Podisorul este dintr-o bucata ca la 1001. Am uitat sa spun,folosesc la acesti stupi rame1/1.
10.03.2009
44KB
dupa o mica analiza iata cum am organizat cei doi roi
r 1 - hrana(miere + pastura)
r 2 - oua
r 3 - larve
r 4 - puiet capacit de la unul din stupi, fara albine
r 5 - goala(cladita-mai veche) pentru ouat
r 6 - fagure artificial-FA(in lucru)
r 7 - hrana(partial miere-necapacita)
diafragma
hranitor
iata primul roi
06.07.2008
46.9KB
Asa cum nu exista padure fara uscaturi, sau
nimic nu e perfect,
doresc sa fiu cinstit cu voi si cu mine, si sa va prezint stupul de poliuretan cu bune si rele
nimic nu e perfect, dar... stupul e perfectibil
voi ajunge si la acest capitol
un inconvenient al hranitorului este faptul ca are o suprafata prea intinsa, neteda si fara "diguri de salvare" pentru albine, astfel ca atunci cand se afla mult lichid in hranitor (mai ales sirop), daca albinele isi uda aripile, devin victime sigure (am avut si ceva decese)
in primul an, am incercat cu tot felul de betisoare, apoi cu burete din acela subtire care se pune sub parchetul laminat
dar... betele se strangeau in partea in care era inclinat stupul (de obicei spre urdinis), cand puneam lichidul
buretele era ros de albine si nici nu stiu cat de toxic e
anul acesta voi incerca alta inventie: plasa de tantari
17.03.2010
37.7KB
"apicultoru de maine"
25.01.2009
47.8KB
Multa bafta.
01.04.2008
31.9KB
si planta mea de chiwi anul acesta infloreste si masculul deci o sa am din nou productie
21.04.2009
63KB
na ca am uitat sa atasez :zzz:
29.06.2010
67.8KB
Puiet varos.
09.04.2010
58.7KB
x
22.12.2010
32.6KB
D-le Gigi-Gusoiu
va apreciez ideia si cred ca este buna, am avut si eu ceva probleme in fie care an , ma voi orienta sa -mi procur mat pt trape, va rog s-ami ziceti din ce sint (tabla) personal m-am gindit sa le fac din plastic( o parere) am avut diferite semne si heroglife dar tot asa pierderi mari , asi incerca si ideia matale , multumesc
05.01.2009
35.4KB
Fondant pentru albine , sau cu alte cuvinte, apifonda.
Apicultorul care publică această retetă de prparare a turtelor fondante pt. albine, spune că i-a fost transmisă cu multă vreme în urmă de către un prieten apicultor care locuieşte în regiunea Chambery.
20.11.2010
24.9KB
minuni in padure:
19.05.2009
50.9KB
Ceva sistem de iernat:
02.02.2009
51.4KB
O fam de gauni altoi (asa le zice in zona)
25.08.2008
61.9KB
x
26.12.2010
61.2KB
Anuntat de doi rudari ca au taiat un salcam pt. a lua mierea unui roi se duce cu masina 7 km, merge pe jos : "e aproape bre , treci de canal ,faci dreapta, si mergi pe urmele de caruta ". Vede "roiul " ,il analizeaza, o mana de musca , cum sa-l ia ca de butuc sanatos, bine ca vine padurarul cu caruta.
Acasa vad si eu albina "zum-zum". Sa incerc sa trag botca (la primavara ) din el ?
15.01.2010
27.1KB
Mobilele omoară albinele
Albinele nu mai găsesc drumul către stup din cauza radiaţiilor electromagnetice care le influenţează capacitatea de orientare
Radiaţiile pe care le emit telefoanele mobile ne afectează sau nu sănătatea? Aceasta este întrebarea pe care şi-o pun mulţi dintre utilizatorii de celulare din întreaga lume. Deşi la nivel global s-au realizat sute de studii pe această temă, un răspuns unanim acceptat întârzie să apară.
Mai nou, un studiu german relevă că radiaţiile emise de telefoanele mobile sunt principala cauză pentru care milioane de albine au dispărut subit din mai multe state ale lumii, informează cotidianul britanic „The Independent”.
În timp ce unii cercetători ne avertizează că radiaţiile emise de telefoanele mobile cauzează cancer sau ucid celulele creierului, alţii ne asigură că acestea nu sunt deloc periculoase pentru sănătate.
Se pare că radiaţiile electromagnetice nu au influenţă numai asupra omului, ci asupra a tot ceea ce este viu. Un studiu recent realizat la Universitatea Landau, din Germania, a scos la iveală că aşa-numitul sindrom al prăbuşirii coloniilor de albine ar fi provocat de radiaţiile emise de telefoanele mobile, precum şi de celelalte aparaturi hi-tech.
Sindromul prăbuşirii coloniilor CCD (Colony Collapse Disorder) se manifestă prin dispariţia subită şi definitivă a harnicelor insecte. Acestea îşi părăsesc stupul şi nu mai revin niciodată, lăsând în urma lor doar regina, ouăle şi câteva muncitoare imature.
Misterul celei mai mari dispariţii din ultima perioadă nu a fost încă elucidat, deşi oamenii de ştiinţă au lansat multe teorii. Colapsul a fost pus pe seama pesticidelor, a organismelor modificate genetic, dar şi a încălzirii globale. Aceasta din urmă ar fi provocat mutaţii fatale unor paraziţi deja existenţi pe sau în corpul albinelor.
Sindromul a atins şi Marea Britanie
Primul semnal de alarmă privind dispariţia masivă a albinelor a apărut în toamna anului trecut, când lucrătoarele din peste jumătate din statele americane au fost atinse de acest sindrom mortal. Atunci, 70 la sută din albinele de pe Coasta de Est au pierit aparent fără niciun motiv, iar de pe Coasta de Vest, 60 la sută.
Sindromul prăbuşirii coloniilor s-a răspândit şi a ajuns deja în Germania, Elveţia, Spania, Portugalia, Italia, Franţa şi Grecia. Ba mai mult, săptămâna trecută, John Chapple, unul dintre cei mai mari apicultori din Londra, a anunţat că 23 din cei 40 de stupi pe care îi deţine au rămas deodată goi.
În mai multe locuri din Marea Britanie au apărut semnale conform cărora foarte multe albine au dispărut subit, deşi autorităţile de mediu neagă în continuare că albinele de pe teritoriul englez ar fi atinse de vreun sindrom.
Albinele, un obiect de studiu model
Cercetătorul George Carlo, care a condus un studiu privind radiaţiile provenite de la telefoanele mobile, a spus răspicat: “Probabilitatea ca albinele să moară din cauza telefoanelor mobile este foarte mare”. Albina este un obiect de studiu model datorită capacităţii ei de învăţare, de adaptare şi orientare în spaţiu, dar şi a simţurilor sale foarte dezvoltate.
Capacitatea de învăţare îi este absolut indispensabilă, deoarece întoarcerea la stup solicită insectei eforturi enorme. Învăţarea este un proces neurologic, în cadrul căreia impulsurile electrice joacă un rol foarte important.
De aceea, cercetătorii au considerat că memoria albinelor ar putea fi perturbată de undele electromagnetice emise de toate tipurile de gadgeturi. Pentru a verifica această ipoteză, participanţii la studiu au supus unor câmpuri electromagnetice câteva exemplare de albine. În urma acestui test, insectele nu au reuşit să mai găsească drumul înapoi, către stup.
Conform unor studii, utilizarea îndelungată a telefoanelor mobile poate distruge celulele creierului
Radiaţiile, cauza unei crize alimentare
Implicaţiile răspândirii acestui sindrom sunt alarmante, având în vedere că cele mai multe culturi depind exclusiv de albine pentru a fi polenizate.
Albert Einstein spunea chiar că, “dacă albinele ar dispărea, omul nu ar mai avea decât patru ani de trăit”. Prin urmare, deşi pare a fi scenariul unui film de groază, radiaţiile emise de telefoanele mobile ar putea fi, în ciuda contestărilor, mult mai nocive decât suntem dispuşi să recunoaştem.
Sute de studii, niciun rezultat
Nu numai albinele au de suferit din cauza radiaţiilor emise de telefoanele mobile. Îngrijorarea oamenilor vizavi de pericolul pe care îl reprezintă aceste unde electromagnetice creşte peste tot în lume. Până acum nu a fost stabilită cu certitudine o legătură directă între radiaţiile care provin de la celulare şi incidenţa cancerului.
Aceasta şi pentru că boala se poate instala după mai mulţi ani. Totuşi, un studiu finlandez a încercat să demonstreze că oamenii care utilizau telefonul mobil de mai bine de 10 ani erau cu 40 la sută mai expuşi riscului de a contracta o tumoare pe creier, în special pe partea unde telefonul a fost ţinut mai des.
Alarmant este şi un studiu realizat de câţiva cercetători suedezi care relevă că radiaţiile care provin de la telefoanele mobile omoară celulele creierului. Pe de altă parte, au fost redactate şi studii care prezintă, negru pe alb, că acest tip de radiaţii sunt absolut inofensive.
Sursa: Adevarul
13.12.2008
17.8KB
in sfirsit mare bucurie prima cutie productie proprie gata 99% :hi: :hi: :hi:
12.12.2009
31.8KB
Roi iernat afara la -20 de grade. Fara impachetare, fara perne, fara stup..
Se poate observa zapada afara
:hi:
14.04.2011
53.3KB
Va salut,
poate nu sunt cel mai in masura sa dau detalii dar din putina mea experienta(2006 folosesc aceasta lada) va impartasesc:
folosesc acest tip de lada DADANT 10X1/1, 2 MAG 10X1/2, CORP ALIMENTATOR, (CARE POATE FI, DUPA NECESITATI):SUPORT IZGONITOR, PODISOR, REFUGIU, cu plasa pe tot fundul, obturatorul din OSB de 8 mm,
Concluzii?
Net superioara celor fara plasa pe fund
Curatenie impecabila, intretinuta, e adevarat cu ajutorul fundului
Aerisire suficienta chiar in cazul inchiderii pe o perioada mai indelungata(atentie: fam puternice pot avea de suferit in plina caldura incercand sa iasa la "aer" prin plasa de fapt obtureaza aerisirea celorlalte, fapt ce duce la asfixiere, deci aerisire pe tot fundul)
in pastoral am incercat intotdeauna sa pun lada pe 2 scanduri, evitand astfel pericolul de a strapunge plasa cu ceva(sigur, acest inconvenient se rezolva investind in plasa mai de calitate, poate expandata comparativ cu cea de sarma?). Poate o brazda data cu o coasa ar rezolva aceasta problema, oricum imi place sa fie "lumina"la urdinis.
Furtisag nu am intalnit, poate ceva cercetare mai insistenta la plasa(in general cand pun ramele la lins dupa extractie, dar m-am obisniut si le plasez seara, iar
pana dimineata nu mai e problema)
12.01.2010
33.6KB
alta
13.12.2010
74.8KB
aspecte de la targ..
08.03.2010
37.7KB
si
24.06.2008
47.7KB
alta
24.07.2009
62.1KB
Va spun eu ca temp. este mare deoarece bostina nici nu poti sa o atingi, frige rau de tot,
22.11.2008
51KB
Din pacate, prezenta noastra s-a redus la 4 sau 5 standuri, cu costume nationale si mici obiecte de artizanat
Slabut.. parerea mea
19.12.2009
49KB
deschid un roi la vreo 4 saptamani
24.06.2009
73.6KB
rame
12.02.2011
33.8KB
am pe undeva, dar nu sunt spectaculoase pt.ca merg deobicei la pasaret si sunt pe hartie foto. Am incercat sa refotografiez dar nu ies bine. Va pun una cu primul samurai+peshte cu precizarea ca de foarte multi ani merg EXCLUSIV la rapitor
13.10.2009
37KB
Alt cuib, ambele poze sint din 17 apr' 2010 :hi:
14.09.2010
74.7KB
si una de interior,
si asta este pentru neagica
cu stima
mihai
04.04.2009
57.7KB
adriane spune-mi te rog daca ai folosit lapte praf,de care (degresat sau nedegresat) si in ce perioada.
te rog mult!
13.01.2011
54.2KB
gica a zis:
nu am impachetat,nu am scos rame,nu am dulapuri sau camere pentru rame.
gica ,pretenul meu...spune asa: acum am o familie pe 10 rame dadant 1/1...ce fac cu caturile...si ce fac jos in cuib!!! adica ce faci tu,ca sa iesi din iarna...sa n-o mai lungim atata!!!
incepatorii:
facetzi doua grupe de cate 3 familii(dastea medii pe 4 intervale)
o grupa impachetatzi-o cu hartie de sac,asha frumos sa coboare hartia pe langa diafragma pana jos la fundu cutiei si alta grupa lasatzi-o in curu gol...si la primavara aici pe forum spunetzi rezultatele!!! ce s-o mai lungim atata!!!!
:hi: :hi:
Mai Janese - asa iernez: