APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com 		Lista Forumurilor Pe Tematici
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" | Reguli | Inregistrare | Login

POZE APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
iris22 pe Simpatie
Femeie
22 ani
Bucuresti
cauta Barbat
32 - 63 ani
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" / PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? / Cine sunt eu-Valer Bodea  
Autor
Mesaj Pagini: 1 ... 4 5 6 7 8
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Al cincelea era pe 11 faguri.

cine sunt eu-valer bodea cincelea era faguri.

74KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Al şaselea avea tot 11.

cine sunt eu-valer bodea avea tot 11.

77.6KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Ultimul avea 12 faguri şi trei după diafragmă. La acea dată toţi aveau doar puţin puiet căpăcit pe câte 2 faguri. Pentru evitarea consangvinizării nu am mai pregătit mătci pentru toamnă şi am cumpărat 5 mătci. Am divizat 5 roi şi astfel acum am 12 roişori din care 10 vor ierna câte 2 în stup iar ceilalţi 2 vor ierna individual. Voi face poze cu ei într-o dimineaţă rece.

cine sunt eu-valer bodea ultimul avea faguri şi trei după acea dată toţi aveau

74.6KB
pus acum 14 ani
   
pescaru
apicultor

Din: Valcea 04-12-1966
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 55
d-le VALER v-am urmarit toate postarile , ca teorie si nr. de rame populate cu albina  stati excelent cum putini stupari au, stima maxima, cum stati  cu productia de miere  pt. ca asta ne framanta mai tare  am facut armata la vama HALMEU si stiu ca erau canale cu  peste  ma intrebam ce baza melifera este acum in 2010 de aveti o asemenea dezvoltare a albinelor in prag de iarna sau un alt mod de stimulare la sfirsitul verii .Ca o paranteza cunosc un stupar ca varsta de 76 de ani care acum ii tremura miinile fost percetor  din Baia de Fier GORJ   care a avut cu socrul sau aprox. 200 stupi acum are 7 de ,DOR ,  si in urma cu 2 ani am cumparat 6 stupi la 1martie  care erau pe 18 - cu 20 rame cu albina  si 6-7 rame cu piet   full de albina , nu spune cata miere ma-i extrage sau acesta este  secretul dezvoltarii atat de explozive . cu ani in urma schimba DACIA din 2 in 2 ani cu cauciucurile originale din van zare de miere si roi
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Domnule Pescaru, roii mei sunt nimic pe lângă stupii profesioniştilor sau ai lui Janeseori Gică, de exemplu. Pozele le-am făcut în 23 septembrie, acum au mai puţini faguri. Halmeul s-a schimbat. Perdelele de protecţie de salcâm s-au tăiat. Floarea soarelui nu se mai cultivă şi nici rapiţă. Păşune şi pajişti nu prea sunt pentru că au rămas vaci puţine. Beneficiez doar de pomii de prin curţi, ceva păpădie, câţiva salcâmi răzleţi, ceva rapiţă sălbatică, florile de prin şanţuri şi din mirişti. Anul acesta a fost cel mai slab din ultimii 40.  Nu şi-au adunat nici rezerva pentru iernare, le-am dat aproape 200 kg de zahăr. Dar măcar i-am înmulţit. Bălţile şi canalele mai există, mai este şi ceva peşte. Sănătate şi spor la stupi!

P.s. Cred că dezvoltarea bună în primăvară se datorează unei iernări care nu uzează albina de iernare.
P.s.2 A contribuit şi faptul că au avut rezerve de păstură care le-au permis ca în fereastra caldă din ianuarie-început de februarie să crească o generaţie de puiet. Le-am dat miere la pungă apoi în faguri şi a conţinut şi mierea ceva polen. Polen din natură au adus doar în 26 februarie şi 1 martie apoi nu au mai putut zbura până în a doua jumătate a lui martie. A contat şi faptul că au iernat 2 familii în aceeaşi ladă. Iar apoi le-am mutat în lăzi verticale de 12 faguri(eu pun doar 11 pentru că în interior au exact 45 cm). Se ştie că stupii verticali favorizează dezvoltarea în prima parte a primăverii dacă se pune cuibul sus.

Modificat de Valer70 (acum 14 ani)
pus acum 14 ani
   
pescaru
apicultor

Din: Valcea 04-12-1966
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 55
inseamna ca, nu numai in sudul Romaniei este dezastru cu taierile masive ale padurilor si pomilor fructiferi ci si in nord si probabil in toata tara  ,spunea un batran ca odata in floarea de prun se roiau stupii si productia de miere dela prun si meri era bunicica .stima pt. ambitia de a merge mai departe si nu numai.

pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Am intrat în perioada ultimei restrângeri a cuiburilor, a ultimei fumigaţii cu varachet, a deschiderii magnetului de apă(aerisirii de fund) şi a împachetării pentru iernare, lucrare pe care unii încearcă să o discrediteze. Am susţinut întotdeauna că este de înţeles ca cei cu multe familii de albine să o minimalizeze pentru considerente de preţuri, timp, spaţiu de depozitare. Dar am arătat şi că orice corp viu sau neviu care are temperatura mai mare decât temperatura mediului înconjurător pierde căldură. Pentru a-şi menţine temperatura optimă organismele vii suplinesc pierderea producând căldură. În fiecare an moartea prin hipotermie(LA TEMPERATURI POZITIVE!) a unor turişti epuizaţi, îmbrăcaţi neadecvat şi surprinşi de vremea rea în munţi fără posibilitatea de a face foc devine ştire de senzaţie. Primăvara, vara sau toamna! Ce legătură are aceasta cu albinele noastre? Voi arăta. În primăvară am rămas cu 2 familii pe care le-am fotografiat toamna trecută. Repostez poza.

cine sunt eu-valer bodea intrat perioada ultimei ultimei varachet, magnetului fund) şi pentru

46.6KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Din cele 2 familii de albine am făcut 7 roi ale căror poze le-am postat. Doi roi sunt de puterea pe care au avut-o cele 2 familii în toamna trecută:

cine sunt eu-valer bodea din cele familii albine făcut roi ale căror poze le-am postat.

68.4KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Acoperă şi faţa exterioară a ultimului fagure.

cine sunt eu-valer bodea şi faţa ultimului fagure.

35.3KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Al doilea.

cine sunt eu-valer bodea doilea.

68KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Şi acesta are albină pe exteriorul ultimului fagure.

cine sunt eu-valer bodea Şi acesta are exteriorul ultimului fagure.

42.7KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Anul acesta efectivul a sporit cu unul.

cine sunt eu-valer bodea anul acesta efectivul sporit unul.

50.8KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Populat binişor de aceea i-am mai dat 1 fagure, acum fiind pe 6.

cine sunt eu-valer bodea populat aceea i-am mai dat fagure, acum fiind

40KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Doi.

cine sunt eu-valer bodea doi.

45.6KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Cu destulă albină pentru a apuca primăvara dacă nu i-am strivit cumva matca.

cine sunt eu-valer bodea pentru apuca dacă i-am strivit cumva matca.

50.4KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Trei.

cine sunt eu-valer bodea trei.

58.3KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Patru.

cine sunt eu-valer bodea patru.

54.3KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Trei faguri erau prea puţin, i-am mai dat unul.

cine sunt eu-valer bodea trei faguri erau prea i-am mai dat unul.

57.1KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Cinci. Era pe 5 faguri, acum are 6.

cine sunt eu-valer bodea cinci. era faguri, acum are

59.7KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Al şaselea este cel mai slab, pe 3 faguri.

cine sunt eu-valer bodea este cel mai slab, faguri.

46.3KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
La acesta i-am făcut rocada cu matca altuia, cea mai mică. De obicei dacă mătcile se dă în cuşti folosite acestea se opăresc pentru că mirosul mătcii precedente ar nelinişti matca dată şi aceasta ar fi mai greu acceptată. Eu am procedat altfel. Am închis matcile în familiile lor 12 ore. Apoi am pus în cuşca din familie cealaltă matcă protejată cu fagure artificial şi o bucată de carton. Cuşca a rămas pe acelaşi loc 36 de ore. Apoi am luat bucata de carton şi am găurit cu un cui fagurele artificial. În această perioadă fără puiet mătcile sunt acceptate uşor. Cei trei faguri sunt acoperiţi binişor şi cu cei 6 ai vecinului din ladă va rezulta un ghem acceptabil.

cine sunt eu-valer bodea acesta i-am făcut rocada matca altuia, cea mai mică. obicei

59.6KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Al şaptelea, pe 5 faguri acoperiţi acceptabil..

cine sunt eu-valer bodea faguri

62.7KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Al optulea acoperea bine 4 faguri aşa că am retras fagurele dat la golit şi i-am mai dat unul, acum fiind pe 5.

cine sunt eu-valer bodea optulea acoperea bine faguri aşa că retras fagurele dat golit

65.1KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Al nouălea este pe 6 faguri.

cine sunt eu-valer bodea este faguri.

54.7KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Acoperire suficientă.

cine sunt eu-valer bodea acoperire

53.6KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Al zecelea roi era pe 4 faguri.

cine sunt eu-valer bodea zecelea roi era faguri.

54.7KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Bine acoperiţi, deci i-am mai dat unul ca să aibă şi el 5.

cine sunt eu-valer bodea bine deci i-am mai dat unul să aibă şi

63.3KB
pus acum 14 ani
   
jonny_it
apicultor

Din: Piatra Neamt/Sibiu
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 2596

Valer70 a scris:

Bine acoperiţi, deci i-am mai dat unul ca să aibă şi el 5.


Daca sunt 4 intervale de albine bine ocupate nu il lasati pe 6 rame doar de dragul de a avea un stup pe 6 rame.
Cu cat cuibul este mai strans cu atat ierneaza mai bine. 

_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Am dat 5 mătci la roii proveniţi din divizări. Intenţionam să dau mătcile după 4- 4 ore şi jumătate de la divizare dar pentru că roii nu aveau nici ouă nici larve pentru botci de salvare le-am dat mai devreme-când albinele observau lipsa mătcii şi ieşeau agitate afară, căutând-o. Din cauza tentativelor de furtişag nu am mai verificat acceptarea mătcilor. Dar comportarea liniştită la urdiniş şi pe faguri mi-a dovedit acceptarea mătcii, până la proba contrarie. Pentru siguranţă am păstrat o matcă într-un nucleu pe patru rame.

cine sunt eu-valer bodea dat mătci roii din să dau după ore şi divizare dar

48.7KB
pus acum 14 ani
   
jonny_it
apicultor

Din: Piatra Neamt/Sibiu
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 2596

Valer70 a scris:

Am dat 5 mătci la roii proveniţi din divizări. Intenţionam să dau mătcile după 4- 4 ore şi jumătate de la divizare dar pentru că roii nu aveau nici ouă nici larve pentru botci de salvare le-am dat mai devreme-când albinele observau lipsa mătcii şi ieşeau agitate afară, căutând-o. Din cauza tentativelor de furtişag nu am mai verificat acceptarea mătcilor. Dar comportarea liniştită la urdiniş şi pe faguri mi-a dovedit acceptarea mătcii, până la proba contrarie. Pentru siguranţă am păstrat o matcă într-un nucleu pe patru rame.


Din ce vad eu nucleul asta daca are mancare suficienta si tratamente il lasati asa si la vara scoateti miere de la el.

_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Destul de bine populat după cum arăta exteriorul ultimei rame.

cine sunt eu-valer bodea destul bine populat după cum arăta exteriorul ultimei rame.

55KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Am fost nemulţumit de rama de ME pliabilă din nucleul Fota din cauză că pentru înfiinţarea nucleului nu se pot convinge albinele să depună în ea şi puiet şi miere şi păstură. Prin decupare nu este convenabil. După aceea ar trebui retras puiet din nucleul în care vrem să păstrăm matca pentru ca să nu roiască, lucru imposibil la rama pliabilă. Şi iernarea este dificilă chiar cu 2-3 nuclei împreună pentru că este prea mică rama deci şi ghemul este cam îngust. De aceea am tăiat în două şipca superioară a ramei Dadant, am decupat-o la capătul tăiat şi am făcut astfel rame de 1/2 de ME.

cine sunt eu-valer bodea fost rama din nucleul fota din cauză că pentru nucleului pot

43.8KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Am făcut cam din topor nuclee individuale pentru 6-7 astfel de rame, le-am îmbrăcat la exterior cu polistiren expandat şi pentru a obţine mătci şi a le păstra până la utilizare sunt mult mai practice. Acest nucleu are şi avantajul că dacă albinele acoperă 4-5 astfel de rame pot face un ghem apropiat de forma sferică şi au şanse să iasă cu bine din iarnă dacă este adăpostit într-o încăpere ferită de curenţi sau întru-un stup liber. Pentru a fi clădite şi a depune în ele puiet, miere sau păstură leg câte 2 astfel de rame de o şipcă superioară şi le introduc în familii la locul potrivit. Am inconvenientul minor că dacă întârzii albinele clădesc şi umplu spaţiul dintre spetezele verticale ale celor două minirame. Inconvenientul putea fi evitat dacă decupam capetele şipcilor superioare astfel ca să permită alăturarea  perfectă a miniramelor dar eu nu m-am mai complicat cu aceasta.

cine sunt eu-valer bodea făcut cam din topor nuclee pentru 6-7 astfel rame, le-am exterior

37.7KB

Modificat de Valer70 (acum 14 ani)
pus acum 14 ani
   
sapstel
apicultor

Din: vrancea
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 42
Domnule Valer,
Va deranjej iarasi cu o intrebare; cativa stupi nu au hrana suficienta pentru iarna.
In conditiile in care temperatura va creste in urmatoarele zile spre 20 de grade, le pot da sirop pana la completarea rezervelor?
Va multumesc!
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Domnule Sapstel, dacă nu au miere albinele pot ierna destul de bine şi pe sirop de zahăr 3:1, invertit, nediluat, cu o condiţie: să fie depozitat siropul doar în spaţiul ocupat de ghem. Pentru că probabil nu-l vor mai căpăci din cauza timpului rece. Şi să daţi cât mai curând siropul, în pungi puse pe rame, indiferent dacă temperatura urcă sau nu! Având grijă de prevenirea furtişagului. Pe timpul iernii, când se ridică ghemul puteţi să la daţi de preferat turtă sau sirop la pungă dar atenţie la excesul de umiditate, să nu vă mucegăiască fagurii! Acum pentru ca să-l poarte mai repede trebuie făcute găuri mai mari în pungi, nu cu acul de cusut sau de siguranţă. Voi poza diseară şi dimineaţă să vedeţi.
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Nucleul de împerechere are 4 faguri de aproape 1/2 ME. I-am dat 0,5 kg de sirop 3:1 invertit, nediluat.

cine sunt eu-valer bodea nucleul are faguri aproape 1/2 me. i-am dat 0,5 sirop 3:1 invertit,

40.2KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Am pus punga în grabă, ca să nu preseze multe albine. Nu este aşezată bine dar sper să nu o spargă  peretele sau rama. Data viitoare voi da o rafală de fum. Am perforat punga în 4 locuri cu un cui cam de 1 mm diametru. Dacă este prea gros cuiul ar trebui ca peste vre-o oră să curgă sirop pe urdiniş. Voi posta poză.

cine sunt eu-valer bodea pus punga să preseze multe albine. este bine dar sper să peretele

27.9KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Domnule Sapstel, prin orificiile făcute cu cui de 1 mm diametru nu a curs siropul. Dacă ar fi curs era plin de albine la urdiniş. Rămâne de văzut cât vor căra până dimineaţă.

cine sunt eu-valer bodea domnule sapstel, prin orificiile cui diametru curs siropul. dacă curs

35.8KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Peste noapte nu au purtat sirop aproape de loc. Noaptea a fost rece, dimineaţa era brumă pe capace.

cine sunt eu-valer bodea peste noapte purtat sirop aproape loc. noaptea fost rece, era brumă

43KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Nici după 24 de ore nu au terminat cele 500 de grame de sirop deşi dimineaţă am mai făcut cu cuiul 4 orificii în pungă. Deci pentru acest nucleu pe 4 jumătăţi de ME ar fi suficiente 200-250 de grame la o hrănire, cu supraveghere peste zi.

cine sunt eu-valer bodea nici după ore terminat cele 500 grame sirop deşi mai făcut

55.9KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Pentru iernare am deschis aerisirile de fund, am pus diafragme tip A.C.A, am înlocuit nailonul de deasupra ramelor cu scândurele de podişor şi unde a rămas gol am pus materiale textile uzate. Nu am răzuit propolisul de pe marginea scîndurelelor şi le-am acoperit cu 2 bucăţi de pătură. Printre ele se elimină iarna o parte din umiditate. Rămân astfel până prin 15-30 ianuarie când verific poziţia ghemului şi pun în locul podişorului nailon şi polistiren expandat deasupra lui. Cu acest mod de iernare scot de obicei în primăvară albină neuzată inutil şi faguri nemucegăiţi.

cine sunt eu-valer bodea pentru iernare deschis aerisirile fund, pus diafragme tip a.c.a, înlocuit

39.9KB

Modificat de Valer70 (acum 14 ani)
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Se observă aerisirea de fund deschisă şi albina de pe faţa exterioară a ultimului fagure care este de culoare deschisă. Acesta va fi retras ori înlocuit.

cine sunt eu-valer bodea aerisirea fund şi albina faţa ultimului fagure care este culoare

54.9KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Despre perforarea fagurilor s-a scris de rău pe forum. În poză apare ultimul fagure.
-Albinele de pe el vor fi în coaja ghemului, la fel ca şi cele de la exteriorul primului fagure. Se ştie că formează coaja albinele mai vârstnice. Se ştie şi că periodic albinele zgribulite din coajă intră în ghem pentru a se încălzi, fiind înlocuite de altele. Albinele de pe celelalte intervale au ghemul în care se pot retrage pentru refacere. Dacă fagurii nu sunt perforaţi albinele de pe primul şi ultimul interval nu au unde să se retragă pentru că acele intervale constituie marginea ghemului, coaja lui. Ele vor rămâne toată iarna la datorie iar primăvara vor fi sau moarte sau uzate prematur. Dacă primul şi ultimul fagure ar fi perforaţi albinele din coaja ghemului ar putea trece periodic pe intervalul din interior şi uzura lor ar fi mult mai mică.
-În fiecare iarnă geroasă se întâmplă să moară familii de foame deşi în fagurii de alături sau de deasupra este miere din belşug. Cei cu mierea alături mor pentru că nu se deplasează peste speteaza superioară ca să coboare pe fagurii cu miere. Şi nici nu le dă prin gând să roadă fagurele pentru a trece dincolo la miere. Dacă se termină mierea din fagurii care mărginesc intervalul pe care se află matca moare şi matca şi după ea şi restul familiei. Dacă toţi fagurii ar fi perforaţi albinele ar avea posibilitatea de a mişca mierea în interiorul ghemului deci i-ar creşte şansele de supravieţuire.
-Argumentele aduse de adversarii perforării fagurilor sunt cam puerile. Ei susţin că în acele găuri albinele vor face botci sau celule de trântori. În orificiul făcut de un creion nu încape o botcă şi câte celule de trântori vor produce în plus acele goluri? Albinele strică şi celulele de lucrătoare dacă vor să facă botci sau să crească trântori. Iar fagurii construiţi natural, în scorbură, coşniţă sau ştiubei au asemenea locuri de trecere! Singurul argument valid ar fi lipsa timpului, datorată numărului mare de familii îngrijite sau ameninţarea furtişagului. Comoditatea poate constitui o scuză? La familiile la care am adăugat zilele acestea câte un fagure am uitat şi eu să-l perforez! Pun poza cu viitoarele victime(dacă nu fac perforarea). La venirea gerului ele vor fi aşezate în partea de jos a fagurilor, la o oarecare distanţă de spetezele laterale şi de cea superioară aşa că la o iarnă fără ferestre calde rămân pe acel fagure până primăvara! Dacă o mai apucă! Chiar dacă aş mai adăuga un fagure de acoperire, fără perforare situaţia nu se schimbă, ele rămân tot la exteriorul ghemului, deci în coaja lui.

cine sunt eu-valer bodea despre perforarea fagurilor s-a scris rău forum. poză apare

52.1KB
pus acum 14 ani
   
jiji
apicultor

Din: giurgiu
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 538
seara buna d nu valer  am si io cam 2 intrebari la dv. 1  cam la ce distanta de peartea de sus  se face gaura ? si a doua  acum cand fac gaurile sa ma uit si dupa matca sau nu are rost sa ma holbez dupa ia deoarece este cuibul restrans si sant f multe albine ? si  o intrebare in plus ce orientare credeti ca e bn sa aibe stupul iarna? multumesc si toate cele bune

_______________________________________
sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
pus acum 14 ani
   
jiji
apicultor

Din: giurgiu
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 538
observ ca la dv dupa ultima rama nu este diafragma ,asa le lasati? sau mai puneti o rama cu miere ca diafragma ?

_______________________________________
sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
-Domnule Jiji, gaura se face cum se nimereşte, la 8-9-10 cm sub leaţul superior.
-Pentru a nu risca pierderea mătcii nu este indicat să luaţi toţi fagurii la mână doar pentru perforare, este suficient să perforaţi ultimul sau ultimii 2 faguri cu un pix sau un creion ascuţit, înaintând încet prin rotire. Astfel nu ajungeţi la matcă deoarece de obicei ea stă în centrul cuibului când nu mai are puiet. Dacă aveţi puiet la margine, atenţie!
-Eu am stupii orientaţi spre sud de toamna până primăvara.
-Am diafragme dar le-am îndepărtat pentru a se vedea ultimul fagure.
Toate cele bune!
pus acum 14 ani
   
jiji
apicultor

Din: giurgiu
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 538
multumesc pt raspunsul promt  dar la intrebarea despre matca m am referit ca daca acum toamna trebuie sa o caut  sa vad dc mai e prezenta in stup

_______________________________________
sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
După ca a încetat ponta matca este uşoară. Unele mai sperioase o iau la picior când cercetăm fagurii iar albinele cred că sunt străine şi le ucid. Am salvat o dată una. De aceea este mai bine să urmărim doar dacă albinele stă liniştite pe faguri, zboară normal şi mai aduc ceva polen. Puteţi verifica prezenţa mătcii şi prin ascultare.
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Pentru că am avut în câteva zile temperaturi scăzute ieri seară am perforat de jur-împrejur punga cu cele 0,5 kg sirop reprezentând ultima raţie planificată pentru nucleul de împerechere.

cine sunt eu-valer bodea pentru că avut câteva zile ieri seară perforat punga cele 0,5

42.4KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Astăzi la ora 8 la Satu Mare erau -3 grade, cea mai scăzută temperatură din ţară. Cu toate acestea albina de pe cele 4 jumătăţi de rame de ME a reuşit să poarte peste noapte tot siropul.

cine sunt eu-valer bodea ora satu mare erau grade, cea mai din toate acestea albina cele rame

52KB
pus acum 14 ani
   
arhivistu
apicultor

Din: Milas,jud BN
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 197
Buna seara domnu Valer,a-si vrea si eu un sfat daca se poate...am 6 roi pe 3 4 5 rame si deoarece am fost plecat din tara nu am putut sa ii mai urmaresc in ultimele aproape 2 luni.problema este ca accuma cand i-am deschis am observat ca au foarte putina miere pt iernat.cam cu ce as mai putea sa ii ajut la ora asta ? Trebuie sa mentionez ca mai am si 5 stupi Layens din care am luat cate o rama si am descapacit dupa diafragma si am vazut ca au tras mierea in cuib...dar nu mai pot lua de la ei ca nici aia nu prea au...
    Multumesc!


_______________________________________
Nu poti cuceri toate femeile dar merita sa incerci!!!
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Domnule Arhivistu, nu-i nici o nenorocire, mulţi iernează pe înlocuitori deşi nimic nu se compară cu  iernatul pe miere. Restrângeţi urgent la fagurii bine acoperiţi. În locul dumneavoastră aş ierna câte doi în stup pentru că sunt slabi. Etanşarea cu şipci a diafragmei despărţitoare să fie perfectă. Pentru umplerea  până la 60-70% a fagurilor rămaşi daţi înlocuitori lichizi puşi în pungi deasupra ramelor. Eu am dat sirop 3:1, invertit, nediluat. Atenţie la furtişag şi să nu aibă sirop în afara ghemului pentru că poate fermenta iarna, ca şi mierea necăpăcită, dealtfel. În ianuarie puteţi da pastă iar în februarie chiar sirop invertit, nediluat. Grăbiţi-vă, iarna poate veni oricând! Iernare bună!
pus acum 14 ani
   
arhivistu
apicultor

Din: Milas,jud BN
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 197

Valer70 a scris:

Domnule Arhivistu, nu-i nici o nenorocire, mulţi iernează pe înlocuitori deşi nimic nu se compară cu  iernatul pe miere. Restrângeţi urgent la fagurii bine acoperiţi. În locul dumneavoastră aş ierna câte doi în stup pentru că sunt slabi. Etanşarea cu şipci a diafragmei despărţitoare să fie perfectă. Pentru umplerea  până la 60-70% a fagurilor rămaşi daţi înlocuitori lichizi puşi în pungi deasupra ramelor. Eu am dat sirop 3:1, invertit, nediluat. Atenţie la furtişag şi să nu aibă sirop în afara ghemului pentru că poate fermenta iarna, ca şi mierea necăpăcită, dealtfel. În ianuarie puteţi da pastă iar în februarie chiar sirop invertit, nediluat. Grăbiţi-vă, iarna poate veni oricând! Iernare bună!

   Va multumesc pt raspuns,ma gandeam eu eu sa le dau sirop numai ca citeam pe aici ca nu e asa de bine...dar decat sa moara de foame...
    V-as mai intreba ceva,tot am mai intrebat pe aici dar nu m-a lamurit nimeni.Am la un stup Layens 12 rame in el,el fiind de 24 rame.Albinle ocupa 4 inetrvale,intrebarea e,cum restrang cuibul aici dat fiind faptul ca pe toate celalalte 8 rame se gaseste cate o coronita(mai mare sau mai mica) de miere?...daca le scot afara cele 8 rame raman doar pe 4 care au tot asa,doar cate o coronita de miere care sigur nu le este suficienta pt iarna

Modificat de arhivistu (acum 14 ani)

_______________________________________
Nu poti cuceri toate femeile dar merita sa incerci!!!
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
-Domnule Arhivistu, este adevărat, mierea este mai bună decât siropul. Şi este târziu la Bistriţa-Năsăud pentru sirop cu concentraţie mică. Dar sirop 3:1 invertit cu 0,5 grame de sare de lămâie la kg de zahăr se poate da oricând în pungă pusă pe rame, cu condiţia să fie depus în ghem! Pentru că are doar 25% apă. Şi dacă-i adăugaţi şi puţină miere este şi mai bine.   
-La Layens dacă acoperă 4 intervale lăsaţi-le 5 faguri din care 1-2 cu păstură aşezaţi al doilea şi al patrulea. După diafragmă lăsaţi loc comod pentru o ramă descăpăcită pe care o daţi seara. Dincolo de ramă altă diafragmă şi împachetaţi totul cât mai bine. Într-o noapte 4 intervale bine populate golesc fagurele cu coroana descăpăcită. În ianuarie eu am dovedit cu poze că albinele dintr-o familie bună se deplasează la fagurele descăpăcit(pe care intenţionat l-am pus distanţat) chiar şi pe un ger de -16 grade C! În câteva nopţi vă cară mierea din coroane. Dacă împachetaţi bine!
pus acum 14 ani
   
arhivistu
apicultor

Din: Milas,jud BN
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 197
Va multumesc,ma si duc sa pun sfatul in aplicare.
Sanatate!

_______________________________________
Nu poti cuceri toate femeile dar merita sa incerci!!!
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
-Ieri am avut timp vaforabil pentru a termina mutarea familiilor câte două în ladă, despărţite cu diafragmă cu plasă dublă de sârmă sau oarbă, etanşată perfect cu şipci.
-Pe scândura de zbor au o scândură verticală care separă urdinişele.
-Deasupra urdinişelor au o streaşină care apără scândura de zbor de ploaie.
-Le-am luat folia şi polistirenul de deasupra ramelor şi le-am înlocuit cu scânduri de podişor la care nu le-am ras de propolis marginile pentru ca prin spaţiul dintre ele să se elimine încet o parte din umiditate fără a se crea curenţi de aer. S-ar părea că aceasta este împotriva obiceiului albinelor care propolizează aceste spaţii dar am constatat că aşa iernează mai bine decât în sistemul clopot care provoca un exces mai mare de umiditate.
-Dar prin 10-15 ianuarie când verific poziţia ghemului, necesitatea de a completa hrana sau de a retrage sau a adăuga un fagure depozitez podişoarele, înlocuindu-le cu o folie, polistiren expandat de 2 cm şi altă folie peste el.
-Capacul telescopic etanşează perfect clopotul apasând foliile peste brîul de şipci pe care se sprijină.
-Aerisirea de fund care rămâne deschisă până la verificarea din ianuarie permite eliminarea unei părţi din vaporii de apă şi închiderea urdinişului cînd vântul rece bate direct în urdiniş precum şi atunci când stolurile de piţigoi atacă pe timp rece. Când temperatura este ceva mai ridicată mă apăr de hoţomanii inaripaţi punând în faţa urdinişului deschis scândurele înclinate care permit ieşirea albinelor la zbor de curăţire.
-Pentru diminuarea pierderii de căldură pe lateral folosesc diafragmă A.C.A. şi după ea o bucată de polistiren expandat de 2 cm învelită în folie ca să nu o roadă. Pentru că golul rămas este mic îl umplu cu textile din bumbac sau lână prelucrată industrial care nu are mirosul neplăcut iritant pentru albine. Ele absorb o parte din umiditate. Dacă golul ar fi mare aş bate 4 cuişoare în pereţii lăzii, la 10-15 cm de diafragmă, creând un gol de umplut mai mic. Pentru umplerea golului sunt bune şi ghemotoacele de hârtie nu prea strânse dar au un dezavantaj. Eu nu folosesc pernuţe din paie, papură e.t.c. deşi sunt foarte bune, pentru că nişte deşeuri se spală primăvara uşor sau se aruncă în timp ce pernuţele le folosim timp mai îndelungat şi acumulează treptat spori de mucegai sau alte boli. La revizia din ianuarie materialul absorbant trebuie să fie doar puţin jilav-dovadă a bunei iernări. Dacă este umed după corectarea cauzelor care au provocat stresul şi consumul în exces trebuie înlocuit sau pus la uscat materialul absorbant. Hârtiile se scot greu dintr-un spaţiu îngust.
-Poate se întreabă cineva cum pun scînduri de podişor la stupii Dadant. Când aveam stupi mai mulţi aveam şi paie de ovăz sau de grâu. Puneam în golul lăzii un sac cu paie. Deasupra ramelor-o pânză, peste ea catul şi în cat alt sac cu paie. Nu mai găsesc uşor paie nemucegăite şi având puţini stupi nici nu-mi sunt necesare. Acum bat cu 2 cuie mici câte o şipcă pe pereţii laterali şi două fâşii de tablă pe cei din faţă şi spate. Pot pune scândurile de podişor şi am avantajul că în prima parte a iernării vaporii care ajung la tablă se condensează pe ea şi se scurg afară. Deasupra podişorului-material textil călduros şi absorbant, cum am scris. La revizia din ianuarie scot uşor şi repede şipcile şi fâşiile de tablă, iau scîndurile de podişor şi trec la sistemul clopot care nu-mi mai provoacă exces de umiditate pentru că albinele folosesc apa condensată pe folie la creşterea puietului.
-Familiile care urmează să fie puse în aceeaşi ladă sunt apropiate treptat. Cu vre-o 10 zile înainte de mutare pun între ele o scândură, de preferinţă cu feţele de culori deosebite. La mutare sprijin scândura la mijlocul urdinişului. Cum aproape toate fetele noastre ştiu care este stânga şi care dreapta intră cuminte în compartimentul lor.
-Acest fel de iernare cere puţină muncă în plus faţă de iernarea "în fundul gol" şi cu câteva ziare pe podişor. Dar scoate în primăvară albine mai puţin uzate care permit mărirea mai rapidă a numărului de stupi, aşa că cel care o aplică poate ajunge mai repede la numărul de stupi care îi vor impune din condiţii obiective iernarea respectivă. Pun poza cu indicatorul de circulaţie.

cine sunt eu-valer bodea -ieri avut timp vaforabil pentru termina mutarea familiilor câte două

49.2KB
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Am uitat să scriu că la stupii orizontali este mai simplu, obţin în ianuarie clopotul punând folia, peste ea scîndurile de podişor apoi polistirenul expandat. Dovedesc colegilor care nu mi-au citit postările din ianuarie că acest sistem de împachetare care cere mai mult timp pentru a-l descrie decât pentru a-l aplica, postând o poză. El permite albinelor să controleze din punct de vedere termic spaţiul în care iernează, ele consumă mai puţin şi produc mai puţină căldură ca cele neâmpachetate deci se uzează mai puţin, ies mai puţin uzate în primăvară şi asigură o mai rapidă dezvoltare primăvara, când avem cea mai mare nevoie de aceasta. Proba o reprezintă faptul că pe un ger de -19 grade(dimineaţa cînd am făcut poza erau -16), în 25 ianuarie, albinele mele au trecut peste golul mai mare decât o ramă care le despărţea de fagurele descăpăcit pe care l-am pus pentru a dovedi importanţa împachetării. Mai mult, nu numai că au acoperit fagurele descăpăcit, au făcut şi punţi de la el la cuib pentru a putea căra mierea în cuib. Pentru că unii colegi şi-au arătat neâncrederea, justificată de faptul că greşit se crede că albinele nu-şi pot părăsi ghemul iarna şi au murit şi mai mor de foame cu mierea alături sau deasupra ghemului, am repetat experienţa cu o altă familie, punând şi poze. Familiile acelea au murit pentru că au putut controla doar spaţiul ocupat de ghem. Totuşi în această toamnă unii dintre noi au luat în râs din nou împachetarea pentru iernare deşi nu i-a provocat nimeni. Aceasta dovedeşte cât de greu ne schimbăm părerile preconcepute, chiar dacă sunt greşite. Este trist, dar este rezultatul unui anumit tip de educaţie la care am fost supuşi, educaţie care în unele laturi ale sale se aseamănă cu dresajul. Este şi rezultatul faptului că la popoarele mici s-a înrădăcinat ploconirea în faţa metodelor practicate de occidentali deşi acestea nu ni se potrivesc tuturor. Pe cei care se îndoiesc de afirmaţie îi rog să se gândească la faptul că unele din frumoasele noastre românce şi nu numai ele au adoptat moda "subţirică" a elegantei îmbrăcăminte de iarnă a occidentalelor deşi locuiesc în zone mai reci decât occidentalele care nici nu petrec mult timp îmbrăcate subţire în natura hibernală pentru că se deplasează cu limuzina. Nota de plată o primesc româncele atunci când le părăseşte tinereţea iar familiile de albine atunci când li se termină mierea de sub ghem pe vreme geroasă. Mor de foame cu miere pe fagurii pe care este ghemul, aflată la doar câţiva cm de ghem! Pentru ce mor, doar albinele mele au dovedit că se pot deplasa chiar şi peste gol, pe ger straşnic, până la fagurele descăpăcit pus lângă diafragmă? Au murit şi vor mai muri pentru că nu au fost împachetate bine şi nu au putut încălzi spaţiul în care se aflau. La cine are sute de stupi nu contează moartea câtorva dar la cel cu puţini este dezastru! Poza pe care o postez am copiat-o din paginile mele personale de pe pag. 8, din 25 ianuarie. Nu este chiar clară dar la mărire se observă că albinele au părăsit ghemul, au acoperit fagurele descăpăcit aflat la distanţă de cuib şi au format punţi vii pentru a transporta mierea. Deşi la ora pozării erau -16 grade! În concluzie-nu combat iernarea fără împachetare şi nu am făcut-o niciodată. Susţin doar că cine are timp şi chef să împacheteze iese mai câştigat decât cel care la acelaşi număr de stupi nu împachetează.

cine sunt eu-valer bodea uitat să scriu că stupii orizontali este mai simplu, obţin

50.6KB

Modificat de Valer70 (acum 14 ani)
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Ieri am profitat de timpul favorabil pentru a face o ultimă fumigaţie cu varachet. Pentru că am cumpărat varachetul IERI nu am mai uscat fâşiile de carton. La 5 familii s-au stins. Interesant este că din acestea la 2 s-au stins şi la tratamentul anterior aşa că înclin să le dau dreptate colegilor care afirmă că unele familii sting fitilele. Pentru ca să fiu sigur dacă au ars ori nu am pus fitilele aprinse deasupra ramelor(acum am podişor, nu folie). Am închis aerisirile de fund dar la 10 familii am uitat să închid urdinişele. Nu voi putea verifica dacă au dreptate colegii care fac fumigaţia cu fundurile antivaroa deschise pentru că cele cu urdinişul închis au stins fitilele. Că nu cred ca fabrica să le fi ambalat umezite. Oricum, de acum înainte le voi usca.
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Probabil mulţi dintre începători se întreabă dacă merită să iernăm familiile mai slabe câte două în ladă. O familie care iernează pe 10 intervale aproximată la 2 kg de albină poate face ghem de formă sferică, formă pe care albinele din zona temperată o folosesc cu mult înainte de apariţia omului şi ştim că sfera are cea mai mică suprafaţă pentru un volum dat. Albinele vor consuma mai puţină miere şi se vor uza mai puţin. Dacă au marginile răzuite de propolis cei 11 faguri au o suprafaţă exterioară de aproximativ 81 de decimetri patraţi(0.37.11.14+24=80,98). Deci unui kg de albină îi revine sarcina de a se ocupa de menţinerea temperaturii optime pentru o suprafaţă a ghemului de 40,49 de decimetri patraţi.
-O familie de 1 kg pe 5 intervale are nevoie de 6 faguri şi aceştia au suprafaţa exterioară de 55 de  decimetri patraţi(0,37.6.14+24=55,08).
-Kilogramul de albină din familia a doua "răspunde" de o suprafaţă a ghemului mai mare cu 36% (55,08.100:40,49=136,03%) decât a kilogramului de albină din primul ghem. Aceasta pentru că ghemul format de ea nu mai este sferic. Deci ghemul ei va pierde mai multă căldură, albinele ei vor consuma mai mult, se vor uza mai mult, vor avea intestinele mai încărcate suferind mai mult dacă fereastra salvatoare de zbor de curăţire va întârzia.
-Unii dintre noi cred că ies din acest impas lăsând pentru iernare toţi fagurii din lada Dadant. În această situaţie şi familia de 1 kg poate face un ghem sferic, ocupând doar jumătatea din faţă a fagurilor. La jumătatea iernării pot întoarce stupul cu 180 de grade dacă are urdiniş şi în spate, cum are Gică. Albinele vor consuma mierea din jumătatea dinspre noul urdiniş a fagurilor, atrase de peretele frontal încălzit de soare. Dezavantaj- primăvara familia are puiet depus pe toţi fagurii şi nu-i mai putem retrage aşa că va trebui să încălzească toată lada, accentuându-se uzura albinelor cu care au ieşit din iarnă!
-Pentru că am timp eu iernez în aceeaşi ladă câte două familii care-şi acoperă complet fagurii aşa că le asigur condiţiile pe care le are o familie puternică de 10 intervale. Procedeul are şi inconveniente. Trebuie timp pentru pregătirea lăzilor toamna şi pentru înlăturarea diafragmei despărţitoare primăvara sau bani pentru a păstra aceste lăzi doar pentru roi şi pentru iernare. Dacă o familie ar fi în suferinţă şi-ar stresa vecina dar acest lucru s-ar întâmpla şi dacă ar fi în lăzi apropiate şi oricum tot ar trebui remediată situaţia. Dacă albinele ar putea trece la vecini s-ar bate dar aceasta mi s-a întâmplat doar o dată în câteva decenii, când nu am bătut şipci pe fundul cutiei, bazându-mă pe faptul că diafragma se aşeza perfect peste fund. În primăvară din cauza umidităţii s-a creat un mic loc de trecere dar având stupii acasă am observat imediat şi i-am mutat în alte lăzi.

cine sunt eu-valer bodea probabil mulţi dintre dacă să familiile mai slabe câte

70.7KB

Modificat de Valer70 (acum 14 ani)
pus acum 14 ani
   
sapstel
apicultor

Din: vrancea
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 42
Domnule Valter.
As dori sa trec de la stupii orizontali la cei verticali deoarece cred ca se lucreaza mai usor, mierea putand fi extrasa pe sortimente. Stiu parerea dumneavoastra referitoare la cei care ar fi mai indreptatiti sa ofere sfaturi pentru stupii verticali, dar v-as ruga sa va exprimati si dumneavoastra parerea, daca doriti, referitoare la configuratia cea mai nimerita.
Va solicit  o parere personala, fara a avea un caracter stiintific.
Multumesc atat pentru timpul acordat cat si pentru sfaturile dumneavoastra!
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Domnule Sapstel, eu aş porni cu speculaţiile de la constrângeri.
-Nu numai orizontalul, nici staţionarul nu mai are viitor. Chiar dacă cineva are 2 culesuri importante pot fi calamitate uneori aşa că vrând-nevrând trebuie făcut pastoral. Deci catul 1/1 iese din discuţie fiind prea greu şi pentru că la culesuri mai slabe cu el este greu de obţinut miere monofloră.
-Este bine să fie catul de 1/2 pentru ca să se poată pune cuibul sus în primăverile reci sau în toamnele când trebuie concentrată rapid în cuib puţina miere de pe fagurii care se vor depozita. Aceasta scoate rama Layens din discuţie pentru că este greu de lucrat cu stupi înalţi şi iernarea cu un cat 1/2 cu miere poate fi chiar mai bună decât cea pe Layens.
-Rămâne de ales între Dadant cu cat 1/2 care să permită folosirea a 2 caturi pentru ramă 1/1, ME şi MER. În primăverile capricioase al doilea corp de ME poate să provoace răcirea puietului, unii au păţit-o. Un corp ME plin este cam greu. Din aceste motive s-a trecut la MER care are şi alte avantaje. Dar pentru cine cumpără stupii şi ramele investiţia este mai mare la MER decât pentru Dadant. Deci banii sau posesia unui atelier de tâmplărie şi a cunoştinţelor de tâmplărie necesare hotărăsc alegerea.
-Rămâne de ales numărul de rame. Albinele depun mierea întâi în cuib, în coroane şi lateral. La stupii  Dadant cu 12 rame se pierde deci o parte însemnată din mierea marfă monofloră aşa că un profesionist este tentat să reducă ramele din cuib la 10 sau chiar la 8. Dar stupul cu 8 are stabilitate laterală mai mică aşa că s-ar preta bine la pavilion ori la platformă sau paletizare cu mecanizarea încărcării şi descărcării. Pentru asigurarea stabilităţii stupii vărsaţi cu 8 rame s-ar putea aşeza câte doi. Dar cu 8 rame apare inconvenientul de la Layens-înălţimea. Şi din nou este tentant MER-ul pe 10. 
În concluzie, domnule Sapstel, este greu de luat o decizie bazată pe speculaţii. Mai bine încercaţi vre-o 2 ani pe puţine familii cu Dadant cu cat 1/2 şi MER apoi vă decideţi. Nu am menţionat ME pentru că MER are toate avantajele ME fără dezavantajele lui. Pentru cine şi-l permite. Dacă vă grăbiţi cu trecerea pe alt sistem discutaţi cu Adi Hodiş, dintre cei activi pe forum este cel mai în măsură să vă dea un sfat bazat pe practică, nu pe speculaţii. Toate cele bune!

P:s. Dacă din motive obiective nu puteţi face pastoral Dadantul cu caturi 1/2 este satisfăcător. Dar când nu doriţi să înmulţiţi familiile nu veţi putea preveni roirea în măsura în care presupun că v-ar permite cu mai puţină muncă MER-ul.
Ps.2 Seducătoare ar fi şi combinarea corpului de ME cu caturile de MER dintre care pe cuib să se pună un cat cu rame pentru ouat iar deasupra caturi cu rame îngroşate, pentru miere, dar numai Hodiş s-ar putea
pronunţa în cunoştinţă de cauză.

Modificat de Valer70 (acum 14 ani)
pus acum 14 ani
   
sapstel
apicultor

Din: vrancea
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 42
Inca o data, multumesc!
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Pentru a sigura albinelor un regim termic mai bun unii colegi caută să cumpere stupi cu pereţii mai groşi(2,5-3 cm), alţii se gândesc să facă un urdiniş în spatele stupului  şi să-l vopsească în culori închise ori să împacheteze lăzile la exterior cu carton asfaltat sau cu folie, cum fac cei din Canada.
-În tinereţe am bătut şi eu la exteriorul lăzilor Pfl sau carton asfaltat. Am renunţat la ele pentru că munca depusă nu este justificată de producţie mai mare sau de dezvoltare mai bună a familiilor respective. Dimpotrivă familiile din stupii neprotejaţi la exterior le ajungeau şi le depăşeau în dezvoltare pe cele protejate.
-Vopsirea spatelui lăzii în culori închise nu aduce avantaje mari iarna pentru că sunt puţine zile însorite iar albinele sunt în ghem dar sigur aduce stupilor neumbriţi dezavantaje în perioada caldă pentru că razele solare cad  direct pe peretele dinspre nord o oră în lunile aprilie şi august, 2 ore în mai şi iulie şi 3 ore în iunie. 
În primăvară mi-am propus să-mi reverific vechile constatări referitoare la grosimea pereţilor, iernarea a două familii într-un stup, iernarea în pat rece sau în pat cald şi folosirea aerisirii de fund, comparând numărul de ghemotoace de polen aduse raportat la numărul fagurilor din cuiburi. Din nefericire până în 20 martie, când am vândut stupii, am avut cules de polen doar în 26 februarie şi în 1 martie. Voi arăta totuşi ce am constatat, menţionând că am stupii în NV-ul extrem al României.
-La stupii cu aerisirea de fund deschisă şi fagurii în pat rece familiile din lăzile cu pereţii groşi de 4 cm au adus doar cu 9% mai mult polen decât cele din lăzile cu pereţii groşi de 2 cm.    Aşa s-a întâmplat şi în alţi ani dar în martie-aprilie familiile din lăzile cu pereţii de 2 cm le devansau net pe cele din stupii cu pereţi de 4 cm. Deci cheltuiala în plus pentru pereţii mai groşi nu este justificată.
-La familiile din stupii cu pereţi de 2 cm şi aerisirea de fund deschisă cele care au iernat câte 2 în ladă(cu diafragma oarbă sau cu fereastră de plasă dublă de sârmă), cu fagurii în pat rece au adus cu 71% mai mult polen decât cele care au iernat singure în ladă, în pat cald. Deci patul cald nu a putut egala avantajul iernării a 2 familii în acelaşi stup. Acest avantaj permite o dezvoltare alertă a familiilor de albine primăvara. Pentru că toamna pierdeam mult timp cu etanşarea cu şipci a diafragmei acum am comandat kituri la care voi face în pereţi canale în care să culiseze diafragma care separă cele 2 familii.
-Familiile care au avut aerisire de fund deschisă au cules cu 31% mai mult polen decât cele din stupii fără aerisire de fund, dovedind din nou că aerisirea de fund este utilă. Dar menţionez că la reluarea pontei eu închid aerisirile de fund.
pus acum 14 ani
   
proapis13
apicultor

Din: Turnu-Severin
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2834
Sa ne traieshti nea Valere
-daca ai ajuns la aceste concluzii de-a lungul anilor
demult trecutzi shi nu ai postat rezultatele pana acum
inseamna ca ai avut motive intemeiate shi te intzeleg
-daca ai ajuns la aceste rezultate in ultimii ani postarea
matale este mana cereasca pentru incepatorii care sunt
dezorientatzi cand vad postari despre funduri cu shi fara
sita shi iernari a 2 fam in acelashi stup
multzumesc
salve 

_______________________________________
activitate la urdinish shi miere in cat
pus acum 14 ani
   
jonny_it
apicultor

Din: Piatra Neamt/Sibiu
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 2596

Valer70 a scris:

Domnule Sapstel, eu aş porni cu speculaţiile de la constrângeri.
-Nu numai orizontalul, nici staţionarul nu mai are viitor. Chiar dacă cineva are 2 culesuri importante pot fi calamitate uneori aşa că vrând-nevrând trebuie făcut pastoral..


De ce stationarul nu are nici un viitor?
Pe plan mondial din ce vad eu se merge chiar invers, adica spre multe vetre fixe cu 20 - 50 de familii pe vatra dispuse pe o suprafata mai mare.

Intr-un an prost la nivel de tara, apicultorul care face stationar va supravetui mult mai usor pentru ca nu are cheltuieli atat de mari ca unul care se "plimba" prin tara fara sa produca nimic.
Cand 2 culesuri sunt calamitate (de obicei pe la noi ploua sau e seceta) unde pleci in pastoral, in Australia? .. anul acesta de exemplu: a plouat peste tot. Sunt sigur ca sunt foarte putini care au scos medie /familie mai mare de 25kg.

_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Domnule Jonny-it, eu i-am răspuns cuiva care se întreba pentru ce tip de stup să opteze. Aveţi dreptate, este ideal să avem pe vatră două sau măcar un cules de producţie şi cules de întreţinere pentru o perioadă cât mai lungă. Dar asemenea zone sunt puţine şi chiar şi acolo culesurile pot fi uneori calamitate. Deci cine porneşte acum la drum este bine să investească în stupi potriviţi pentru pastoral, ca să-şi poată recupera investiţia şi să obţină cât mai curând şi un profit. Făcând pastoral pe distanţe scurte nu are cheltuieli mari şi poate câştiga mai mult decât stând pe loc. Nu este tot una să aibă albinele cules pe o rază de 2,5-3 km, cum este cazul meu sau să profite de culesul aflat la 50-100-150 de km, de exemplu. Probabil dumneavoastră v-aţi referit la apicultura de transhumanţă în care stuparul pleacă de acasă primăvara şi se întoarce toamna, ca ciobanii. Nici staţionarul nu este ferit de necazuri. În 1970 albinele noastre nu aveau în august nici o picătură de miere şi nici o celulă cu puiet, aşa că am dat faliment. Anul acesta nu a fost chiar aşa dar am dat cam 17 kg de zahăr pe familie şi nu am extras nici un gram de miere. Dacă puteam să mă deplasez cu stupii în Oaş unde mai sunt pajişti şi păduri şi se mai cultivă prin porumb dovleci(bostani) nu ajungeam în această situaţie.

Modificat de Valer70 (acum 14 ani)
pus acum 14 ani
   
jonny_it
apicultor

Din: Piatra Neamt/Sibiu
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 2596

Valer70 a scris:

Domnule Jonny-it, eu i-am răspuns cuiva care se întreba pentru ce tip de stup să opteze. Aveţi dreptate, este ideal să avem pe vatră două sau măcar un cules de producţie şi cules de întreţinere pentru o perioadă cât mai lungă. Dar asemenea zone sunt puţine şi chiar şi acolo culesurile pot fi uneori calamitate. Deci cine porneşte acum la drum este bine să investească în stupi potriviţi pentru pastoral, ca să-şi poată recupera investiţia şi să obţină cât mai curând şi un profit. Făcând pastoral pe distanţe scurte nu are cheltuieli mari şi poate câştiga mai mult decât stând pe loc. Nu este tot una să aibă albinele cules pe o rază de 2,5-3 km, cum este cazul meu sau să profite de culesul aflat la 50-100-150 de km, de exemplu. Probabil dumneavoastră v-aţi referit la apicultura de transhumanţă în care stuparul pleacă de acasă primăvara şi se întoarce toamna, ca ciobanii. Nici staţionarul nu este ferit de necazuri. În 1970 albinele noastre nu aveau în august nici o picătură de miere şi nici o celulă cu puiet, aşa că am dat faliment. Anul acesta nu a fost chiar aşa dar am dat cam 17 kg de zahăr pe familie şi nu am extras nici un gram de miere. Dacă puteam să mă deplasez cu stupii în Oaş unde mai sunt pajişti şi păduri şi se mai cultivă prin porumb dovleci(bostani) nu ajungeam în această situaţie.


Am inteles.
1970 ... deci 40 de ani.  Daca se intampla un an din asta "criminal" odata la 40 de ani ar fi super bine! 

_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
pus acum 14 ani
   
pupemea
CLUB STUPARITUL

Din: Cisnadie 23 01 1968
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 5230

jonny_it a scris:


Valer70 a scris:

Domnule Sapstel, eu aş porni cu speculaţiile de la constrângeri.
-Nu numai orizontalul, nici staţionarul nu mai are viitor. Chiar dacă cineva are 2 culesuri importante pot fi calamitate uneori aşa că vrând-nevrând trebuie făcut pastoral..


De ce stationarul nu are nici un viitor?
Pe plan mondial din ce vad eu se merge chiar invers, adica spre multe vetre fixe cu 20 - 50 de familii pe vatra dispuse pe o suprafata mai mare.

Intr-un an prost la nivel de tara, apicultorul care face stationar va supravetui mult mai usor pentru ca nu are cheltuieli atat de mari ca unul care se "plimba" prin tara fara sa produca nimic.
Cand 2 culesuri sunt calamitate (de obicei pe la noi ploua sau e seceta) unde pleci in pastoral, in Australia? .. anul acesta de exemplu: a plouat peste tot. Sunt sigur ca sunt foarte putini care au scos medie /familie mai mare de 25kg.


Cunosc o duzina de sibieni care au scos in acest an > de 10 la rapita, > de 15 l asalcam,> de 25 la tei si > de 20 la Fs
De asemenea cunosc o duzina cel putin in tara care au aceleasi rezultate.
Anul a fost extem de ...complicat.Mai putin complicta insa ca intr-un an secetos.Atunci e bai.
Miscarea e ...schepsisul

_______________________________________
A-l urma pe Hristos nu are nici un sens, daca nu are tot sensul din lume.
Oamenii nu ajung in iad din cauza pacatelor.Si nici in rai din cauza lipsei de pacat.Acceptarea lui Hristos sau nu, este ceea ce ne imparte.
Fericirea este simpla.Dificil este sa fi ...simplu.
pus acum 14 ani
   
jonny_it
apicultor

Din: Piatra Neamt/Sibiu
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 2596

pupemea a scris:


jonny_it a scris:


Valer70 a scris:

Domnule Sapstel, eu aş porni cu speculaţiile de la constrângeri.
-Nu numai orizontalul, nici staţionarul nu mai are viitor. Chiar dacă cineva are 2 culesuri importante pot fi calamitate uneori aşa că vrând-nevrând trebuie făcut pastoral..


De ce stationarul nu are nici un viitor?
Pe plan mondial din ce vad eu se merge chiar invers, adica spre multe vetre fixe cu 20 - 50 de familii pe vatra dispuse pe o suprafata mai mare.

Intr-un an prost la nivel de tara, apicultorul care face stationar va supravetui mult mai usor pentru ca nu are cheltuieli atat de mari ca unul care se "plimba" prin tara fara sa produca nimic.
Cand 2 culesuri sunt calamitate (de obicei pe la noi ploua sau e seceta) unde pleci in pastoral, in Australia? .. anul acesta de exemplu: a plouat peste tot. Sunt sigur ca sunt foarte putini care au scos medie /familie mai mare de 25kg.


Cunosc o duzina de sibieni care au scos in acest an > de 10 la rapita, > de 15 l asalcam,> de 25 la tei si > de 20 la Fs
De asemenea cunosc o duzina cel putin in tara care au aceleasi rezultate.
Anul a fost extem de ...complicat.Mai putin complicta insa ca intr-un an secetos.Atunci e bai.
Miscarea e ...schepsisul


Da, miscarea e "schepsisul" totusi miscarea cu "talent"    , deci nu deplasari aiurea 

Si eu ma misc in unii ani insa atunci cand e cazul si sunt destul de sigur ca o sa iasa bine; asta nu inseamna ca nu am gresit, dar asa te perfectionezi. 

La munte in anii secetosi sunt productiile record. Cantitati din alea de nici cei care fac pastoral nu le cred. Nu zic mai mult pentru ca dupa aia se crizeaza expertii ca am scos cu 100 de grame mai mult ca ei.

_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Domnule Jonny-it, spre deosebire de practicanţii staţionarului Pupemea şi alţii ca el fructifică cunoştinţele de geometrie şi spre cinstea lor nu fac un secret din asta. Suprafaţa cercului este egală cu 3,14.r.r. La o rază de zbor de 3 km(economic este maxim 2,5 km) albinele mele cu stupărit staţionar au la dispoziţie pentru cules o suprafaţă de 28,26 km patraţi. Prin pastoral până la 50 de km ar avea posibilitatea să aleagă culesul convenabil din suprafaţa de 7850 de km patraţi care este de 274 de ori mai mare. La un pastoral pe o rază de 100 de km se poate alege zona cea mai convenabilă  din suprafaţa de 34400 de km patraţi, de 1111 ori mai mare decât suprafaţa de care dispun stupinele staţionare. Altfel spus, probabilitatea de supravieţuire la calamitarea culesului sau de obţinere a unei recolte bune este de 274, respectiv de 1111 ori mai mare la practicarea pastoralului decât la stupăritul staţionar. Prin practicarea pastoralului pe distanţe mai mari şansele cresc şi mai mult. Pupemea străbate o bună parte din ţară şi sunt mulţi ca el. De exemplu Mierea din Sălaj şi Podină din Maramureş au ajuns până în Deltă. În concluzie-cine intenţionează să trăiască din stupărit îşi măreşte şansele dacă din start porneşte cu asigurarea posibilităţii de a face pastoral. Altfel, joacă banii la loz în plic. Un an cum am avut noi în 1980 îl poate lăsa falit.

Modificat de Valer70 (acum 14 ani)
pus acum 14 ani
   
jenica67
apicultor

Din: Resita
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 710
Domnul valer70, stiu ca dumneavoastra tineti putine familii de albine peste iarna si le inmultiti primavara, sa faceti roi si sa vandeti. Intrebarea mea este, cat de mult reusiti sa ii inmultiti, ca sa devina cat de cat familii, care sa reuseasca sa treaca iarna ? Va intreb ca anul viitor, asi dori sa inmultesc cele 4 familii si roiul ce il am, sa ajung spre 25 de familii, chiar daca nu ma aleg cu nici un kg de miere, care e parerea dumneavoastra ? Ca din cate m-am documentat, unii zic ca poti face dintr-o familie puternica si 10 roi pe o rama. Ajung ei daca ii fac imediat dupa salcam, sa isi mareasca populatia sa treaca iarna ? Bineinteles ca sunt dispus sa bag si zahar cat e nevoie.

Modificat de jenica67 (acum 14 ani)

_______________________________________
Ar fi simplu, daca nu ar fi asa de complicat, sau ne pare numai noua ?
pus acum 14 ani
   
jonny_it
apicultor

Din: Piatra Neamt/Sibiu
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 2596

Valer70 a scris:

Domnule Jonny-it, spre deosebire de practicanţii staţionarului Pupemea şi alţii ca el fructifică cunoştinţele de geometrie şi spre cinstea lor nu fac un secret din asta. Suprafaţa cercului este egală cu 3,14.r.r. La o rază de zbor de 3 km(economic este maxim 2,5 km) albinele mele cu stupărit staţionar au la dispoziţie pentru cules o suprafaţă de 28,26 km patraţi. Prin pastoral până la 50 de km ar avea posibilitatea să aleagă culesul convenabil din suprafaţa de 7850 de km patraţi care este de 274 de ori mai mare. La un pastoral pe o rază de 100 de km se poate alege zona cea mai convenabilă  din suprafaţa de 34400 de km patraţi, de 1111 ori mai mare decât suprafaţa de care dispun stupinele staţionare. Altfel spus, probabilitatea de supravieţuire la calamitarea culesului sau de obţinere a unei recolte bune este de 274, respectiv de 1111 ori mai mare la practicarea pastoralului decât la stupăritul staţionar. Prin practicarea pastoralului pe distanţe mai mari şansele cresc şi mai mult. Pupemea străbate o bună parte din ţară şi sunt mulţi ca el. De exemplu Mierea din Sălaj şi Podină din Maramureş au ajuns până în Deltă. În concluzie-cine intenţionează să trăiască din stupărit îşi măreşte şansele dacă din start porneşte cu asigurarea posibilităţii de a face pastoral. Altfel, joacă banii la loz în plic. Un an cum am avut noi în 1980 îl poate lăsa falit.


Daca am o familie aici aici in punctul X,  raza de zbor 3 km, o duc in punctul Y raza de zbor e tot 3 km, asta nu e matematica, e logica. Asta pentru ca faceti niste calcule de unde reiese ca daca muti familia de albine creste raza de zbor.

.. oricum am inteles ideea si aveti dreptate; si eu practic pastoralul insa nu vad o disparitie a stationarului chiar si pentru exploatatii foarte mari (poate pentru ele asta este si o solutie).

_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Domnule Jonny-it, nu am scris că ar creşte raza de zbor, am scris de câte ori creşte "posibilitatea să aleagă culesul convenabil din suprafaţa de...". Dar pe o rază de 50 de km teoretic sunt 274 de zone cât a mea, pe o rază de 100 de km sunt 1111 astfel de zone şi aşa mai departe. Stând pe loc am o zonă de cules şi nu-mi rămâne să mă uit la prognoza meteo şi la Cer şi să sper în noroc. Pentru că eu cu staţionarul am o singură variantă, cineva care se poate deplasa până la 50 de km are teoretic posibilitatea de a alege cea mai bună din 274 de variante pentru amplasare, cel ce se poate deplasa până la 100 de km poate alege cea mai bună variantă din 1111 posibilităţi. Posibilitatea de deplasare până la 150 de km permite alegerea dintre 70650 de astfel de posibilităţi teoretice de amplasare ş.a.m.d. Aceasta evidenţiază avantajele pastoralului asupra staţionarului permanent.
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833

jenica67 a scris:

Domnul valer70, stiu ca dumneavoastra tineti putine familii de albine peste iarna si le inmultiti primavara, sa faceti roi si sa vandeti. Intrebarea mea este, cat de mult reusiti sa ii inmultiti, ca sa devina cat de cat familii, care sa reuseasca sa treaca iarna ? Va intreb ca anul viitor, asi dori sa inmultesc cele 4 familii si roiul ce il am, sa ajung spre 25 de familii, chiar daca nu ma aleg cu nici un kg de miere, care e parerea dumneavoastra ? Ca din cate m-am documentat, unii zic ca poti face dintr-o familie puternica si 10 roi pe o rama. Ajung ei daca ii fac imediat dupa salcam, sa isi mareasca populatia sa treaca iarna ? Bineinteles ca sunt dispus sa bag si zahar cat e nevoie.



Domnule Jenică, am citit şi eu despre aşa zisa multiplicare de 10 ori a numărului de familii. Este o poveste de adormit copiii sau o lăudăroşenie deşănţată. Stupii se numără doar primăvara. Eu am avut în primăvara anului 2008 o familie şi un nucleu. În primăvara 2009 aveam doar 6, în primăvara acestui an erau doar 16. Deci în DOI ani am realizat o mărire de 8 ori a numărului stupilor, media anuală fiind de 4. Anul acesta am rămas în primăvară cu 2 familii şi acum am 12 roi dar numai la înflorirea pomilor voi putea respira liniştit. Dacă nu aveţi experienţă eu aş spune să vă propuneţi cel mult triplarea numărului de familii.  Aşa aţi atinge sau depăşi în 2 ani cifra propusă. Aceasta v-ar permite să faceţi roi mai puternici. Roii slabi sunt sensibili ca nişte bebeluşi şi pierderile prin răcirea puietului, boli sau furtişag sunt cu atât mai mari cu cât roii sunt mai slabi. Doar dacă aveţi timp să-i supravegheaţi permanent şi nu vă stresează sabia lui Damocles cu care vor fi roii tot timpul deasupra capului puteţi să riscaţi. Dar să ştiţi că la înmulţirea familiilor culesul de polen este hotărâtor. Fără cules de polen nu pot creşte puiet deci nu se dezvoltă roii!
pus acum 14 ani
   
jenica67
apicultor

Din: Resita
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 710
Multumesc de raspuns, ideea este ca daca asi reusi din 5 (4 familii si un roi) sa ajung la 20-25 ar fi super, chiar daca ma pun si bag in ei sirop, din primavara pana in toamna, ca pastoral nu am posibilitatea sa fac. Daca o sa vad ca sunt prea slabi, o sa ii unesc prin august septembrie si o sa ii trec pe minim 4-5 ram. Oricum vreau sa imi cresc matci si sa fac roi in micronuclee cu 3 rame reduse 110x110mm (eventual 110 x 146 ca am magazi dcu rame de 146 mm) cu albine tinere si alimentator cu miere, pana se inperecheaza marca. Cand incepe ponta, sa ii mai ajut cu o rama de puiet capacit la introducere, plus inca una in urmatoarele zile, in functie de cum imi permit celelete familii. Si sirop non stop, pana ajung sa aiba vlaga in ei, chiar si pana in toamna.

Modificat de jenica67 (acum 14 ani)

_______________________________________
Ar fi simplu, daca nu ar fi asa de complicat, sau ne pare numai noua ?
pus acum 14 ani
   
jiji
apicultor

Din: giurgiu
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 538
va salut
d le jenica si eu sant incepator la fel ca dv . in anul asta la fel ca dv am avut 2 familii si 1 roi  ,i am inmultit de i au gasit drci .
   prima data am dcos rama la fel ca dv am inceput sa imi faca botci si tot asa deoarece au iesit niste regine f frumoase nu m am indurat de ele sa le omor si am facut roi cate 2 , 3 rame .  roiul din primavara care era pe 3 rame s a facut el mare si a aprovizionat cu miere toti roii
  la anul asa vreau sa mai inmultesc si eu dar nu a s mai face la fel ca nu are cune sa creasca botci si de la cine sa mai iau si rame asa ca sa fie treaba buna anul urmator voi face in felul urm  imi mai cumpar familii de albine dau comanda de regine cat mai devreme cel ami bn a r fi pe la salcam  si luti din familii cate 2 rame cu albina in toate stadiile si cu regina noua ,astfel nu mai pierdeti timpul cu facut reginelor ca oua ca nu oua , le bagati direct la ouat  si cu putin noroc de la natura cu mai mult ajutor de la dv ajungeti in toamna cu ei pe 7,8 ,9 rame cum a  facut si roisoru meu ala mic care a ajuns sa le dea mancare la aia mai mari
eu asa as face
  toate cele bune
ps dc nu aveti experienta cu cresterea matcilor iar puteti da chix si va amanati inmultirea

_______________________________________
sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
pus acum 14 ani
   
mac72ro
apicultor

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 103
salut D-l Jenica 67 daca stati la tara este simplu sa va inmultiti stupi prin recuperarea de roiuri de la alte stupine aflate in zona dvs.Eu in anul 2006 m-am apucat de stupi am plecat cu doi.Fiind incepator m-am pus cu burta pe carte si multa practica la un stupar batrin.El ma invatat sa prind roiui si impreuna in ani ce au urmat am prins circa 20 de roi,am scos si din cioate si din hornuri.Trebuie sa stii ce sa faci cu ei dupa ce ii prinzi,ca e treaba mai complicata eu am patito.In prezent am 50 familii,anul acesta am prins 7 roiuri iar din acest an am inceput sa-mi produc singur matci si sa inmultesc stupi.Chiar si la inceput de august am facut roi cu matca proprie si merge foarte bine.Trebuie sa inveti mult sa citesti manuale nu ce e pe net. si sa faci practica la un stupar batrin.nu invata de la mai multi stupari ca in final nu ai sa obtii nimic stiinta.Vezi ca la resita ai pe d-l Bociu un om deosebit care produce stupi si da si sfaturi.cautal.daca vrei informatii mai multe te pot ajuta.
     Cu respect un moldovean si mai mult nu..
pus acum 14 ani
   
Cristian IONITA
apicultor

Din: Bruxelles, Belgia
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 3041

mac72ro a scris:

... Trebuie sa inveti mult sa citesti manuale nu ce e pe net. ...


cata siguranta in exprimare ....


_______________________________________
in capitala europeana
pus acum 14 ani
   
jenica67
apicultor

Din: Resita
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 710
Multumesc tuturor pentru raspunsuri, imi cer scuze domnului valer70 ca i-am stricat pagina cu intrebarile mele si raspunsurile primite si o sa deschid o tema noua pe inmultirea albinelor. Apropo am citit cred ca mai mult de 10 carti de apicultura, unele teme le-am aprofundat, am facut si cursul de apicultura cu un an in urma, am citit toate revistele de apicultura aparute si am reusit sa le procur, din pacate numai vre-o 25, toate temele interesante si mai putin de pe forum, dar inca nu am ochiul experientei format, dar nu sunt lipsit de curaj, planific todeauana tot si sper sa am si mici succese in anii viitor, ca stau mai bine si cu pregatirile fata de inceputul anului asta. Cinstit ai nevoie de multe si e greu sa le faci pe toate untr-un timp f scurt.

_______________________________________
Ar fi simplu, daca nu ar fi asa de complicat, sau ne pare numai noua ?
pus acum 14 ani
   
mac72ro
apicultor

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 103
rabdare rabdare si invata din proprile greseli.
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833

Valer70 a scris:

Pentru a sigura albinelor un regim termic mai bun unii colegi caută să cumpere stupi cu pereţii mai groşi(2,5-3 cm), alţii se gândesc să facă un urdiniş în spatele stupului  şi să-l vopsească în culori închise ori să împacheteze lăzile la exterior cu carton asfaltat sau cu folie, cum fac cei din Canada.
-În tinereţe am bătut şi eu la exteriorul lăzilor Pfl sau carton asfaltat. Am renunţat la ele pentru că munca depusă nu este justificată de producţie mai mare sau de dezvoltare mai bună a familiilor respective. Dimpotrivă familiile din stupii neprotejaţi la exterior le ajungeau şi le depăşeau în dezvoltare pe cele protejate.
-Vopsirea spatelui lăzii în culori închise nu aduce avantaje mari iarna pentru că sunt puţine zile însorite iar albinele sunt în ghem dar sigur aduce stupilor neumbriţi dezavantaje în perioada caldă pentru că razele solare cad  direct pe peretele dinspre nord o oră în lunile aprilie şi august, 2 ore în mai şi iulie şi 3 ore în iunie. 
În primăvară mi-am propus să-mi reverific vechile constatări referitoare la grosimea pereţilor, iernarea a două familii într-un stup, iernarea în pat rece sau în pat cald şi folosirea aerisirii de fund, comparând numărul de ghemotoace de polen aduse raportat la numărul fagurilor din cuiburi. Din nefericire până în 20 martie, când am vândut stupii, am avut cules de polen doar în 26 februarie şi în 1 martie. Voi arăta totuşi ce am constatat, menţionând că am stupii în NV-ul extrem al României.
-La stupii cu aerisirea de fund deschisă şi fagurii în pat rece familiile din lăzile cu pereţii groşi de 4 cm au adus doar cu 9% mai mult polen decât cele din lăzile cu pereţii groşi de 2 cm.    Aşa s-a întâmplat şi în alţi ani dar în martie-aprilie familiile din lăzile cu pereţii de 2 cm le devansau net pe cele din stupii cu pereţi de 4 cm. Deci cheltuiala în plus pentru pereţii mai groşi nu este justificată.
-La familiile din stupii cu pereţi de 2 cm şi aerisirea de fund deschisă cele care au iernat câte 2 în ladă(cu diafragma oarbă sau cu fereastră de plasă dublă de sârmă), cu fagurii în pat rece au adus cu 71% mai mult polen decât cele care au iernat singure în ladă, în pat cald. Deci patul cald nu a putut egala avantajul iernării a 2 familii în acelaşi stup. Acest avantaj permite o dezvoltare alertă a familiilor de albine primăvara. Pentru că toamna pierdeam mult timp cu etanşarea cu şipci a diafragmei acum am comandat kituri la care voi face în pereţi canale în care să culiseze diafragma care separă cele 2 familii.
-Familiile care au avut aerisire de fund deschisă au cules cu 31% mai mult polen decât cele din stupii fără aerisire de fund, dovedind din nou că aerisirea de fund este utilă. Dar menţionez că la reluarea pontei eu închid aerisirile de fund.


Am mai găsit nişte observaţii care au o oarecare legătură cu cele de mai sus. Locuiesc chiar în nordul ţării şi pentru a obţine familii ceva mai rezistente la temperaturile scăzute dar şi pentru a observa starea familiilor obişnuiesc să urmăresc familiile care trimit în sezonul inactiv albine afară primele, devreme, în zile nefavorabile pentru zbor, deşi au rezerve suficiente. Au ieşit albine devreme din unele familii în 18 noiembrie anul trecut, în 13, 14, 17 şi 20 februarie şi în 14 şi 15 martie. În momentul observării temperaturile au oscilat între 4-5 grade şi timpul era însorit. Doar în 13 februarie 6 familii au trimis albine afară la 3 grade iar în 14 martie deşi erau 8 grade 6 familii nu s-au "trezit" devreme.
Interesant-au fost stupi din care o familie a avut 6 respectiv 4 ieşiri în timp ce "colocatara" a avut doar 2 respectiv 1. Au fost şi lăzi din care nu a ieşit devreme nici o familie.
Pentru comparare am calculat media ieşirilor pe familie:
-la stupii cu aerisire de fund deschisă şi pereţii de 2 cm familiile iernate câte 2 în ladă, în pat rece, au avut în medie 2,6 ieşiri pe familie în timp ce acelea care a erau cu pat cald au avut 2,5 ieşiri pe familie;
-la familiile iernate câte 2 în ladă, în pat rece şi cu aerisirea de fund deschisă, cele din stupii cu pereţi de 2 cm au avut în medie 2,6 ieşiri în timp ce acelea din lăzile cu pereţi de 4 cm au avut 2,75 ieşiri;
-la iernarea a câte 2 familii în stup, în pat rece, în lăzi cu pereţii de 4 cm, familiile care au avut aerisire de fund deschisă au avut în medie 2,75 ieşiri timpurii iar cele fără aerisire de fund deschisă au avut în medie 3 ieşiri.
Se observă din nou că iarna şi la începutul lui martie pereţii de 4 cm au asigurat doar un avantaj minor, care nu justifică nici cheltuiala nici efortul în plus cerut de pereţii groşi, cu atât mai mult cu cât în a doua parte a lunii martie şi în aprilie familiile din lăzile cu pereţi de 2 cm le depăşesc pe cele care sunt adăpostite în stupi cu pereţi groşi.
Se remarcă şi un avantaj minor la familiile care nu aveau aerisire de fund dar pe viitor voi închide aerisirile de fund spre sfârşitul lui ianuarie, la reluarea pontei.
Pentru începătorii pe care i-ar nelinişti starea unor familii care nu trimit niciodată albine afară devreme  menţionez că dacă la ridicarea foliei sau podişorului nu sunt agitate şi albinele nu bat din aripi este în ordine, au matcă şi nu trebuie deranjate mişcând fagurii. Eu am rămas cu 2 familii din care una a trimis albine afară doar o dată, în 15 martie iar cealaltă nu s-a trezit devreme niciodată. Dar şi-a trimis albinele pe fagurele descăpăcit pus lângă peretele lăzii, la minus 16 grade C., la sfârşit de ianuarie! Din ele am obţinut familiile, de fapt roii pe care-i am acum.

Modificat de Valer70 (acum 14 ani)
pus acum 14 ani
   
Alex_andru
apicultor

Din: Craiova
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 194

jenica67 a scris:

Multumesc de raspuns, ideea este ca daca asi reusi din 5 (4 familii si un roi) sa ajung la 20-25 ar fi super, chiar daca ma pun si bag in ei sirop, din primavara pana in toamna, ca pastoral nu am posibilitatea sa fac. Daca o sa vad ca sunt prea slabi, o sa ii unesc prin august septembrie si o sa ii trec pe minim 4-5 ram. Oricum vreau sa imi cresc matci si sa fac roi in micronuclee cu 3 rame reduse 110x110mm (eventual 110 x 146 ca am magazi dcu rame de 146 mm) cu albine tinere si alimentator cu miere, pana se inperecheaza marca. Cand incepe ponta, sa ii mai ajut cu o rama de puiet capacit la introducere, plus inca una in urmatoarele zile, in functie de cum imi permit celelete familii. Si sirop non stop, pana ajung sa aiba vlaga in ei, chiar si pana in toamna.



Ai să reușești.
De fapt ți-ai pus întrebări și ți-ai dat răspunsuri singur. Toți, sau aproape toți am pornit de la un stup. E ca la maratonul care începe cu un pas.
Găsești pe forum toate informațiile de care ai nevoie.
Nu poți copia o idee sau un stil al unuia sau altuia. Este bine să încerci și să vezi ce se potrivețte pentru tine.
dacă vrei să faci mulți stupi dintr-o dată, trebuie să ai timp, cunoștințe, bază meliferă și , nu în ultimul rând , bani.
Succes!
Cu stimă
Alex_andru

_______________________________________
”Cantităţile decurg din apreciere, cifrele din cantităţi, comparaţiile din cifre şi victoria din comparaţii.”
Sun Tzu
pus acum 14 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
La sfârşitul lui noiembrie am găsit ud materialul textil de pe podişorul unui stup cu 2 familii. Am ridicat podişorul şi am constatat că albinele nu sunt orfane aşa că am înlocuit cârpele. În 6 decembrie când le-am dat sirop 5:1, invertit, cârpele erau iarăşi ude. Familiile erau liniştite deci aveau matcă. M-am uitat cu lanterna prin plasa aerisirii de fund dar erau doar 2-3 albine moarte prin urmare starea familiilor era normală. Dar nu era deloc normal ca la acea dată să fie ude cârpele! În cele din urmă am găsit cauza: în toamnă am reparat capacul bolnav bătând un brâu din şipci care au obturat complet fantele de aerisire. Vaporii de apă care trec încet printre micile spaţii dintre scândurile de podişor au rămas condensaţi în materialul textil, nemaiputând să iasă prin fantele capacului! Cu această ocazie am constatat pe viu importanţa evacuării vaporilor de apă în exteriorul lăzii. La iernarea combinată, pentru că la iernarea tip clopot datele problemei sunt altele.

Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
pus acum 13 ani
   
proapis13
apicultor

Din: Turnu-Severin
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2834
Cand ai timp te rog sa vii shi cu datele la iernarea tip clopot
deoarece inca sunt multzi sceptici shi refractari la aceasta metoda
In timp ce majoritatea promoveaza aceasta metoda de iernare
inca mai vad polemici aprinse la topicul cu ce impachetam stupii
salve 

_______________________________________
activitate la urdinish shi miere in cat
pus acum 13 ani
   
ves.lucian.zabrani
apicultor

Din: Zabrani
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 762
La noi pe langa ARAD se mai spune STIMA SI BICIULEALA pentru dumneata.Sunt posesor de albine din 30 iunie 2010.Ultra mega incepator.Pe viitor va rog sa ma ajutati cu sfaturi atunci cand vi le cer.As fi mai mult decat onorat sa-mi vizitati pagina personala!

_______________________________________
Sa traim cu si in HRISTOS , singura noastra bucurie si nadejde neinselatoare .

Cu cat invatam mai mult , cu atat ne dam seama cat de putine stim .
pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Vremea
Dragi confraţi, în stupărit suntem mai interesaţi de starea vremii decât în alte domenii. Meteorologul Nicolae Topor ne-a făcut apicultorilor cadou frecvenţa încălzirilor, răcirilor şi precipitaţiilor, pe perioade respectiv pe zile. Pentru ca să poată constata şi cei care nu au Agenda apicultorului pe 1967-1968 că fenomenele meteorologice se repetă an după an cu regularitate, apărând doar uneori decalaje de câteva zile faţă de constatările statistice, redau datele din Agendă, care arată că şi mersul vremii este…rotund.

Răciri frecvente: 
-ianuarie: 3-5, 24-26;
-februarie: 8-9, 13, 23, 26-27;
-martie: 2-3, 9-11, 13-14, 30;
-aprilie: 3-5, 8, 11-12, 18-19, 23;
-mai: 6, 11-12, 18-19, 23-25, 31;
-iunie: 7-8, 17-18, 22-23, 25-26;
-iulie: 6, 10-11;
-august: 17, 23-288foarte frecvent);
-septembrie: 6-7, 19-20, 23, 27-29(foarte frecvent);
-octombrie: 11-12, 26-27, 31;
-noiembrie: 21-22, 26-28;
-decembrie: 2-3,12-14, 16-17, 26, 31.

Încălziri frecvente:
-ianuarie: 1-2, 12-13, 30-31;
-martie: 7-8, 18-20, 25-26;
-aprilie: 14-16, 20, 30;
Mai: 28-30; iunie: 2-3, 20, 28-30;
-iulie: 16-31;
August: 8-13, 19-21;
-octombrie: 8, 15, 18-24;
-noiembrie: 5-7, 15-16, 30;
-decembrie: 6, 9, 19, 20, 29.

Precipitaţii frecvente:
-ianuarie: 12-13, 16-17, 20-22;
-februarie: 4-5, 19-20;
-martie: 1-2, 7-9, 12, 21, 28-29;
-aprilie: 2-3, 7, 12, 24-29(foarte frecvent);
-mai: 5-9, 14-15, 23-28, 31;
-iunie: 2-3, 6-8, 12-13, 16-18, 21-26;
-iulie: 2, 4-10, 15, 19, 22, 31;
-august: 7-8, 13-14, 16-17, 23-24, 27-28;
-septembrie: 6, 13-14, 17-19, 27-29;
-octombrie: 4-5, 9-10, 16, 19-20, 26, 29-31;
-noiembrie: 9-11, 15-18;
-decembrie: indiferent de vreme, lăsăm albinele în pace, aceasta fiind singura lună în care nimeni nu este obligat să le deranjeze!
Valer Bodea
pus acum 13 ani
   
proapis13
apicultor

Din: Turnu-Severin
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2834
Multzumim  frumos iar de acum in colo propun ca fiecare
sa urmareasca acest tabel raportat la zona lui shi sa faca
comentariile de rigoare la topicul despre vreme
Unde se observa anomalii trebuie notate
salve 

_______________________________________
activitate la urdinish shi miere in cat
pus acum 13 ani
   
jucausull
apicultor

Din: Dej
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 114
salutari,
prognoza e pt o anumita zona sau in general in toata tara ?
multumesc

_______________________________________
~~ Mierea e Polenul amestecat cu Lacrimi de Albina ~~
pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Vă salut şi vă doresc sănătate. Aceasta nu este prognoză, este sinteza observaţiilor făcute de Institutul Meteorologic de la înfiinţarea lui până prin 1967, când s-a tipărit Agenda apicultorului. Şi se referă la întreaga ţară. Apar decalaje de câteva zile uneori dar în majoritatea cazurilor este sigură sinteza.

Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Am păstrat într-un nucleu de împerechere o matcă de rezervă. Este de salvare dar fiind din august poate salva cu succes o eventuală familie orfană, până la obţinerea unei mătci mai bune. La 1 octombrie era pe 5 rame 1/2 ME acoperite bine şi la exterior, aşa cum se vede din poză. Avea provizii suficiente dar fagurii sunt cam noi. A avut ghinion cu stuparul. La tratamentul cu varachet din 31 octombrie la nucleu şi la 3 familii benzile nu au ars complet aşa că în 1 noiembrie l-am repetat. La nucleu îi dădeam de obicei o jumătate de picătură dar uitând foarfeca şi pentru că le consideram o mână de albine fără mare importanţă i-am ars o picătură întreagă, să văd ce iese. A doua zi am constatat că nu trebuia să repet tratamentul la nucleu pentru că în 31 octombrie rămăsese nearsă o jumătate de bandă dar fiind seară nu am observat că picătura de varachet arsese, rămânând nears exteriorul ei şi jumătate de bandă. După câteva zile am văzut rezultatul: nucleul nu mai avea culegătoare, de loc, albina rămasă acoperind cu greu puietul care se întindea până la exteriorul penultimului fagure. Am retras ultimul fagure, am împachetat şi mi-am zis că va supravieţui în nucleul care este căptuşit la exterior cu polistiren expandat de 2 cm.

cine sunt eu-valer bodea într-un nucleu matcă este salvare dar fiind din august poate salva

55KB
pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
În 6 decembrie am observat că ghemul se apropia de speteaza superioară. Poza arată că sub spetează nu sunt celule căpăcite dar asupra acestui aspect voi reveni.

cine sunt eu-valer bodea decembrie observat că ghemul apropia speteaza poza arată că

47.6KB
pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
În mai puţin de 2 ore am preparat şi am dat în pungă sirop invertit. Asupra invertirii voi reveni. În 24 decembrie am observat la urdiniş că a curs siropul. Vina mea: nu am răzuit spetezele superioare iar pungile din rulou sunt prea subţiri. Am mişcat ultimul fagure şi pe exteriorul penultimului aveau câteva celule de puiet căpăcit. Am pipăit fundul sub ultima ramă şi era uscat. Moarte nu se vedeau. Nu le-am deranjat, am amânat controlul până la eclozionarea puietului.

P.s. Am greşit poza. Bucuros că au golit punga le-am dat în 15 decembrie punga din poză.

cine sunt eu-valer bodea mai puţin ore preparat şi dat pungă sirop invertit. asupra

19.7KB

Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
La controlul din 7 ianuarie 2011(am uitat să setez anul) pe exteriorul ultimului fagure erau puţine albine iar sub faguri erau multe moarte. De remarcat că au astupat orificiul făcut astă toamnă în fagure.

cine sunt eu-valer bodea controlul din ianuarie 2011(am uitat să setez anul) exteriorul

65.1KB

Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Am îndepărtat ultimul fagure şi penultimul era bine acoperit.

cine sunt eu-valer bodea ultimul fagure şi penultimul era bine acoperit.

79KB
pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Am tras moartele cu dalta.

cine sunt eu-valer bodea tras moartele dalta.

47.6KB
pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Erau mai multe moarte decât s-ar fi putut admite în această perioadă chiar şi la o familie normală(poate peste un pahar şi jumătate).

cine sunt eu-valer bodea erau mai multe moarte decât s-ar putut admite chiar şi familie peste

54.5KB
pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Nucleul este de 7 rame aşa că am mutat fagurii în partea cealaltă. Noroc cu marcarea mătcii, am observat uşor că era căzută peste câteva albine moarte. Am scuturat peste ea albinele de pe un fagure mai uşor pe care urma să-l scot şi am perforat cu degetul fagurele care urma să rămână la margine. După ce regina a urcat pe fagure l-am pus în marginea ghemului, am pus diafragma şi polistirenul şi am închis.

cine sunt eu-valer bodea nucleul este rame aşa că mutat fagurii partea noroc marcarea

46.6KB
pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
După 2 zile am retras fagurele din margine de pe care matca trecuse pe intervalul din mijloc. Pereţii şi fundul nucleului sunt uscate.La exteriorul ghemului sunt puţine albine. După mutare cuibul nu va mai beneficia de aerisirea de fund care rămâne după diafragmă aşa că voi lărgi urdinişul şi voi urmări să nu fie obturat de moarte.

cine sunt eu-valer bodea după zile retras fagurele din margine care matca trecuse intervalul

50.1KB
pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Pentru a constata dacă trebuie desfiinţat nucleul am îndepărtat ultimul din cei 3 faguri rămaşi. Intervalul este foarte bine populat aşa că nucleul va putea supravieţui dacă nu mai sunt multe albine intoxicate de tratarea abuzivă cu varachet.

cine sunt eu-valer bodea pentru constata dacă trebuie nucleul ultimul din cei faguri intervalul

51.9KB
pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
Nu ştiu în ce măsură au murit albinele din cauza intoxicării cu varachet sau a năclăirii cu sirop. În grămada de albine moarte nu erau umede nici năclăite dar poate au fost curăţate de celelalte. Dar dacă nu dădeam sirop sau dacă deranjam albinele răzuind spetezele superioare ca să nu se spargă punga nu aveam pe conştiinţă mormanul de moarte. Nucleul scăpa nevătămat şi dacă în toamnă nu uitam să-l cântăresc. Am ştiut că nu a depus rezerve în partea superioară a fagurilor pentru că acolo nu a eclozat puiet. Dacă îi ştiam greutatea verificam prin cântărire cât au consumat şi nu mă speriam de faptul că au ajuns sub speteaza superioară unde nu au miere, deci nu dam sirop. Şi aveau rezerve suficiente, dovada fiind fagurele retras din centrul cuibului, pe care era matca, el era cel mai uşor. L-am pozat în transparenţă pentru a se vedea că mierea a fost depusă în zona de unde a eclozat puiet. Se observă şi orificiul făcut în toamnă, nu l-au astupat. Pozele sunt făcute în 2011 dar am uitat să setez aparatul. Dragi colegi începători, DACĂ albinele au terminat mierea ori sunt pe punctul de a o termina turta sau placa de candi nu le mai salvează pentru că pe timp rece albinele nu reuşesc să ia din ele suficient de repede atât cât au nevoie aşa că pot muri cu turta sau placa de candi deasupra. Sigur este fagurele descăpăcit introdus între ultimul şi penultimul fagure, mai ales dacă fagurii sunt perforaţi iar familia este împachetată, dar în acest an eu nu am. Sigură este şi punga cu miere ori sirop 4:1 până la 5:1, invertit. Dar cântăriţi stupii sau cumpăraţi pungi mai groase ori răzuiţi spetezele înainte de a pune pungile cu sirop, ca să nu păţiţi ca mine! Şi nu mişcaţi fagurii inutil, poate cădea matca aşa cum mi s-a întâmplat mie şi o matcă pierdută înseamnă o familie pierdută!

cine sunt eu-valer bodea ştiu murit albinele din cauza varachet sau sirop. albine moarte erau

52.7KB
pus acum 13 ani
   
Pagini: 1 ... 4 5 6 7 8  

Mergi la