|
|
Experiment în SUA
Un blogger din Statele Unite a încercat să trăiască cu cât mai puţini bani
pe o perioadă determinată. A reuşit să cheltuiască doar 34 de dolari într-o
săptămână şi spune că, pe lângă economiile pe care le-a făcut, a învăţat
lucruri importante.
Americanul a făcut economii mari la electricitate. „Am scos din priză toată
aparatura din casă şi nu am mai dat drumul la aerul condiţionat. Am folosit
doar cuptorul cu microunde", spune el. Mesele sale au constat din carne de
vită, legume şi colţunaşi. Când a simţit nevoia de o îngheţată, a cumpărat o
marcă oarecare.
Apă şi-a luat de la dozatorul sălii de fitness fără a plăti nimic, iar ca
activităţi, a ales să facă jogging sau să se plimbe în fiecare seară.
Economiile au fost consistente, pentru că a renunţat la televizor sau la
computer seara. Principala sa concluzie este că, în general, folosim mai
mult decât avem nevoie şi că putem fi fericiţi doar cu lucrurile simple.
Ce ne „mănâncă" cei mai mulţi bani din buget
Românii cheltuiesc cei mai mulţi bani pe alimente. Potrivit „Anchetei
bugetelor de familie", care se raportează trimestrial de către Institutul
Naţional de Statistică (INS), 40,3% din coşul total de cumpărături înseamnă
produse alimentare şi băuturi nealcoolice.
„Analiza indicatorului «cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul -
alimentare» al INS pe perioada boom-ului economic 2000-2008 arată o triplare
a consumului alimentar în termeni de volum şi o rezistenţă deosebită la
scădere a alimentelor ca pondere în coşul de consum. Ponderea de circa 36%
din coşul cheltuielilor totale, la nivelul anului 2010, implică şi foarte
multe cheltuieli pe care le putem numi capricii. Cel mai probabil, cel mult
25% înseamnă cheltuieli cu alimentele care asigură hrana obligatorie",
declară analistul economic Radu Limpede.
El spune că acest fenomen însoţeşte explozia de hipermarketuri şi
supermarketuri, care ne-a influenţat să ne satisfacem şi coşul discreţionar.
În opinia specialistului, cifrele arată că, pe de o parte, economic suntem
subdezvoltaţi ca ţară, iar, pe de altă parte, românul cu venit mediu este şi
nesăbuit.
„Dacă privim consumul de ciocolată per capita la nivel naţional, unui copil
îi revine probabil o ciocolată pe lună. În schimb, ţigările (neincluse în
coşul de alimente) sunt egale cu toată piaţa de mezeluri sau cu întreaga
piaţă de brânzeturi. Nici băuturile alcoolice nu sunt incluse în coşul de
36%. Suntem o naţiune dezechilibrată în ceea ce priveşte obiceiurile",
afirmă analistul economic.
Preţuri mari şi lăcomie
O altă explicaţie a ponderii mari deţinute de mâncare şi întreţinere în
totalul coşului de consum este dată de nivelul de trai. „Cu cât nivelul de
viaţă este mai scăzut, cu atât partea din buget este mai mare pentru
consumul de bază", spune sociologul Alfred Bulai.
El susţine că această pondere este şi un indicator al sărăciei, iar „la cei
săraci tendinţa e ca toată suma câştigată să fie inclusă". Cu alte cuvinte,
cheltuielile deţin o parte importantă pentru că salariul este mic. Dar
ponderea mare deţinută de mâncare este generată şi de preţul mare de
achiziţie.
„Alimentele din România nu au un preţ de achiziţie mai mic, în raport cu
puterea de cumpărare a românilor, ci sunt relativ comparabile cu cele din
pieţele vest-europene", spune sociologul Marius Pieleanu. Specialistul
precizează că românii au o plăcere de a cheltui mai mult pe alimente decât
alţi cetăţeni din UE, care cumpără doar strictul necesar.
Totuşi, în contextul noilor schimbări economice şi a reducerilor drastice
anunţate de Executiv, românii vor fi nevoiţi să schimbe direcţia banilor.
Radu Limpede consideră că românii vor fi mai precauţi şi vor reduce din
coşul de consum discreţionar, care reprezintă o treime din coşul de
alimente. De asemenea, românii vor tăia, la fel cum au făcut-o şi până acum,
din achiziţiile de cărţi, vacanţe şi bunuri de folosinţă îndelungată. ;
Ce fac unii români strâmtorați financiar ca să treacă uşor de criză
Unii dintre conaţionali „fură" curent cu magnetul pentru a micşora suma de
pe factura de electricitate.
Când fac baie, unii români aleg să umple cada „cu picătura" pentru ca
apometrul să se mişte greu şi, astfel, să facă economii la plata
întreţinerii.
Sunt consemnate numeroase cazuri în care cei care folosesc mijloacele de
transport în comun circulă ceu legitimaţii de veteran falsificate, bilete
contrafăcute sau pur şi simplu fără bilet .
În supermarket sau hipermarket,unii români aleg produse din rafturi şi
mănâncă la discreţie fără a ajunge cu ambalajele la casă. Multe dintre
ambalajele unor alimente rămân abandonate printre jucării de pluş sau la
raftul de produse cosmetice.
Marile magazine se dovedesc „o mină de aur" şi pentru mesele în familie!
Mulţi îşi asigură micul dejun când merg la cumpărături, vârând în buzunar
câte o chiflă.
Pe timp de vară, aerul condiţionat e soluţia salvatoare pentru mulţi dintre
noi. Unii însă fac economii consistente, folosind aerul condiţionat oferit
gratis de magazine.
Tot marile lanţuri comerciale pun la dispoziţia celor mai chibzuiţi
cărucioarele! Acestea îşi dovedesc utilitatea nu doar pentru a transporta
produsele cumpărate, ci şi pentru că au monede, pe care cei cu „mâini abile"
le scot cu dexteritate.
Apa de la robinetul personal este considerată un lux pentru unii români.
Pentru a plăti o factură mică, aceştia folosesc toaletele instituţiilor
publice, unde să tragi apa nu costă nimic.
O economie fac şi cei care fură semnal de cablu TV de la vecinii de bloc.
Medicamentele sunt scumpe şi nu toţi şi le permit. Drept pentru care, unii
mai „inventivi" au găsit soluţia: cheamă Salvarea mai des pentru a beneficia
gratuit de ele.
_______________________________________
Drumul de la posesor de stupi la stupar e lung si anevoios!
http://apismelliferanews.blogspot.com/
|
|
asta e mai subtila decat faza cu biletelele lui Tariceanu pastrate in mod total nevinovat de catre Dna Udrea
