi ele depistate si combatute la timp?

Oricum si eu sunt hotarat sa experimentez, sper sa reusesc in iarna ce vine sa-mi pregatesc cateva corpuri...

Da, frigurile sunt o problema.In mod firesc, in stationar nu poti spera la mai mult de un corp cu miere de recoltat. Cat de repede se umple corpul sau cat de repede se cresc fagurii. aici e de discutat.Sper ca toate aceste probleme sa apartina primului an pentru ca in urmatorii desfiintezi familiile roitoare si folosesti fagurii la altele.N-or fi toate roitoare.
cautatul matcii se face o singura data si anume cad vrei sa-i rup gatul.
Nu cred ca e mare scofala sa pui o gratie Hanneman intre corpuri si sa afumi de sus.
Cartea zica ca albina se retrage jos iar matca neputand trece ramane sus.
Invatam impreuna.Cel putin spiritul de inovator nu e strain de stupari, iar dorinta de a face altceva asemenea.
Ce sens ar mai avea viata daca toata ziua am vorbi de Dadant ca de un stup de neschimbat iar necazurile sale sa fie o fatalitate obligatoriu de acceptat?

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

#470

toluta
apicultor
Postari: 41

Dle akmm, ma bucura sa postez lucruri pe care presupun ca le stiti.
countries where Warré beekeeping projects are in progress
care sint:
Some time ago I did a quick list of countries where Warré beekeeping
projects are in progress and tried to assess numbers of Warré beeks in those
countries actually known to me.

Someone has just asked me for an update to include in an article for a major
beekeeping publication. I have copied the list again below. If you have a
Warré hive or are about to have one and your country is not represented in
the list, please could you let us know by responding to this message.

USA 83
UK 32
Germany 9
Canada 7
France 4
New Zealand 3
Spain 3
Belgium 2
Romania 2
Italy 2
Australia 1
Serbia 1
Switzerland 1
Sweden 1
Brazil 1
Uruguay 1
Japan 1
Austria 1
Latvia 1

UK counties

In case it is of interest, I attach an item from Günter Friedmann.
E bine ca figureaza si Romania.
____________________________________________________

#471

toluta
apicultor
Postari: 41

Dle akmm, chiar nu mai cunoasteti pe nimeni numai pe ciobi?

#472

marco68
apicultor
Din: Alba-Iulia
Postari: 140

mai sint si eu cu 4 buc si pe anu viitor citeva zeci........mai sint si altii doar aici pe forum

_______________________________________
........be water my friend.......

#473

ciobi
apicultor
Din: Timisoara
Postari: 394

Santem cativa nebuni...dar nu multi, probabil 10-15 pers la nivel national.
Pe baza rezultatelor ( sper bune) obtinute de noi in cativa ani se poate vorbi de aparitia unui "curent" nou.

De apreciat munca Dlui Nicolae de a traduce cartea lui Waree, lucru esential pentru promovarea sistemului.

Lista care prezinta stupii la nivel mondial este al unui forum de stupi warre cu aproximativ 380 de membri. Posibil sa fie doar varful iceberg-ului.

Sanatate,
Ciobi

#474

al_bor
apicultor
Din: tulghes HR
Postari: 115

va salut pe toti ci interesati de warre; cateva pareri (personale)
1)1 rama warre=1/2 rama dadant,sunt apicultori(si in ro) care folosesc rame 1/2 si in cuib.deci nu ar fi asa de marunte.
2) la ori ce model de stupi ,ca sa nu intre "friguri"trebue grijit de doua ? lucruri la timp
-asigurat spatiu!!!!
-asigurat cules
3)intre doua corpuri cu puet pui un corp gol.si aranjezi stupul cam asa:
de la baza 1corp gol peste el1corp(cat)cu puet(de preferat cel mai proaspat unde sa fie si matca),peste elun alt corp gol,gratie haneman,restul caturilor cu puet (1,2?),si las daca mai au chef de calduri
4)eu asa voi face .cu respect pt. toata lumea

#475

toluta
apicultor
Postari: 41

Dle akmm, va rog sa ma scuzati ca prin postarea facuta am si sugerat raspunsul dar totul a fost fara intentie.
Daca tot am postat,nu va suparati ,pe linga grupul warre a lui David Heaf un englez sadea mai exita si alte forumuri warre in Franta doua la numa cu nimic mai jos decit celui a lui Healf si o sectiune ruseasca.( va pot da adresele daca va intereseaza)
Va cunosc postarile de pe grupul warre numele domnului ciobi (poate nu-i cunosc userul) nu il cunosc decit din cele spuse de dv.
Va rog incaodata sa ma scuzati.

#476

akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731

Pe site-urile franceze am intrat ca titlu informativ, iar acolo unde in engleza cartea Abatelui Warre suna cam anevoios, speram sa gasesc ceva expresii mai pe romaneste.
Cu franceza insa stau mai prost, asa ca am apelat de cateva ori la un coleg.
Cel rusesc m-ar interesa, eu sunt inregistrat la unul, dar are doar o sectiune warre, la fel de incipienta ca si la noi.
Nu ma simt jignit in nici un fel, nici macar de observatiile rautacioase.
Multe dintre ele sunt din necunoastere si mai putin din rautate.
Daca nu era David, nu dadeam de stupul warre. Felicitari mai intai pentru munca lui de a traduce o carte din 1948, din franceza in engleza. Cand i-am cerut permisiunea sa o traduc in romaneste s-a aratat entuziasmat si mi-a cerut doar sa precizez ca traducerea e la a doua mana, originalul fiind in franceza.Lucru pe care l-am si facut.
Nu ma supar nici daca vorbitori in franceza sau chiar engleza m-ar corecta ici colo unde cred de cuviinta. Scopul nu este sa urc pe podium ci sa transmit un mesaj. Cu cat mesajul e mai exact cu atat e mai credibil
Asa ca nu va faceti griji de nici o suparare, domnule toluta, si sa auzim numai de perseverenta.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

#477

stefeug
apicultor
Din: Focsani
Postari: 25

salutare tuturor entuziastilor warre!
Anul trecut mi-am facut cateva corpuri warre cu ideea de a incerca doua familii in acest sistem. Din pacate am reusit sa transvazez o singura familie, prin scuturarea ramelor, undeva pe la mijlocul lui iulie, cand in zona in care am stupii stationar, culesul principal s-a cam incheiat. asa ca am apelat la hraniri prin podisor, cu hranitor sifon. Pur si simplu am folosit un podisor bloc Dadant, care avea orificiul pentru hranitor si cu un hranitor de un litru am facut cateva hraniri. Roiul respectiv a construit un singur corp si l-am introdus la iernat asa, aranjat in pat cald. Acea familie a iernat cel mai bine, cu cea mai mica mortalitate dintre toate familiile.
Anul acesta am mai facut sapte familii warre, nici una din roiuri, ci toate din transavazarea albinelor prin scuturare (uneori doar din patru rame!). Am transvazat mai ales familiile slabe (chiar si pe doua rame dadant!). Indraznesc sa introduc la iernat trei familii care sunt pe un singur corp si nu cred ca voi avea vreo problema cu acestea (ramane de vazut!), tinand cont de experienta de anul trecut. Cu vreo saptamana in urma am unificat doua familii care nu construisera nici macar un corp plin, una construise cam un sfert si alta ceva mai mult de jumatate, asa ca am pus-o pe cea mai slaba sub cea mai puternica, iar mai tarziu am sa indepartez corpul de desubt si vom vedea.

Marturisesc ca am ajuns la Warre studiind pe diferite site-uri diferitele idei despre CCD si apicultura ecologica si undeva se punea problema sistemului Warre. Asa am ajuns sa ma interesez si apoi sa devin entuziasmat de aceste idei, citind cartea parintelui. In colectia de lucrari de pe site-ul care apare in semnatura, am pus si varianta franceza a lucrarri originale, in editiile a 12-a si a 5-a, alaturi de traducerea engleza si cea romana a domnului Nicolae.

Cred ca vom tot discuta cativa ani despre acest sistem si mai cred ca il vom adapta la conditiile noastre, mai ales ca observatiile parintelui sunt facute pentru zona in care a practicat apicultura in Franta, zona care are o clima diferita de a noastra.
Eu intentionez ca anul urmator sa instalez o stupina in zona montana atat warre cat si dadant si sa vedem cum se comporta in stationar acolo.

Succes tuturor si sa auzim numai de bine!

_______________________________________
http://sites.google.com/site/stupiwarre

#478

andrei_salaj
apicultor
Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Postari: 1496

iernare pe un singur corp?

poate familii mai slabute si o iarna blanda...dar sa iernezi o fam de productie in conditiile unei ierni mai aspre.....iti trebuie 2 corpuri neaparat...asta e gandul meu.

_______________________________________
http://andreisalaj.sunphoto.ro/
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy

#479

marco68
apicultor
Din: Alba-Iulia
Postari: 140

cineva de pe acest forum a spus ca a iernat pe un singur corp warre, si nu a avut probleme.........adevarul este eu imi doresc sa poata ierna pe unu doar, pt ca ai mei 4 sint toti pe un singur corp , transvazati prin 10 iulie, m-am uitat acu citeva zile la ei , mai aveau puiet, miere frumoasa, faguri de o culoare asa ca lamiia.......si parca nu as vrea sa-i casatoresc......le mai dau eu ceva miere si vom vedea, cu toate ca am citiva curiosi care vor sa vada citi imi iasa din iarna......
P.S......am ramas fara matca la un dadant pe 8 rame, ma poate ajuta cineva (din cei care unifica)cu una sa pot trece iarna cu unu in plus...tzin la ei ca nu am multi.....multumesc

_______________________________________
........be water my friend.......

#480

ciobi
apicultor
Din: Timisoara
Postari: 394

Salut Stefiug,

Ma bucur sa aud ca ai reusit sa iernezi pe un singur corp.
Eu am doua familii in situatia asta si nu as fi indraznit sa le bag asa in iarna ci le-as fi unificat.
Acum, dupa mentiunea ta, e posibil sa ma gandesc sa le las asa.

Spune-mi totusi unde e locatia stupinei ca sa-mi dau seama de conditiile climaterice.

Noroc mult,
Ciobi

Pagini: 1 ... 13 14 15 16 17 18 19 ... 34

Mergi la