|
|
topic similar(fund antivarroua) din data de 24.06.2010
bumbacel a scris:
Anul acesta am folosit pentru prima data stupi cu fundul din plasa (anti varoua).
In principiu sunt multumit pt. ca ofera o buna ventilatie.
Am intampinat si o problema, la cativa stupi in momentul deplasarii in pastoral am gasit multa albina stransa pe plasa in exterior si au fost ceva intepaturi la cei cu"glezna subtire" in momentul incarcarii 
A mai intampinat cineva acesta problema?  |
dan_tr a scris:
La mine stau toata noaptea sub sita. |
alex977 a scris:
La un stup cu fund antivaroua au cladit faguri sub sita unde au puiet capacit.
Am observat ca la unul din stupi (10 rame cu cat 1/1) albina s-a retras in cuib.
Privind mai atent am observat ca sub fund sunt construiti faguri. Am incecat sa-i rup si am gasit puiet capacit. Puiet exista si in cuib.
Cum procedez in continuare? Ce variante am? Exista 2 matci?
Am sa postez poze in curand. |
TARAN a scris:
La stup cu sita la fund cum se face tratamente cu varachet?
Daca are si puiet sub sita este posibil ca familia in cauza sa fie roita si o matca sa fie cu o populatie mica coloniata.Eu va sfatuiesc sa luat jos de sub stup si punet intr-o lada separata,avet o matca valoroasa. |
Mastino a scris:
Legat de acest tip de fund de stup...va rog sa-mi spuneti daca in aceasta perioada se tine tabla sub sita sau nu...daca lasam liber fara tabla sub stup e ok? |
bumbacel a scris:
alex977 a scris:
La un stup cu fund antivaroua au cladit faguri sub sita unde au puiet capacit.
Am observat ca la unul din stupi (10 rame cu cat 1/1) albina s-a retras in cuib.
Privind mai atent am observat ca sub fund sunt construiti faguri. Am incecat sa-i rup si am gasit puiet capacit. Puiet exista si in cuib.
Cum procedez in continuare? Ce variante am? Exista 2 matci?
Am sa postez poze in curand. |
Ai verificat daca nu cumva exista un orificiu prin care matca poate cobori sub sita?
Ce fel de sita ai? Ce dimensiuni? |
bumbacel a scris:
Mastino a scris:
Legat de acest tip de fund de stup...va rog sa-mi spuneti daca in aceasta perioada se tine tabla sub sita sau nu...daca lasam liber fara tabla sub stup e ok? |
Eu personal pun tabla doar cand fac tratamente. Si cand sunt temperaturi f. scazute, asta pentru ca am tot fundul din plasa, dar las un orificiu. |
alex977 a scris:
Nu exista orificiu pe langa sita prin care sa poata circula albina.
E un stup nou de la Euroh.. |
malebee a scris:
Vezi ca acolo ai un roi in toata regula ! O sa gasesti si matca si puiet.
Muta-l intr-o cutie ! |
Dila Daniel a scris:
Nebunu_R a scris:
De ce trebuie sa avem sita pe fundul stupului cand putem sa lasam urdinisul deschis in totalitate 200x20mm, doar cu gratia antisoareci pusa? |
romikele a scris:
Nebunu_R a scris:
De ce trebuie sa avem sita pe fundul stupului cand putem sa lasam urdinisul deschis in totalitate 200x20mm, doar cu gratia antisoareci pusa? |
Exista multe discutii pe tema sitei de pe fund, de asemeni si controverse.
Sita nu are doar rol de aerisire, ci si de facilitarea tratamentelor antivarroa.
De ex. in cazul Varachetului, fitilul aprins se pune direct pe sita, fumul nu omoara acarianul, acesta insa se desprinde de pe corpul albinei si cazand prin ochiurile sitei nu se mai poate intoarce.
Astfel putem avea si un control eficient al cantitatii de acarieni cazuti, deci al gradului de infestare.
In cazul fundului cu sita vor trebui eliminate toate orificiile de aerisire din capac, etansarea podisorului trebuind sa fie perfecta.
Schimbul de aer se face in acest caz pe principiul liftului, practic curentii ascendenti tip horn fiind eliminati.
Aerul viciat de la partea superioara coboara, locul lui fiind luat de aer proaspat.
Tot prin sita se elimina si impuritatile gen rosatura de capaceala... |
jonny_it a scris:
romikele a scris:
Exista multe discutii pe tema sitei de pe fund, de asemeni si controverse.
Sita nu are doar rol de aerisire, ci si de facilitarea tratamentelor antivarroa.
De ex. in cazul Varachetului, fitilul aprins se pune direct pe sita, fumul nu omoara acarianul, acesta insa se desprinde de pe corpul albinei si cazand prin ochiurile sitei nu se mai poate intoarce.
Astfel putem avea si un control eficient al cantitatii de acarieni cazuti, deci al gradului de infestare.
In cazul fundului cu sita vor trebui eliminate toate orificiile de aerisire din capac, etansarea podisorului trebuind sa fie perfecta.
Schimbul de aer se face in acest caz pe principiul liftului, practic curentii ascendenti tip horn fiind eliminati.
Aerul viciat de la partea superioara coboara, locul lui fiind luat de aer proaspat.
Tot prin sita se elimina si impuritatile gen rosatura de capaceala... |
Parerea mea legat de tratamentul varooa folosing sita pe fundul stupului: tinand cont ca intr-o familie se pot forma cateva mii - zeci de mii de paraziti, merita sa folosesti sita pentru toate familiile pentru ca 10 - 20 de paraziti cad prin aceasta sita jos? Inainte sa comentati va rog sa va uitati atent la viteza cu care se deplaseaza un acarian pe albine si sa testati folosind un vas cu apa pus sub sita stupului asttel incat tot ce cade sa ajung acolo.
O sa ajungeti la concluzia ca este inutila ca tratament impotriva varooa.
Apoi o sa ajungeti la concluzia ca este extrem de periculoasa.
Daca vorbim de ventilatie si curatarea oarecum automata a stupului e ok...
Totusi folosind aceasta plasa creste riscul de aparitie a bolilor!
De ce?
1) Tot ce cade cade exact sub stup si putrezeste acolo, incepand de la resutri de albine/puiet/polen/ceara pana la paraziti/virusi/bacterii deja existenti in stup.
2) Resturi organice + apa + soare = bacterii / virusi
3) Jos nu exista propolis deci virusii/bacteriile se dezvolta fara nici o problema
4) Albinele cad pe jos si introduc foarte usor bacteriile si virusii in stup
(Am semnalat aceasta problema inca de acum 2 ani si ceva pe un forum din SUA, caut link-ul si il atasez daca nu este o problema; daca nu rog moderatorii sa il stearga)
PS:
Ce se discuta pe internet/intalniri apicole in Europa este cu 1-2 ani in urma fata de tot ce se intampla in SUA/Australia unde apicultura este mult mai avansata din punct de vedere al tehnologiei, nu ca asta ar fi bine insa tinand cont ca Europa de multe ori copie ce se intampla in SUA este foarte util sa vedem cu ce probleme se confrunta cei de peste ocean. |
jonny_it a scris:
Ajung la concluzia (nu sunt singurul) ca apicultorii/oamenii se comporta ca niste copii mici. Tot ce gasesc nou baga in gura.
... asa se formeaza anticorpii ... insa uneori poate fi fatal. |
|
Dila Daniel a scris:
topic din 29.05.2010
victor s a scris:
astazi m-i s-a pus o intrebare la care nu am stiut sa raspund..."plasa antivarroua de pe fund ,nu functioneaza ca si un colector de polen si astfel slabeste albina in efortul ei de a produce pastura atat de necesara unei famili ???
pun si eu aceeasi intrebare celor mult mai experimentati ca mine !
p.s.(eu sunt un simplu incepator) |
valy gudas a scris:
victor s a scris:
astazi m-i s-a pus o intrebare la care nu am stiut sa raspund..."plasa antivarroua de pe fund ,nu functioneaza ca si un colector de polen si astfel slabeste albina in efortul ei de a produce pastura atat de necesara unei famili ???
pun si eu aceeasi intrebare celor mult mai experimentati ca mine !
p.s.(eu sunt un simplu incepator) |
Albina nu poate sa treaca prin okhiurile din fundul stupului,circula pe urdinis doar ca stupul e mai bine aerisit,........ valy |
victor s a scris:
balasbebe a scris:
Eu la ultima serie de stupi am redus plasa doar la jumatate. Am pus in partea din spate. |
va multumesc celor care incercati sa-mi raspundeti (nu am mai gasit pe forum intrebarea si de aceea am pus-o)
domnule bebe daca a-ti putea posta si o poza, mi-ar fi de mare ajutor, si v-as multumi pt asta.
mentionez ca stupii pe care i-am cumparat sunt cu pat rece(asta daca conteaza) |
romikele a scris:
victor s a scris:
..."plasa antivarroua de pe fund ,nu functioneaza ca si un colector de polen si astfel slabeste albina in efortul ei de a produce pastura atat de necesara unei famili ??? ... |
NU, pentru ca daca la colectorul de polen albina trebuie sa treaca prin orificiile placii active, care "razuie" granulele de polen de pe picioare, desprinzandu-le, ochiurile plasei antivarroa sunt de 3x3mm sau 3x5mm si nu permit albinelor sa treaca prin ele. |
Cristian IONITA a scris:
ceva polen insa se pierde datorita plasei antivaroa, ma refer la polenul care cade sub stup prin plasa si pe care albinele nu-l pot recupera |
romikele a scris:
Cristian IONITA a scris:
ceva polen insa se pierde datorita plasei antivaroa, ma refer la polenul care cade sub stup prin plasa si pe care albinele nu-l pot recupera |
Cantitatea este nesemnificativa, mai ales sub forma de pulbere, care oricum s-ar fi pierdut la colectorul de polen, unde se strang doar granulele.
Oricum, asta nu e un motiv de a se renunta la beneficiile certe ale plasei antivarooa.
Reducerea suprafetei acestei plase pe fund se justifica doar la sistemul de ventilatie tip "horn", cu aerisire in capac, pentru a creste gradul de securitate mai ales la transport sau la temperaturi extrem de ridicate. |
|
romikele a scris:
@jonny_it, trecand peste superficialitatea ta in colectarea informatiilor, precizez ca personal nu fac afirmatii decat din experienta proprie.
Ceea ce afirmi tu, pentru mine sunt doar teorii compilate.
Sunt destui care aplica metoda sitei defectuos si astfel trag concluzii gresite.
Am fost si eu reticent la metoda timp de aproape 5 ani, acum insa am trecut ireversibil la fundul antivarroa.
In materialul pe care il pregatesc despre stupul pe 12 rame cu magazine reduse, vor fi incluse printre altele tehnologia si observatiile legate de folosirea sitei pe fund. |
jonny_it a scris:
romikele a scris:
@jonny_it, trecand peste superficialitatea ta in colectarea informatiilor, precizez ca personal nu fac afirmatii decat din experienta proprie.
Ceea ce afirmi tu, pentru mine sunt doar teorii compilate.
Sunt destui care aplica metoda sitei defectuos si astfel trag concluzii gresite.
Am fost si eu reticent la metoda timp de aproape 5 ani, acum insa am trecut ireversibil la fundul antivarroa.
In materialul pe care il pregatesc despre stupul pe 12 rame cu magazine reduse, vor fi incluse printre altele tehnologia si observatiile legate de folosirea sitei pe fund. |
Nu inteleg cum poti "aplica defectuos metoda sitei" cand totul este foarte clar la ce se vrea folosita si care sunt rezultatele.
Am si eu multe cutii cu fund antivaroa(toate cutiile dadant+cat pe care le am).
Pentru colectarea informatiilor am folosit urmatoarea metoda:
- am luat 5 funduri si am asezat folie peste ele in asa fel incat sa se formeze un spatiu de 1-2 cm;
- am asezat 5 familii (unde am vazut ca exista o infestare mare cu varooa) sa fie perfect drepte pe suporti si am pus "dispozitivul" creat anterior sub fiecare familie nu inainte de a pune apa in el
- in fiecare zi timp de cateva zile am numarat cati paraziti au cazut
- am luat "dispozitivul" si am pus peste sita o coala de hartie
- tratament varachet
- am comparat numarul de paraziti cazuti in apa cu cei dupa tratamentul cu varachet
Au testat si altii si prin diferite metode pentru a numara numarul de paraziti care cad intr-un anumit interval de timp si rezultatul este acelasi.
Au aparut articole si prin beejournal si alte reviste de prin US.
Si totusi asta nu este singura problema; unii au facut si analize ale solului de sub stupii care au sita si rezultatele sunt interesante. |
jonny_it a scris:
romikele a scris:
@jonny_it, trecand peste superficialitatea ta in colectarea informatiilor, precizez ca personal nu fac afirmatii decat din experienta proprie.
In materialul pe care il pregatesc despre stupul pe 12 rame cu magazine reduse, vor fi incluse printre altele tehnologia si observatiile legate de folosirea sitei pe fund.
|
Toata lumea de pe forum face afirmatii doar din experienta proprie.
PS:
Aproape toti apicultorii care au 1 - 50 de familii de albine si nu au altceva de facut vara(albine nu au) isi gasesc ceva de facut ...
Cand o sa vad apicultori gen Pupemea, Dragos 2006, Genutzu si altii (nu cred ca este nevoie sa ii scriu pe toti) scriind povesti/crosetand/etc  ma las de orice alta activitate si imi mai fac inca 800 si ceva de familii sa am si eu 1 000, pentru ca daca ai 100 - 500 si inca ai timp de scris inseamna ca meseria de apicultor e al dreaq de usoara!
Era un topic legat de meseria de apicultor, sau daca e rentabil?... cum era ca il caut de 5 min si nu il gasesc??? trebuie sa il citesc acum pentru ca deja sunt dezorientat!  |
romikele a scris:
jonny_it a scris:
Nu inteleg cum poti "aplica defectuos metoda sitei" cand totul este foarte clar la ce se vrea folosita si care sunt rezultatele. |
Aceasta afirmatie denota lipsa experientei personale de durata in ce priveste tehnologia.
"Defectiunea" constatata la multi stupari consta in aceea ca nu au eliminat total aerisirile din partea superioara, sau folosesc folia rabatand un colt SA NU SE SUFOCE ALBINA.... total gresit.
jonny_it a scris:
Am si eu multe cutii cu fund antivaroa(toate cutiile dadant+cat pe care le am). |
De cat timp?
jonny_it a scris:
Pentru colectarea informatiilor am folosit urmatoarea metoda:
- am luat 5 funduri si am asezat folie peste ele in asa fel incat sa se formeze un spatiu de 1-2 cm;
- am asezat 5 familii (unde am vazut ca exista o infestare mare cu varooa) sa fie perfect drepte pe suporti si am pus "dispozitivul" creat anterior sub fiecare familie nu inainte de a pune apa in el
- in fiecare zi timp de cateva zile am numarat cati paraziti au cazut
- am luat "dispozitivul" si am pus peste sita o coala de hartie
- tratament varachet
- am comparat numarul de paraziti cazuti in apa cu cei dupa tratamentul cu varachet
Au testat si altii si prin diferite metode pentru a numara numarul de paraziti care cad intr-un anumit interval de timp si rezultatul este acelasi. |
Situatii particulare, care nu se pot generaliza.
jonny_it a scris:
Au aparut articole si prin beejournal si alte reviste de prin US. |
Aceeasi problema ca mai sus... sunt diferente intre locatii apropiate, cu atat mai mult intre zone atat de diferite si departate fizic.
jonny_it a scris:
Si totusi asta nu este singura problema; unii au facut si analize ale solului de sub stupii care au sita si rezultatele sunt interesante. |
Stuparitul stationar nu se poate identifica cu cel pastoral.
Sub stup se pot pune tavi colectoare care impiedica resturile sa intre in contact cu solul.
P.S.
jonny_it a scris:
- am asezat 5 familii (unde am vazut ca exista o infestare mare cu varooa) |
Aici deja este o problema.
Folosirea permanenta a sitei va elimina infestarea masiva., evident impreuna cu alte metode de preventie. (tratament facut la timp, folosirea ramei claditoare, s.a.). |
jonny_it a scris:
romikele a scris:
jonny_it a scris:
Nu inteleg cum poti "aplica defectuos metoda sitei" cand totul este foarte clar la ce se vrea folosita si care sunt rezultatele. |
Aceasta afirmatie denota lipsa experientei personale de durata in ce priveste tehnologia.
"Defectiunea" constatata la multi stupari consta in aceea ca nu au eliminat total aerisirile din partea superioara, sau folosesc folia rabatand un colt SA NU SE SUFOCE ALBINA.... total gresit. |
Vorbeam despre varooa nu despre ventilatie. |
romikele a scris:
Ventilatia are influenta semnificativa asupra varroa.
La stupii foarte bine ventilati nu am gasit niciodata pe foaia de control acarieni cazuti dupa tratament.
La ceilalti, foarte putini, pana in 10 indivizi.
Ca sa ajungi la o infestare masiva, trebuie sa ignori unele etape esentiale din tehnologia apicola. |
ioanpuiu a scris:
romikele a scris:
Ventilatia are influenta semnificativa asupra varroa.
La stupii foarte bine ventilati nu am gasit niciodata pe foaia de control acarieni cazuti dupa tratament.
|
Īn general, e greu să recunoşti că "eşti plin de păduchi".
teinegru64 a scris:
Dupa 5 tratamente cu varachet(incepute la 3 august)....eram puțin panicat......așa.... ca am sunat un prieten.... care are o jucarie ce scoate fum.Surpriza mare.Mult mai mare decat ma așteptam.Au cazut mulți,destul de mulți, dupa atatea tratamente . |
Aşa cum declaraţiile citate, merg greu īmpreună.
Am funduri cu sită la stupi, şi au stat fără tăbliţă tot sezonul.
- la primul tratament de toamnă, după ultima extracţie şi cu izolarea caturilor faţă de cuib, am pus tăbliţele, am tratat, dar din dorinţa de a nu expune albinele un timp īndelungat, după 20 min. le-am scos pentru o aerisire rapidă şi nu am poze.
- după 8 zile, la următorul tratament, la cel mai bun, populat şi productiv stup, "recolta" arăta aşa: |
romikele a scris:
Bine zis "in general", pentru ca ce se vede in poza e cazul dv. particular. Nu e obligatoriu ca situatia sa fie aceesi si la mine.
Tocmai datorita faptului ca "nu sunt plin de paduchi"  , nu fac de 3 ani decat tratamentul de toamna. in 3 sedinte.
La nici un control pe foaie nu cad mai mult de 10 acarieni.
La tratamentele viitoare voi incerca sa fac si eu poze, fie si doar pentru arhiva personala. |
ioanpuiu a scris:
jonny_it a scris:
Totusi folosind aceasta plasa creste riscul de aparitie a bolilor!
De ce?
1) Tot ce cade cade exact sub stup si putrezeste acolo, incepand de la resutri de albine/puiet/polen/ceara pana la paraziti/virusi/bacterii deja existenti in stup.
2) Resturi organice + apa + soare = bacterii / virusi
3) Jos nu exista propolis deci virusii/bacteriile se dezvolta fara nici o problema
4) Albinele cad pe jos si introduc foarte usor bacteriile si virusii in stup
Ajung la concluzia (nu sunt singurul) ca apicultorii/oamenii se comporta ca niste copii mici. Tot ce gasesc nou baga in gura.
... asa se formeaza anticorpii ... insa uneori poate fi fatal. |
- la fundul cu sită resturile ajung sub stupi, aşa cum spui.
- la cel făra sită, scoase de catre albine, aceleaşi resturi ajung īn faţa urdinişului, tot pe pămīnt, acolo unde albinele īncărcate mai ratează uneori aterizarea...şi ajung īn contact cu ... |
Dila Daniel a scris:
Invit pe cei care au ,sau au avut funduri cu sita,sa isi spuna parerea despre folosirea lui.
Chiar daca au mai scris,e bine sa regrupam si sa reactualizam informatia.Incep eu.
Sunt catva ani buni de cand am dat in lucru funduri cu sita.Din pacate insa,nu pentru stupii mei si deaceea nu pot afirma lucruri testate personal pe timpul iernii.
Dar vara,am putut sa observ comportamentul albinelor intr-un astfel de stup.Concluzia:o aerisire net superioara si net benefica.
-deplasarea stupilor,o fac fara risc si daca ma prinde ziua
-numarul de albine ventilatoare...scade drastic,in unele perioade pana la 0.Ma refer la cele de la urdinis,in comparatie cu cei fara sita.
-roii facuti vara,sau familiile ce trebuie duse acasa,pot sta inchise fara risc pe timpul zilei,pana la deplasare.
-productia de miere,nu este sub celelalte,ba chiar dimpotriva la unii(nu pot afirma insa la toti,deoarece am si stupi cu fund normal care au avut aceeasi miere.)
-in cazuri de fortza majora,cand stupii trebuie inchisi pe timpul zilei si nedeplasati,sunt ferm convins ca sita jos,si dat drumul si la cea de sus....stupii sunt ok.
Deci,dupa cum se pot trage concluziile,eu am luat decizia de a folosi funduri cu sita,mai mult datorita avantajelor de ventilatie decat de cele antivarroua.Nu neg "proprietatiile"antivarroua a fundului,dar nu am date concrete din practica mea,sa pot face eventuale afirmatii.
Anul acesta(am deja in dotare),roii facuti in stupi cu sita in fund,sunt cel putin la fel de buni,si au avut o dezvoltare si o productie,cel putin la fel de buna ca in cazul celor cu fund complect din lemn. |
ghitacusman a scris:
ioanpuiu a scris:
jonny_it a scris:
Totusi folosind aceasta plasa creste riscul de aparitie a bolilor!
De ce?
1) Tot ce cade cade exact sub stup si putrezeste acolo, incepand de la resutri de albine/puiet/polen/ceara pana la paraziti/virusi/bacterii deja existenti in stup.
2) Resturi organice + apa + soare = bacterii / virusi
3) Jos nu exista propolis deci virusii/bacteriile se dezvolta fara nici o problema
4) Albinele cad pe jos si introduc foarte usor bacteriile si virusii in stup
Ajung la concluzia (nu sunt singurul) ca apicultorii/oamenii se comporta ca niste copii mici. Tot ce gasesc nou baga in gura.
... asa se formeaza anticorpii ... insa uneori poate fi fatal. |
- la fundul cu sită resturile ajung sub stupi, aşa cum spui.
- la cel făra sită, scoase de catre albine, aceleaşi resturi ajung īn faţa urdinişului, tot pe pămīnt, acolo unde albinele īncărcate mai ratează uneori aterizarea...şi ajung īn contact cu ... |
De regula se curata si se pune nisip[atunci cand etimp sau cand trebuie] sau se poate inprospata cu sapatoarea ,plugul, |
jonny_it a scris:
ioanpuiu a scris:
jonny_it a scris:
Totusi folosind aceasta plasa creste riscul de aparitie a bolilor!
De ce?
1) Tot ce cade cade exact sub stup si putrezeste acolo, incepand de la resutri de albine/puiet/polen/ceara pana la paraziti/virusi/bacterii deja existenti in stup.
2) Resturi organice + apa + soare = bacterii / virusi
3) Jos nu exista propolis deci virusii/bacteriile se dezvolta fara nici o problema
4) Albinele cad pe jos si introduc foarte usor bacteriile si virusii in stup
Ajung la concluzia (nu sunt singurul) ca apicultorii/oamenii se comporta ca niste copii mici. Tot ce gasesc nou baga in gura.
... asa se formeaza anticorpii ... insa uneori poate fi fatal. |
- la fundul cu sită resturile ajung sub stupi, aşa cum spui.
- la cel făra sită, scoase de catre albine, aceleaşi resturi ajung īn faţa urdinişului, tot pe pămīnt, acolo unde albinele īncărcate mai ratează uneori aterizarea...şi ajung īn contact cu ... |
In fata unui stup sanatos nu trebuie sa existe albine moarte. Exceptie primavara dupa zborul de curatire. De aceea se sapa prin fata stupilor si se da cum var.
Unde exista albine moarte este semn de varooa, nosemoza sau alte boli. |
ioanpuiu a scris:
@jonny_it
Răspunsurile ocolite nu ne ajută să ajungem la concluzii. |
jonny_it a scris:
ioanpuiu a scris:
@jonny_it
Răspunsurile ocolite nu ne ajută să ajungem la concluzii. |
"Raspunsurile ocolite" adica, daca ceva nu a fost clar va rog sa imi spuenti si discutam mai mult despre asta. |
_______________________________________
Nu sunt perfect,dar sunt eu insumi si sunt mandru de asta!
Cu stima D.D.
|
|
