APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" | Reguli | Inregistrare | Login
POZE APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
Kitana
 | Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
25 - 48 ani |
|
| Autor |
| Mesaj |
Pagini: 1 ... 5 6 7 8 |
|
|
jonny_it
apicultor
 Din: Piatra Neamt/Sibiu
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 2596
|
|
Si de ce trebuie sa le chinuiti in ianuarie? Nu era oare mai simplu daca puneati sirpul toamna si aveau miere suficienta pana in martie? .. intreb si eu..
_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Aici se observă mai clar că în toamnă nu au avut miere căpăcită până sub şipca superioară. Acum este sirop necăpăcit luat din pungă. Dacă mişcam fagurii observam că nu au nevoie de sirop dar puteam pierde matca, aşa cum o pierdeam şi acum dacă nu observam că a căzut.
54KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Mi s-au spart pungi şi la familii dar la ele este mai simplu, pot face curăţenie. Am verificat şi albinele sunt liniştite pe faguri deci au matcă. Ramele sunt curate şi uscate, la fel şi stupul.
60.6KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Sunt uscate şi scândurile de podişor. dar de această dată le-am pus invers, cu crescăturile de ceară în afară, ca să nu mai spargă pungile. Esta uscat şi materialul textil pus peste podişor. Uff, am scăpat cu bine. Este prima dată când am avut pungi sparte dar va fi şi ultima dată când folosesc pungi la rulou. Pe viitor voi cumpăra pungi mici de la magazine, sunt mai rezistente.
62.8KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
jonny_it
apicultor
Din: Piatra Neamt/Sibiu
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 2596
|
|
Valer70 a scris:
Aici se observă mai clar că în toamnă nu au avut miere căpăcită până sub şipca superioară. Acum este sirop necăpăcit luat din pungă. Dacă mişcam fagurii observam că nu au nevoie de sirop dar puteam pierde matca, aşa cum o pierdeam şi acum dacă nu observam că a căzut. |
Tinand cont ca este un nucleu(consum mai ridicat) rama respectiva trebuia sa fie plina. .. parerea mea.
_______________________________________
Din două posibilităţi de alegere, alege-o pe a treia.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Domnule Jonny, rama a fost plină 75% şi a fost centrală dar în toamnă sub şipca superioară a fost o bandă de 2 cm cu celule goale. Ea m-a făcut să cred că au epuizat rezervele şi să dau sirop. Dacă la control îmi aminteam aceasta nu dădeam.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Temperaturile uşor pozitive le permit gospodinelor stupului să deretice. Nu pot ieşi afară dar aduc cadavrele la urdiniş pe care dacă are şi gratia antişoareci îl pot bloca, fapt ce nelinişteşte familiile fără aerisire de fund deschisă. De aceea pentru această perioadă eu am deschis puţin urdinişul şi ele aguc cadavrele pe scândura de zbor. Aerisirea de fund deschisă face să fie suficienţi cei 5-6 cm patraţi ai deschiderii. Riscul pătrunderii şoarecilor este mic pentru că s-au "cazat" în toamnă în alte locuri iar pisica veghează.
42.4KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Există riscul atacului de piţigoi.
-Piţigoilor le acordă atenţie stuparii(4413 vizionări faţă de cele doar 608 ale topicului "Senotainia tricuspis-un duşman perfid"), pentru că piţigoii sunt mari faţă de musculiţă, cum ursul era mare faţă de Bacilul Koch "demascat" în versurile lui Topârceanu. Atacul piţigoiului este prevenit de scândurelele înclinate pe care le ţin iarna pe scândura de zbor, înlăturându-le cînd este zbor de curăţire pe care dealtfel îl deranjează dar nu-l pot împiedica. Aşa nu permitem nici vântului să sufle direct în urdiniş. Revenind la Senotainia prima dată mi s-a părut ciudat la mutarea fagurilor în stupul cumpărătorului că la cel de sub nuc puietul abia era acoperit. Credeam că sunt la câmp şi transvazând la stupi până la încetarea zborului nu am observat că de fapt nu prea are culegătoare. Ulterior am observat că la puţine zile de la instalarea unui roi primar puternic lângă nuc i s-au împuţinat drastic culegătoarele. Ciudăţenia m-a determinat să-l sun şi să-l întreb pe cumpărătorul posesor de pavilion cum s-a comportat familia de sub nuc la salcâm şi mi-a spus că foarte rău. Am căutat cauza şi am descoperit musculiţa care depune în spatele albinelor larve care intră în albine şi le mănâncă din interior. Având ciclul de dezvoltare scurt şi depunând sute de larve poate face unei stupini pagube imense dacă nu este depistată. Deci familia aceea avea culegătoarele mâncate nu la câmp dar eu care plecam la ora 5 şi mă întorceam la 9 inclusiv sâmbăta şi duminica, toată vara, nu observasem. Acum nu am probleme, nu mai am vopsite în alb nici capacele nici lăzile, musca amatoare de dulce se îneacă în capcane iar dacă găseşte o suprafaţă albă pe care o agreează aceasta poate fi dată cu insecticid dar la mine nu mai este cazul, le-am canm distrus.
-Piţigoilor le-au acordat atenţie şi moderatorii care au "pus sus" topicul despre piţigoi iar pe cel despre Senotainia necercetat de mulţi stupari l-au lăsat la subsol deşi piţigoiul prin pagubele făcute este nevinovat faţă de muscă pentru că Senotainia prin mâncarea masivă şi continuă a culegătoarelor lasă stupul fără recoltă. Dar nu-i nimic, aşa-i trebuie topicului senotainiei dacă nu are ca autor un nume agreat de comenduire!
37.4KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Printre mătcile cumpărate astă toamnă era una mai mică despre care m-am gândit că ar putea proveni din botcă de salvare ori că ar putea fi neâmperecheată. Mi-a fost milă să o omor şi i-am făcut un roişor pe 4 rame, aşezat în pat rece. A avut probabil cam multă albină bătrână aşa că zilele trecute am profitat de temperatura pozitivă şi am retras fagurele rămas neacoperit. Am verificat cu această ocazie proviziile şi prezenţa mătcii. Are provizii suficiente dar ghemul care acoperă doar trei jumătăţi de rame s-a format lângă peretele frontal. Dacă tot l-am deranjat am întors fagurii cu 180 de grade pentru ca ghemul să ajungă din nou prin martie, consumând rezervele, la peretele frontal, mai cald. Chiar întors roişorul primeşte tot atâta căldură de la vecinul său, care ocupă complet fagurii. Pentru familiile care-şi formează ghemul de iernare lângă peretele frontal, în pat rece, este benefică această rotire pe care Gică o obţine rotind lada care are un mic urdiniş în spate.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
gica
Moderator
 Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 3643
|
|
Multumesc de apreciere domn Valer,stupul este ME,rotesc doar corpul superior in noiembrie.Corpul este normal,urdinisul este format de corpul inferior si fund.
Parca e mai simplu.
_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Cu plăcere, domnule Gică. Am menţionat metoda dumneavoastră pentru că este ingenioasă dar credeam că o aplicaţi la familiile pe ramă Dadant pe care le faceţi pentru vânzare. Şi pentru că an de an am observat la unii colegi ramele cam golaşe, nu ca ale dumneavoastră. Mai ales lor le-ar prinde bine rotirea, dacă s-a format cuibul în pat rece, lângă peretele frontal, expus sudic. Eu de obicei restrâng bine aşa că am ramele acoperite complet, nu am ce roti. Cu excepţia acestui an când la un roi şi la nucleu le prinde bine rotirea. Totuşi nici restrângerea exagerată nu este bună. În tinereţe am urmat exemplul unui rus despre care se scria că restrânge stupii, oricât ar fi de puternici, la 4-5 rame şi iernează excelent. I-am iernat pe 5-6 faguri câte doi în stup Dadant de 12 rame şi în acea iarnă mi-au murit aproape jumătate din familii. Cele mai puternice. De atunci recomand celor care vor să aplice o noutate să o încerce întâi la scară mică.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Astăzi am dat o ultimă porţie de câte 450 de grame la roi şi de 0,9 kg la familii, din siropul 5:1 care-mi rămăsese. Pentru ca să nu se spargă pungile am pus siropul în pungi duble. Şi am şters acul de siguranţă după perforarea fiecărei pungi pentru că temperatura scăzută şi densitatea mare a siropului îl fac să adere la ac iar găurile făcute în pungi ar deveni din ce în ce mai mari. Dacă până prin 15-20 februarie vor fi speranţe pentru un zbor de curăţire voi continua cu sirop 3:1, dacă nu, voi face sirop 4:1. Sunt cam pesimist în privinţa ferestrei bune de zbor iar când mă gândesc la polenul pe care-l aduceau în alţi ani pe la jumătatea lui februarie… Totuşi iarna aspră promite o vară bună.
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
-Astăzi la amiază am avut 0 grade. Zăpada de pe lăzile cu albine este topită iar cea de pe lăzile goale mai rezistă, aşa cum arată poza. Este dovada că dacă nu-mi împachetam familiile pentru iernare ar fi pierdut mult mai multă căldură, albinele ar fi mai uzate iar proviziile ceva mai subţiate.
-Scuza unora că împachetatul pretinde mult timp nu este credibilă. Lucrând încet, bătrâneşte, cu 20 de minute pe familie, ar fi necesare doar 4000 de minute pentru 200 de familii, adică doar 67 de ore. Altfel spus, câte 4 ore pe zi în 17 zile de noiembrie când chiar şi profesioniştii dispun de acest timp. Cu atât mai mult amatorii care au un număr redus de familii. Iar argumentul că materialele necesare pentru împachetare pretind mult loc nu este valabil pentru cei care locuiesc la casă nici pentru cei cu stupi puţini.
-Argumentul că străinii au renunţat la diafragmă şi la împachetare şi râd de cei care împachetează este de două fals. Pentru că unii stupari francezi şi elveţieni de exemplu continuă să folosească diafragma , restrângerea(strâmtorarea) şi împachetarea familiilor pentru iernare. Spre deosebire de formatorii de opinie de pe forumul nostru adepţii occidentali ai renunţării la diafragmă, la restrângere şi la împachetare sunt atât de permisivi încât în „L”abeille de France”, la care era realizator însuşi Gilles Ratia, B. Cartell afirma acum câţiva ani:”Desigur coloniile restrânse SE SIMT MAI BINE, UTILIZEAZĂ MAI PUŢINĂ ENERGIE(MIERE) PENTRU A ÎNCĂLZI UN VOLUM MAI MIC…” La noi s-a creat o asemenea presiune împotriva împachetării încât sunt colegi ca Horia Ch de exemplu care iernează fără împachetare deşi are albine la polul frigului din România. Alţii iernează „familii” pe câte 3-4 rame fără împachetare, uneori şi fără diafragmă(după considerentul că chipurile un fagure ori spaţiul gol ar ţine loc de diafragmă şi se laudă cu aceasta, punând poze pe forum. Redau sfatul aceluiaş B. Cartel:” Les colonies ne couvrant que 6 cadres ou moins, auront de sérieuses difficultés ŕ hiverner. Il est préférable pour elles, de les regrouper ou de les loger en ruchettes, endroit oů les abeilles seront confinées, ŕ condition que leur reine soit encore prolifique.” Coloniile care nu acoperă decât 6 faguri sau mai puţin vor întâmpina serioase dificultăţi la iernare. Pentru ele este preferabil să le regrupăm(unificăm) sau să le aşezăm în stupi(stupuşori, nuclee?), loc unde albinele vor fi STRÂMTORATE(LIMITATE), cu condiţia ca regina lor să fie încă prolifică.”
Asupra acestui subiect voi reveni.
48.9KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
În toamnă printre mătcile cumpărate era una mai mică, cea din poză. Putea să fie eclozată recent şi neâmperecheată ori provenită dintr-o botcă de salvare. Pentru că totuşi genele ei sunt tot atât de valoroase ca ale surorilor i-am acordat o şansă, formându-i un roişor pe 3 rame. Pentru că nu i-am scuturat şi albină tânără, de pe fagurii cu puiet necăpăcit, după moartea albinelor bătrâne a rămas cu ghemul pe jumătate din faguri. Azi am verificat dacă este împerecheată şi cele câteva celule de albine lucrătoare căpăcite confirmă că da. Pentru ca albinele să nu se uzeze inutil încălzind un spaţiu prea mare am retras fagurele marginal. Are provizii suficiente şi albinele neuzate, cu abdomenul normal, nu alungit, deci poate apuca primăvara. Mai ales că este în acelaşi stup cu familia mamă care-i împrumută căldură prin diafragmă. În primăvară voi obţine de la ea 2-3 botci de salvare din care vor ieşi mătci mai valoroase decât surorile ei care au fost obţinute prin transvazare.
21.6KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Ieri şi astăzi am avut la amiază 10 grade aşa că albinele au ieşit într-un zbor de curăţire satisfăcător. Este timpul să trec la cea de a doua fază a iernării combinate. Mătcile vor începe să ponteze mai mult. Deci nu mai este pe primul plan eliminarea excesului de apă pentru că oricum albinele încep să aibă nevoie de cantităţi crescute de apă pentru puietul din ce în ce mai numeros. În prima zi rece voi ridica păturicile din material textil şi scândurile de podişor, le voi înlocui cu folie şi deasupra foliei voi pune scândurile de podişor şi materialul textil. Altfel spus, trec la iernarea tip clopot. Apa care se va condensa pe folie va fi binevenită.
De acum este prioritară evitarea pierderii de căldură aşa că pe lângă împachetarea cuiburilor închid aerisirile de fund şi deschid mai larg urdinişele. Dacă nu aş face-o aş menţine o zonă mai rece în partea de jos a cuibului şi:
-dacă albinele nu ar reuşi să asigure în tot cuibul temperatura optimă pentru puiet(peste 35 grade) ar apărea zone în care s-ar dezvolta mai bine varoa care preferă 33-34 de grade ba şi mai rău, temperatura ceva mai scăzută ar prelungi peste 21 de zile timpul de eclozare al lucrătoarelor, această întârziere permiţând mai multor femele de varoa să atingă maturitatea sexuală înainte de eclozarea albinei; se ştie că din celulele de trântor, care are ciclul de dezvoltare mai lung cu 3 zile decât cel al albinei, ies un număr dublu de femele de varoa maturizate sexual;
-dacă matca evită să depună ouă deasupra aerisirii de fund(fundului antivaroa), fapt observat şi de Janese, dovedeşte prin aceasta că ea sau albinele care nu i-au pregătit pentru pontă acele celule procedează mai inteligent decât noi(!?);
-dacă albinele menţin totuşi temperatura optimă pentru puiet şi deasupra aerisirii de fund ori a fundului cu plasă(antivaroa) fac aceasta mărind consumul de miere dar mai ales uzându-se şi murind mai devreme, tocmai în această perioadă când este cea mai mare nevoie de ele!
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
1-Eu practic iernarea combinată care în prima parte a iernii a constat în iernarea tradiţională:
-folosirea stupilor cu aerisire de fund cu plasă de sârmă(magnet de apă, de aproximativ 2 decimetri pe familie, deschisă; apropo, scuze, ştiu că numele magnetului de apă le provoacă alergie unora care ar dori ca fundul lor de stup cu plasă(antivaroa) să nu aibă strămoş dar trebuie să ne respectăm şi înaintaşii şi "proprietatea" lor intelectuală;
-iernarea a 2 familii într-un stup, despărţite cu diafragmă cu fereastră acoperită cu plasă dublă de sârmă, care este utilă la o eventuală unificare iar la altele cu diafragmă oarbă(m-am cam lenevit), diafragmele fiind etenşate cu şipci bătute pe pereţii şi fundul stupului, pe ambele laturi ale lor;
-împachetarea laterală a familiilor;
-lăsarea propolisului pe marginea scândurilor de podişor ori îndepărtarea acestora cu 2-3(4) mm;
-acoperirea podişorului cu materiale textile prin care vaporii de apă sunt eliminaţi încet în capace, fără crearea curenţilor în cuib caractristică sistemului horn; cine locuieşte la ţară şi are paie de grâu, orz ori ovăz le poate pune într-o pânză rară, într-un cat de Dadant, dacă riscă să fie ridiculizat de unii care se vor moderni cu orice preţ;
-eliminarea în atmosferă a apei ajunsă în capace, prin fantele laterale prevăzute cu plasă de sârmă;
-administrarea, dacă este nevoie, a siropului concentrat, între 4:1 şi 5:1, invertit cu 1 gram de sare de lămâie la kg de zahăr, dat în pungi de plastic.
2-În a doua parte a iernării, după zborul de curăţire care are loc de obicei la finele lui ianuarie-începutul lui februarie, când de obicei matca începe să ponteze (dacă nu este ţinută în "frigider" dar asupra acestei probleme revin), trec la iernarea tip clopot; întrucât în 7 şi 8 ianuarie au fost 10 grade la amiază şi am avut un zbor de curăţire aproape mulţumitor am făcut ieri primii paşi:
-am pus direct pe rame folia pe care dacă este loc o cobor peste diafragmă; cine are rezerve suficiente poate pune şipci pe rame, eu nu o fac pentru că anul acesta pun pungile cu sirop;
-peste folie am pus scândurile de podişor care-i asigură etanşeitatea;
-peste ele am pus materialul textil(n-am paie dar mă şi tem de "modernişti"!);
-pentru că este necesară hrănirea de salvare le voi da sirop 3:1 invertit cu 1 gram de sare de lămâie la kg de zahăr, administrat în pungă de 450 de grame, în 14-15 februarie,când sunt progranate, deşi unele au golit deja pungile date la 1 februarie;
3-după ce albinele încep să iasă la câmp verific cuiburile şi adaug de obicei 2-3 faguri pentru a evita supraaglomerarea din familii; întârzierea lărgirii cuibului poate declanşa roitul timpuriu;
-tot atunci voi închide şi aerisirile de fund care la mine au cam a şasea-a şaptea parte din suprafaţa plasei de la fundul antivaroa;
-dacă este necesară stimularea ori completarea rezervelor o voi face cu sirop 1:1 invertit de această dată doar cu o jumătate de gram de sare de lămâie la kg de zahăr, reţetă pe care o aplic şi la prepararea siropului 1:1-3:1, invertit, pe care-l dau pentru stimularea, eventual completarea rezervelor din august-început de septembrie. Multă muncă dar cu ea cine are timp îl transformă în bani!
Valer Bodea
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Ieri am dat în pungi la roi câte 450 g de sirop 3:1 invert cu 1 g de sare de lămâie iar la familii câte 900 de g. Următoarea porţie o vor primi la început de martie.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Încurajate de cele 5-6 grade ale amiezii cercetaşele au ieşit în căutarea polenului. Spre deosebire de alţi ani, nu au găsit nimic. Cînd era înflorit ghiocelul iarna ţinea albinele în stup, când zboară ele florile sunt trecute. Dar coacăzul negru şi alunul şi-au umflat mugurii vegetativi iar forsiţia şi-a trimis câte 2 frunzuliţe timide să salute soarele. Vine, vine primăvara!
|
|
| pus acum 13 ani |
|
ALBINEL 1984
apicultor
 Din: BRAILA
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 675
|
|
Valer70
cine locuieşte la ţară şi are paie de grâu, orz ori ( ovăz ?  )
|
|
| pus acum 13 ani |
|
gica
Moderator
Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 3643
|
|
Valer70 a scris:
............-acoperirea podişorului cu materiale textile prin care vaporii de apă sunt eliminaţi încet în capace, fără crearea curenţilor în cuib caractristică sistemului horn; cine locuieşte la ţară şi are paie de grâu, orz ori ovăz le poate pune într-o pânză rară, într-un cat de Dadant, dacă riscă să fie ridiculizat de unii care se vor moderni cu orice preţ; .......... Valer Bodea |
ALBINEL 1984 a scris:
Valer70
cine locuieşte la ţară şi are paie de grâu, orz ori ( ovăz ? ) |
Dom'Valer,trebuia sa vina si asta.
Uite cum rade de matale unul care locuieste intr-o zona unde erau candva cereale cat vedeai cu ochii.Acum din doua - una ori omul este nascut la asfalt si crescut la beton ori prin zona or fi ciulini.
Zii si matale de materiale nou aparute pe la noi ca sa fii trendy. 
_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Domnule Gică, dumneavoastră aveţi oarecum dreptate în sensul că utilizarea materialelor moderne este mai comodă. Nici eu nu folosesc paie, am scris-o. Dacă aş avea aş prefera o pânză rară peste cuib iar deasupra catul plin cu paie. Aşa făceau părinţii mei şi erau bune. Menţionez că foloseau paie nemucegăite. Aveau avantajul că erau de unică folosinţă deci nu erau purtătoare de spori de mucegai, ceea ce nu se poate susţine despre materialele reutilizate. Eu le spăl dar dumneavoastră cei cu mulţi stupi... . Pomenesc paiele pentru ca să nu fie uitate. Dacă cineva le va încerca în comparaţie cu iernarea tip horn ori clopot cu paiele vor ieşi câştigătoare. Cum s-au întors la îmbrăcămintea din fibre naturale cei care-şi permit s-ar putea cândva să-şi revizuiasă părerea despre paie şi stuparii care le au şi au şi timp.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Alex_andru
apicultor
Din: Craiova
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 194
|
|
Bună seara!
Îmi permit să vă deranjez pagina cu o constatare:
La începuturile mele apicole, am introdus salteluțe cu paie în stupi. Primăvara am avut neplăcuta surpriză să îi găsesc plini cu molii. Care să fi fost cauza?
Precizez că nu au distrus stupii dar am găsit molii în stupi.
Cu stimă!
_______________________________________
”Cantităţile decurg din apreciere, cifrele din cantităţi, comparaţiile din cifre şi victoria din comparaţii.”
Sun Tzu
|
|
| pus acum 13 ani |
|
ALBINEL 1984
apicultor
Din: BRAILA
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 675
|
|
de la gica :
Dom\'Valer,trebuia sa vina si asta.
Uite cum rade de matale unul care locuieste intr-o zona unde erau candva cereale cat vedeai cu ochii.Acum din doua - una ori omul este nascut la asfalt si crescut la beton ori prin zona or fi ciulini
nu interpretati tendentios mesajul dle gica , nu are legatura cu ideia folosiri paielor de cereale mai putin cele de ovaz la cata teorie ai emis pe forum trebuia sa mai si citesti ptr a interpreta corect
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Alex_andru a scris:
Bună seara!
Îmi permit să vă deranjez pagina cu o constatare:
La începuturile mele apicole, am introdus salteluțe cu paie în stupi. Primăvara am avut neplăcuta surpriză să îi găsesc plini cu molii. Care să fi fost cauza?
Precizez că nu au distrus stupii dar am găsit molii în stupi.
Cu stimă! |
Domnule Alex-andru, vă salut! Noi nu foloseam salteluţe de paie, în spaţiul fără rame puneam după diafragmă paie într-o pânză rară iar primăvara foloseam paiele ca aşternut la vite. Nu poate exista nici o legătură între salteluţă şi atacul găselniţei. Stupii a fost slăbuţi, i-a năpădit găselniţa şi noroc cu salteluţa, dacă nu era ea se împupau larvele pe pereţii stupului şi pe rame, unde rodeau lemnul. Am păţit-o când lucram şi rămâneau faguri uitaţi în lăzi fără albine. Familiile bune aruncă afară larvele de găselniţă înainte de a-şi "blinda" tranşeele şi nu prea apucă să se împupeze. Toate cele bune!
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Domnule Albinel 1984, vinovat sunt eu pentru că deşi ştiu că se pune semnul egalităţii între paie şi sistemul de lucru depăşit, tot scriu despre ele, dându-i posibilitatea domnului Gică să-mi adreseze o critică prietenească. Chiar dacă m-aţi fi condamnat nu mă supăram pentru că într-adevăr utilizarea paielor se demodează. Mi-am propus ca dacă voi fi acasă la momentul potrivit pentru a găsi paie nemucegăite să le încerc la un roi-doi, pentru comparaţie! Cred că faţă de folie vor fi ca încălţămintea din piele faţă de cea din "piele" ecologică. Dar, ce-i drept, folosirea lor este cam incomodă.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Deşi mă apropii de sfârşitul stupăritului tot mai aflu din când în când lucruri care mă uimesc. Sâmbăta trecută eram în curte şi am văzut cu coada ochiului o albină plecând. M-am uitat la termometru: erau 3 grade. Albinele mele ies uneori şi la 4-5 grade dar pe timp însorit. Atunci era innorat! Am urmărit şi am observat că albinele(puţine) ieşeau de la 2 roi adăpostiţi în acelaşi stup. Mi-am spus că "proastele" vor îngheţa pe câmp şi mi-am notat numărul familiilor pentru ca la prima ocazie potrivită să le verific. Mi-am văzut de altele şi spre surpriza mea peste ceva timp din toţi stupii s-au dus albine în câmp, după apă şi căutând degeaba polen. Temperatura se ridicase la 8 grade pentru 2-3 ore dar era tot înnorat. Ştim cu toţii că albinele percep încărcătura electrică din atmosferă care uneori le face irascibile, că simt şi undele produse de tunete de la mare distanţă şi năvălesc pe urdiniş să se salveze de furtuna care se apropie. Dar sâmbătă cei 2 roi m-au convins că albinele au putut prevedea că deşi erau doar 3 grade şi era innorat, temperatura se va ridica suficient pentru ca ele să se poată întoarce acasă! Bravo lor, eu nu am putut prevedea încălzirea!
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Astăzi temperatura a urcat la 3 grade şi a fost în sfârşit soare. Am putut să risc şi să deschid nucleul de pe lista neagră. Spre sfârşitul lui decembrie cursese siropul din pungă şi din această cauză mutasem nucleul în celălalt capăt al stupuşorului. Dar acolo fagurii nu mai erau deasupra aerisirii de fund.
29.8KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Am mutat fagurii la loc, deasupra aerisirii de fund, pentru că fundul pe care cursese siropul era acum uscat. Nu avea multe albine moarte.
40.9KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Dar albinele au ajuns la leaţul superior.
46.1KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Un fagure era aproape gol, aşa că l-am retras, l-am pozat şi l-am înlocuit cu altul cu ceva miere, în care se crescuse puiet. Noroc cu perforarea fagurelui, altfel albinele rămase la exteriorul lui, fără miere, ar fi murit.
56.7KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Nucleul mai are albină. Dar albina din nuclee şi din familiile slabe lăsate pe prea mulţi faguri, mai ales fără împachetare, este cam uzată la această dată. Dacă trăieşte suficient pentru a creşte o generaţie de schimb familia mai are viitor, altfel o aşteaptă desfiinţarea. Matca este prezentă. Nu are puiet aşa că mi-a luat ceva timp să o găsesc. De obicei nucleele şi familiile slabe se grăbesc cu ponta şi vara şi iarna. În vară de exemplu mătcile din nuclee au pontat la 6-8 zile de la eclozare. Acum lipsa puietului poate fi explicată prin epuizarea rezervelor de păstură dar vine primăvara, va apărea polen.
46.1KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Deşi scândurile puse înclinat apără urdinişul de strălucirea soarelui şi a zăpezii câte o albină cu termometrul defect se încumetă să iasă după apă, la 3 grade! Uneori reuşesc să se întoarcă, aşa ca aceasta, alteori nu. Dar acestea sunt albine bătrâne care oricum nu mai au mult timp de trăit. O dată cu ele rămâne afară şi rezerva microbiană din intestinele lor. Care dacă ajunge pe faguri îmbolnăveşte familia de diaree care poate favoriza atacul nosemozei.
51.4KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Dimineaţă am avut -14 grade, cea mai scăzută temperatură din ţară. Am profitat de faptul că gerul a comprimat ghemurile lăsând leaţurile superioare libere, ca să dau pungile cu sirop 3:1 invertit cu 0,5 grame de sare de lămâie la kg de zahăr. Era mai bună o zi cu peste 5-6 grade dar nu se ştie când vine şi mai ales dacă vine fără ploaie. Un singur roi are provizii suficiente şi a rămas indiferent la punga pusă spre sfârşit de decembrie. Restul au golit pungile. Este posibil ca unii să nu fi avut nevoie dar decât să-i deranjez verificând rezervele şi riscând să pierd mărci prefer să dau miere ori sirop la pungă atunci când ajung sub leaţul superior. Dacă am dat inutil constat la verificarea de primăvară. Cu tot gerul cele 2 familii din poză nu au coborât, trebuind să le alung cu fum ca să nu strivesc albinele cu pungile. Albinele care stau deasupra fagurilor pe timp rece pot să arate că fagurii sunt bine acoperiţi. Sau dimpotrivă pot arăta că familia a rămas cu foarte puţină albină şi aceasta stă sub podişor, unde este mai cald. Verificarea este simplă-se îndepărtează puţin diafragma şi albina de pe exteriorul ultimului fagure ne confirmă că este în ordine. Dacă familia s-a depopulat trebuie verificată prezenţa mătcii şi se scutură fagurii supranumerari îndiferent de temperatura exterioară. O folie deasupra păstrează căldura degajată de albine şi în 30 de minute le găsim urcate pe fagurii rămaşi.
P.s. Când mi-a curs siropul din pungi vinovat am fost eu. Gerul măreşte viscozitatea şi aderenţa mierii şi siropului la ac mai ales a celui 4-5:1. Acul a făcut orificii mai mari. Trebuia să şterg acul şi nu mai făcea orificii mari! Oricum de acum folosesc ACE PENTRU SERINGĂ, acestea sunt mai ascuţite şi nu fac necazuri.
40.1KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
igi
apicultor
 Din: Oradea
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 341
|
|
Valer70 a scris:
Dimineaţă am avut -14 grade, cea mai scăzută temperatură din ţară. Am profitat de faptul că gerul a comprimat ghemurile lăsând leaţurile superioare libere, ca să dau pungile cu sirop 3:1 invertit cu 0,5 grame de sare de lămâie la kg de zahăr. Era mai bună o zi cu peste 5-6 grade dar nu se ştie când vine şi mai ales dacă vine fără ploaie. Un singur roi are provizii suficiente şi a rămas indiferent la punga pusă spre sfârşit de decembrie. Restul au golit pungile. Este posibil ca unii să nu fi avut nevoie dar decât să-i deranjez verificând rezervele şi riscând să pierd mărci prefer să dau miere ori sirop la pungă atunci când ajung sub leaţul superior. Dacă am dat inutil constat la verificarea de primăvară. Cu tot gerul cele 2 familii din poză nu au coborât, trebuind să le alung cu fum ca să nu strivesc albinele cu pungile. Albinele care stau deasupra fagurilor pe timp rece pot să arate că fagurii sunt bine acoperiţi. Sau dimpotrivă pot arăta că familia a rămas cu foarte puţină albină şi aceasta stă sub podişor, unde este mai cald. Verificarea este simplă-se îndepărtează puţin diafragma şi albina de pe exteriorul ultimului fagure ne confirmă că este în ordine. Dacă familia s-a depopulat trebuie verificată prezenţa mătcii şi se scutură fagurii supranumerari îndiferent de temperatura exterioară. O folie deasupra păstrează căldura degajată de albine şi în 30 de minute le găsim urcate pe fagurii rămaşi.
P.s. Când mi-a curs siropul din pungi vinovat am fost eu. Gerul măreşte viscozitatea şi aderenţa mierii şi siropului la ac mai ales a celui 4-5:1. Acul a făcut orificii mai mari. Trebuia să şterg acul şi nu mai făcea orificii mari! Oricum de acum folosesc ACE PENTRU SERINGĂ, acestea sunt mai ascuţite şi nu fac necazuri. |
Nenea Valer, eu fac patru intepaturi cu furculita de descapacit la candy si nu curge. Adica intep punga cu toate acele de la furculita in patru locuri, dupa ce sa intarit candy.
Eu pana acum sunt multumit de aceasta metoda.
Le-am dat acum o luna la toate (care mananca, bine, care nu si mai bine) si nu a curs peste ele.
_______________________________________
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
I-am rămas dator cuiva cu dovada că albinele mele ies în căutarea apei şi a polenului şi la temperaturi sub 10 grade, dacă este însorit. La ora 16 la Satu Mare erau 5 grade. Şi la Halmeu erau tot 5, la umbră.
32KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Albinele au ieşit dar polen nu au găsit. Una tocmai aterizează la întoarcere.
53.5KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
poza nu-i clară. Alta.
52.4KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Polen nu au găsit dar apă da, unde nu mai este zăpadă.
103.6KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Alta. Nu le-am putut face poze la decolare, sunt mai rapide decât mine. De acum trebuie instalate adăpătoarele, dacă întârziem nu le mai putem învăţa la ele.
107.3KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Pentru că temperatura încă nu mi-a permis să fac o verificare sumară prin îndepărtarea diafragmei şi a ultimului fagure am scos pe urdiniş cu o sârmă albinele moarte. La o familie de 6 intervale iernată alături de alta am simţit multe albine moarte pe fund, situaţie anormală pentru că la celelalte scosesem doar câteva. Am dat la o parte diafragma şi fagurele mărginaş şi am constatat că sub faguri erau vre-o 2 pahare de albine moarte. Am mai îndepărtat un fagure şi m-am liniştit, doamna marcată cu albastru era prezentă. Nu am văzut puiet dar nu mă mir, rezervele erau pe terminate. Am retras un fagure şi i-am dat 0,4 l de sirop 3:1, invertit cu o jumătate de gram de sare de lămâie la kg de zahăr. Pereţii stupului şi fagurii erau curaţi dar rezervele erau serios subţiate aşa că nu este de mirare mortalitatea. Până acum le dădeam familiilor o porţie de sirop la 15 zile, de acum le voi da săptămânal iar familiei în suferinţă îi voi schimba punga imediat ce o goleşte şi după încălzirea vremii îi voi descăpăci faguri cu ceva miere pentru că doar aşa am. Dacă nu le deranjam la revizia de primăvară le găseam moarte. Concluzia-ştim că nu este indicat să deranjăm familiile de albine dar dacă nu o facem când este necesar, le pierdem!
|
|
| pus acum 13 ani |
|
pescaru
apicultor
 Din: Valcea 04-12-1966
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 55
|
|
Cu temperatura si nu numai eu am postat la zbor de curatire ca ; albinele au iesit masiv la zbor de curatire cu foto si nu mau crezut la termometrul masinii care era la pana in 10 m de stupi care arata 7grC cu soare iar adoua zi erau 12 grade cu nor si nu au iesit decat cateva albine dar nu am mai postat din aceleasi motiv . Pt. ca nu cred unii dar nici nu verifica
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Domnule Pescaru, eu vă cred. Altora le-a fost mai uşor să nu vă creadă ori să-şi spună că albinele dumneavoastră au vre-o problemă decât să accepte că aveţi albine ceva mai rezistente la frig decât ale lor. Temperatura la Halmeu este de obicei cu 1-5 grade mai scăzută decât la Satu Mare dar la această oră şi la Satu Mare şi la Halmeu sunt 3 grade cu soare.
28.7KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Două familii au început timid dereticarea.
61.1KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Au făcut şi consfătuire: să iasă la căutat polen şi apă ori să lase pe mâine?
58.2KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Cea din marginea scândurii de zbor decolează, o dovedeşte umbra.
72KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Cu tot soarele, la trei grade nu mişcă decât o familie şi un roi. O albină deja aterizează lângă urdiniş, după cum arată umbra.
61.9KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Cu viteza de obturare mărită am mai surprins una în aer, la aterizare. La ora 16 şi 10. Interesant este că familia care iese acoperă 8 faguri iar roiul doar 4!
54.5KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Astăzi am beneficiat de 5 grade cu soare. Majoritatea au mişcat puţin dar polen nu au găsit. Am profitat de ocazie să verific dacă roişorul pe 2 faguri cu matca micuţă din toamnă, iernat lângă altul, mai are şanse de supravieţuire. Am scos cârpele şi am constatat că spaţiul gol al lăzii este uscat.
30KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Nu acoperă până jos exteriorul fagurelui dar sunt albine şi pe diafragmă şi nu sunt multe moarte.
55.1KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Totuşi sus exteriorul fagurelui este bine acoperit. Putem considera că ghemul acoperă bine cele 3 intervale de care dispune. Albinele arată bine, faptul că au primit căldură prin diafragmă de la vecin şi că au fost împachetate le-a permis să scape neuzate din iarnă. Dacă reuşesc să crească o generaţie de schimb şi sunt ajutate cu câte un fagure de puiet căpăcit de 2-3 ori(prima dată puiet la eclozionare) vor deveni familie prin mai. Dacă matca nu a fost împerecheată când am cumpărat-o va avea mărimea normală când va oua din plin. Dacă nu-o voi schimba cu o matcă din anul acesta.
P.s. Am privit doar exteriorul ghemului, albinele liniştite confirmă existenţa mătcii aşa că am împachetat roişorul la loc. Acum şi la doar 5 grade nu este bine să ne apucăm de mişcat fagurii, privind exteriorul ultimului fagure şi spetezele superioare ne dăm seama cum stăm. În cazul meu este vizibil că nu are multe rezerve aşa că i-am dat 0,4 litri de sirop.
56KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
moshu6
apicultor
 Din: CRAIOVA
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 241
|
|
Sunt timide la 5 grade!
Roisorul cam in ce data l-at facut?
Sa se faca cat mai mare si sanatos!
_______________________________________
Omenirea depinde de o mica fiinta:ALBINA
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Timide şi au ieşit doar 2 ieri, acum la 6 grade ies toţi dar nu este zbor de curăţire. Roişorul este din 29 august dar a avut de pătimit din cauza stuparului şi a păsărilor. Astăzi am instalat adăpătorul, deocamdată la sol. Însă albinele preferă apa de pe pământ, e mai caldă şi mineralizată.
45.8KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
În câteva decenii de stupărit am observat că la zborul de curăţire ies ceva mai devreme familiile din stupii cu pereţi mai subţiri. De obicei ies mai repede şi familiile cu mătci tinere, fapt explicabil pentru că mătcile tinere încep ponta mai devreme deci albinele lor au intestinele ceva mai încărcate pentru că au hrănit puiet mai mult. Astăzi la ora 12 fără un sfert şi la 10 grade am avut ocazia să constat încălcarea acestor reguli. În timp ce la celelelte familii din stupi cu pereţii subţiri de 2 cm şi cu mătci din 2010 ieşea rar câte o albină, o familie din lada dublă cu pereţi de 4 cm şi cu matca din 2008 a început zborul de curăţire. Dar este matca ale cărei fiice pe un ger de -16-18 grade în ianuarie 2010 au trecut peste golul ceva mai mare decât o ramă şi au acoperit ambele feţe ale fagurelui descăpăcit, formând punţi de albine de la el la cuib pentru a transporta mierea descăpăcită! Familia din stânga din acelaşi stup, cu matcă din toamna anului 2010 încă nu are de gând să iasă.
64.6KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Şi familiile din lăzi vopsite în culori mai închise ies mai devreme la zborul de curăţire pentru că se încălzesc mai repede. Stupul din poza de mai sus are culoare mai deschisă decât cel din poza aceasta iar grosimea peretelui este aceeaşi, 4 cm. Totuşi familiile din această ladă, cu mătci din toamna anului 2010 încă nu se gândeau să iasă la zbor de curăţire. Nu este diferenţă de putere între ele. După vre-o jumătate de oră au ieşit toate dar la cules trezitul cu o jumătate de oră mai devreme contează mult.
54.6KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
A venit primăvara şi pe strada noastră. Astăzi albinele au adus primele încărcături de polen. -Temperatura a urcat astăzi la 16 grade totuşi nu am deschis nici un stup pentru a verifica rezervele şi prezenţa puietului. Ştiu că au mătci după comportarea albinelor când am pus siropul. Le las liniştite şi săptămâna următoare ca să adune polen şi să golească pungile cu sirop pentru că săptămâna cealaltă nu va oferi multe ferestre pentru cules polen. Decât să le fac revizia sumară zilele acestea prefer să le mut în lăzi dezinfectate peste 2 săptămâni, ocazie cu care voi afla şi cum stau. Procedând astfel câştig acum aproape o zi de recoltat polen. Totuşi ca să apreciez într-o oarecare măsură puterea familiilor şi dacă au nevoie de încă un fagure o să-mi permit într-o zi spre seară îndepărtarea diafragmelor pentru a observa ultimul fagure.
-Pentru că varoa preferă pentru dezvoltarea optimă temperaturi sub 35 de grade iar puietul peste 35 de grade am închis aerisirile de fund.
-În adăpător am pus 5 grame de sare de bucătărie la litrul de apă şi le-am asigurat alături şi apă nesărată dar deocamdată nu servesc de aici. Cândva se recomanda pentru adăpător şi ureea sau amoniacul, nu ştiu dacă mai sunt la modă. Iar sarea de bucătărie se recomanda la începutul primăverii în siropul de stimulare, 1 g la litru pentru stimularea creşterii puietului şi a construirii fagurilor dar eu nu am încercat.
-Pentru a atrage albinele la adăpător voi pune la început câte o bucată de fagure în apă şi pe lângă apa sărată le voi da separat apă cu 8o-100 de grame de zahăr la litru, diluînd-o dacă albinele din adăpător se vor lua la harţă. Dacă nu le vom obişnui acum la adăpător vor rămâne toată vara la surse nesănătoase de unde ar putea aduce în stup larve de triungulini(Meloe variegatus şi Meloe proscrabeus) care eclozează din ouăle depuse pe sol. Dacă albina vine să ia apă cred că sar pe ea, trecând peste faza pândirii pe flori. Sunt vizibili pe albine ca viermişori de 2-3 mm, de culoare neagră, respectiv gălbuie. Larvele consumă puietul. Un coleg de-al nostru a păţit-o anul trecut. Regret că nu am întrebat ce fel de familii avea pentru că se spune că familiile puternice aruncă larvele de triungulini afară din stup.
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
jiji
apicultor
 Din: giurgiu
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 538
|
|
VA SALUT
BINE CA ATI POSTAT CUM SA LE INVATAM SA IA APA DIN ADAPATOARE CA LA MN NICI VARA TRECUTA CAT ERAU CALDURILE DE MARI NU LUAU APA DE LA 5 METRI DE STUP DIN ADAPATOARE, iar acum le am pus apa putin sarata calduta in adapatoare si nici la asta nu se duc.
_______________________________________
sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Domnule Jiji, nu se învaţă imediat la adăpător iar acum consumul de apă este încă mic. La 80-100 de grame de zahăr la litrul de apă trebuie supravegheat adăpătorul să nu provoace furtişag pentru că "siropul" are concentraţia unui nectar sărac. Dacă albinele devin agresive se diluează imediat soluţia la 40-50 de grame la litru şi după 2-3 zile se renunţă la zahăr. Trebuie să fie permanent apă în adăpător pentru că altfel se învaţă în altă parte şi nu se mai întorc la el!
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
moshu6
apicultor
Din: CRAIOVA
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 241
|
|
Asta toamna am incercat sa le invat la adapator,dar veneau sa ia apa tot de la fantana di curte,care este la 25-30 m de stupi.
Vazand asta am pus un vas din care se prelingea un firisor de apa proaspata in permanenta,fiind alimentat in permanenta de bunica nevesti-mi =D ,sta la umbra,face ciorapi,si-si noteaza in carnetel cate albine vin la apa,la sfarsit de saptamana....facem socotelile(o ciocolata babana cu lapte)  =D
Sa auzim numai de bine!
_______________________________________
Omenirea depinde de o mica fiinta:ALBINA
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Pentru că acopereau şi exteriorul ultimului fagure le-am dat la marginea cuibului la majoritatea un fagure cu hrănitor uluc. Pentru că unul din doi iernaţi în acelaşi stup nu avea loc i-am mutat astăzi într-o ladă mai mare. Am constatat cu această ocazie că familiile sunt ceva mai dezvoltate decât anul trecut. Unul din cei mutaţi are puiet căpă necăpăcit cât o palmă bună pe 2 faguri(şi câteva celule căpăcite) iar celălalt are mai mult puiet căpăcit pe 3 faguri. Anul trecut în 18 martie când am vândut stupii unii aveau doar ouă, alţii puţin puiet necăpăcit iar la cei 2 care mi-au rămas mie a apărut puiet necăpăcit abia în 24 martie!
P.s.
Cine are albine irascibile, cuib extins şi nu are mătci de rezervă nu poate umbla în cuib pe temperaturi sub 10 grade, pe timp noros ori dimineaţa devreme sau seara târziu, mai ales dacă este şi vânt. Consecinţele riscului-puiet răcit, mătci pierdute şi multe înţepături. Într-o zi am făcut revizia de primăvară, după serviciu. După amiaza era frumoasă dar când soarele apunea albinele ultimelor 3 familii cercetate au "curs" masiv în sus pe pereţii lăzii, pe faguri şi pe mâinile mele însă nu m-au înţepat, erau blânde. Mişcarea lor arăta efectiv ca o curgere. Când am cercetat ulterior familiile 3 nu mai aveau nici puiet necăpăcit nici ouă. Verificându-mi notiţele am constatat că erau tocmai cele 3 familii cercetate seara târziu!
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
sapstel
apicultor
Din: vrancea
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 42
|
|
Domnule Valer,
Cu scuzele de rigoare pentru deranj, va rog sa-mi spuneti care ar putea fi cauza urmatorului fapt: ieri am controlat familiile de albine iar la o familie am gasit foarte multi trantori. Puteti sa-mi spuneti care ar fi cauza?
Multumesc
|
|
| pus acum 13 ani |
|
badea.claudian
apicultor
 Din: ticleni jud gorj
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 513
|
|
Pana raspunde dl. Valer deoarece ma mananca dedetul incerc sa iti raspund eu ... sper ca nu te superi da ca primesti doua raspunsuri !!!
- Doua motive pot sta la baza nr. de trintori mare din acea fam. si anume:
-1 Nr.de rame mare cu celule necorespunzatoare ,adica cu celule de trantor
-2 S-au spermatica matci sa epuizat ,sau este pe cale sa se epuizeze si de aceia depune multe oua ne fecundate..... parerea mea !!!
_______________________________________
badea tel 0768431898
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
sapstel
apicultor
Din: vrancea
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 42
|
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
|
|
Poate exista şi o a treia variantă dacă nu aveţi şi puiet de lucrătoare şi o a patra variantă dacă familia este foarte puternică şi cu cuibul înghesuit ori blocat!
|
|
| pus acum 13 ani |
|
