Filehost.ro - gazduire fisiere
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
Nou pe simpatie:
sayler_moon_19 la Simpatie.ro
Femeie
25 ani
Bacau
cauta Barbat
26 - 46 ani
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"ReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" / INTRETINEREA ALBINELOR /

Warre cu leat fara rama

Pagini: 1 ... 6 7 8 9 10 11 12 ... 34  
#241
valter
apicultor
Din: cta
Postari: 736
Azi fac cateva masuratori pentru a putea aprecia dimensiunea stupului warre si care ar fi diferenta intre nucleele construite pentru producerea matcilor si stupul mentionat.
Stupoare.Lazile concepute in anul precedent, in numar de 12(numar imbunatatit in acest an cu alte 20 de ladite) este strict, fix, chiar perfect in limitele stupului Warre.
Ce estimez si cred ca verific.Incerc sa produc fiecaruia cate un corp si la final de sezon sa pot ierna cate o matca super(obtinuta in luna august) in corp si cat.
Ar putea ca stupul warre sa constituie o punte de trecere a matcilor din sezonul anterior in sezonul curent?


_______________________________________
http://valter.sunphoto.ro/viata%20de%20zi%20cu%20zi

 
   
#242
ALBINEL 1984
apicultor
Din: BRAILA
Postari: 675
va salut dle valter,sa inteleg ca renuntati la rama ?sau veti adapta tot dupa sistematic?

 
   
#243
valter
apicultor
Din: cta
Postari: 736
Fix dupa sistematic. Rame ce prin compunerea acestora pereche rezulta aproximativ o rama Dadant.
Am sa pun cateva poze pe pagina personala in zilele urmatoare.
Sistemul a fost verificat in anii anteriori doar pentru producerea matcilor in nuclee pereche pe dimensiunea spetezei superioare warre cu rame similare.


_______________________________________
http://valter.sunphoto.ro/viata%20de%20zi%20cu%20zi

 
   
#244
andrei_salaj
apicultor
Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Postari: 1496

valter a scris:

Azi fac cateva masuratori pentru a putea aprecia dimensiunea stupului warre si care ar fi diferenta intre nucleele construite pentru producerea matcilor si stupul mentionat.
Stupoare.Lazile concepute in anul precedent, in numar de 12(numar imbunatatit in acest an cu alte 20 de ladite) este strict, fix, chiar perfect in limitele stupului Warre.
Ce estimez si cred ca verific.Incerc sa produc fiecaruia cate un corp si la final de sezon sa pot ierna cate o matca super(obtinuta in luna august) in corp si cat.
Ar putea ca stupul warre sa constituie o punte de trecere a matcilor din sezonul anterior in sezonul curent?

si inca fff bn......si eu m-am gandit la rama..dim int de 27 pe 21...aproape patrata...


_______________________________________
http://andreisalaj.sunphoto.ro/
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy

 
   
#245
echo
apicultor
Din: Magurele - Ilfov
Postari: 730
Domnului AKMM si nu numai,  am cateva intrebari:
- referitor la extractie - am inteles ca luam caturile de sus, pe masura umplerii lor si dupa indepartarea albinelor (cu excluder-ul, cu aer, etc) se trece la extragere prin plasarea fagurilor in colivii. O intrebare ar fi cum se scot fagurii din corp?? Nu sunt prinsi de peretii laterali?? Se taie in prealabil? cum? Ma gandesc ca atunci cand scoatem sipcile, care sunt prinse in cuie, se poate intampla ca acestea sa se desprinda si fagurii sa ramana in cutie..
Cum efectual decapacirea??
Urmatorul - am extras mierea fagure cu fagure, ce facem pe urma cu acesti faguri, ii reformam ori ii punem iarasi in corp si corpul il plasam la baza stupului?? Daca ii refolosim, asta nu afecteaza calitatea (marimea) albinelor si calitatea mierii??

- Alta intrebare ar fi referitr la cladit: sa presupunem ca de-a lungul anului tot adaugam corpuri stupului, conform dezvoltarii familiei. In momentul pregatirii de iernare constatam ca ultimul corp, cel de jos, cel mai nou, a fost cladit doar jumatate, sau mai putin. Ce facem in situatia asta??

Cu respect


_______________________________________
Daca votul ar fi putut schimba ceva, ar fi fost demult interzis...

 
   
#246
akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731
Desprinderea de pereti se face cu un cutit lung in prealabil, dupa ce am culcat corpul pe o parte, de regula pe fata sau pe spate, in pat rece.
Se taie usor. Warre recomanda sa folosim doua cutite pe care sa le tinem in apa calda pe rand. El spune apa nu asa fierbinte incat sa topeasca ceara!
Spun de varianta cu miere scoasa din faguri, pentru cazul in care sunteti in pastoral la Fl. Soarelui, culesul este intens, abundent, iar predispozitia albinelor spre cladit este diminuata. In acest caz se face o extractie din faguri, folosind colivia din plasa. Taierea fagurelui se face dupa ce l-am culcat intr-o tavita cu inaltimea de 20mm. Dimensiunea tavitei este putin mai mare ca fagurele.
Dupa descapacire se intoarce si se taie si cealalta fata.Asta pentru ca nu ai cum sa o tii in mana si sa o invarti cum vrei, nu?
Cum se pune in stup inapoi? De regula o pui ca la Dadant, sub primul corp ramas de sus. Se presupune ca ai cules in continuare si corpul va fi umplut; se reformeaza la extractia a doua. Acest lucru e valabil pentru toate culesurile abundenta in care nu vrei sa pui albina la construit. Ideea este ca trebuie sa te asiguri ca cel putin un corp a fost cladit intr-un an, iar acesta constituie innoirea anuala.
Daca la sfarsitul anului corpul de jos nu e cladit v-a trebui sa alegi faguri din caturile de sus (cei marginasi nu sunt negri) si sa ii pui jos. Se presupune de asemenea ca ai o stupina pe acest sistem si nu un stup sau doi. In cazul fericit cu stupina nu se pune problema de gasit un corp de la alta familie. Parintele Warre ne spune ca familiile care nu au dovedit vitalitate intr-un an si nu si-au asigurat fagurii, se defiinteaza prin unire cu o alta familie la fel de bleaga. Corpul cu miere poate fi oprit ca rezerva pentru roii nou formati in anul urmator, sau pentru asigurarea hranei de iernare.
In treaba cu adaugatul corpurilor sunt mai multe avertismente. Reactiile de lucru se automatizeaza dupa oarece timp, pentru ca o adaugare de corp dupa intrarea in frigurile roitului are putine sanse sa-si atinga scopul. Sunt familii care roiesc o data la 5 ani si sunt familii care lasa totul balta si dau in roit. O anume selectie se creaza in timp.
Parintele Warre spune, ,,sigur, ai sa pierzi ici colo cate un roi, de cata miere scoti niciodata nu o sa fii multumit, ai in schimb o modalitate simpla si ieftina  de intretinere a albinelor'' Si asta o spun din ce am inteles pana acum. Daca va uitati in prima postare am intrebat daca mai are cineva stupi warre, pentru schimb de experienta.
Intre timp m-am inscris in grupul ,,warrebeekeeping'' si primesc informatii de peste tot cu tot ce se intampla din Alaska pana in Uruguay, Germania, Spania etc.
Toti sunt entuziasti si increzatori. Majoritatea sunt ingrijorati de degenerarea albinei si nu de productia de miere, deocamdata. Primesti in dar albine cu 25 milioane de ani de evolutie si dupa 150 de ani de stuparit sistematic nu mai ai ce transmite mai departe. Asa arhaici cum erau, cu loca si cu alte rele, stiubeiele ne-au adus albina fara medicamente. Noi, in loc sa ne preocupam de acest aspect, al eliminarii medicamentelor, pe cat posibil, discutam ca pe ale mele de ce nu le cumparati ca sunt la fel de bune.
Cam aici am ajuns. Nu zic acum, si nici nu am pretentia sa salvez eu lumea cu stupul warre. Cred ca a sosit insa timpul sa ne punem intrebari.


_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

 
   
#247
andrei_salaj
apicultor
Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Postari: 1496
pe mn m-ati convins....cand o sa am materialu(albinele)...fac si io un experiment...pana atunci ma duk pe Dadant.

_______________________________________
http://andreisalaj.sunphoto.ro/
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy

 
   
#248
Domn_sergiu
apicultor
Postari: 194
In perioada cea mai nefavorabila (1august-1mai)fam din ware se bucura de clopotul perfect.In rest la un pastoral bogat putem adopta corp sus cu rame si foita.Eu nu voi fol.rame.Consider ca cea mai 'bio' miere este cea recoltata la icetarea culesului din rame date la iceputul culesului,si daca la ware se poate si fara foita, mai bine.Pt asta trebe dat corp gol sus,eventual cum zice maximus.

 
   
#249
echo
apicultor
Din: Magurele - Ilfov
Postari: 730
Va myltumesc mult pt explicatii D-nule AKMM,
deja sunt in proces de incepere cu 5 stupi warre pt anul asta, sa vedem cum se comporta.
Cum am gasit roii, cum ii "altoiesc" )

O chestie - pt cei interesati de "bio" - o stupina warre nu mai necesita perioada de conversie....


_______________________________________
Daca votul ar fi putut schimba ceva, ar fi fost demult interzis...

 
   
#250
balasbebe
CLUB STUPARITUL
Din: Zalau,SJ.:1956
Postari: 5335
Da dar nu te-ai gandit la ramele cu puiet ce o sa faci cyu ele?
Daca incepi prin scuturare parte din albine, pe 8 rame, tot nu poti sa faci nimic in primul an. Vei dubla sa zicem numarul de stupi, dar productie nu o sa faci, prin familii divizate. Daca trece macar un an, pana se dezvolta familia de albine, tot reconversie se cheama. Ma refer la stupul din faza de roi la cel  de familie.


 
   
#251
akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731
capitol intermediar, printre cele omise
Cosul din paie

Multi incepatori adopta stupul sistematic pentru ramele sau aspectul sau. O mare parte din posesorii de cosuri nu sunt multumiti de sistemul lor. Majoritatea sunt oameni isteti de la tara care prefera certitudinea eventual posibilitatea. Numai ca anii trec fara ca ei sa-si de-a seama ca au gresit. Iata o observatie care va va aduce la aceeasi concluzie.In satul in care m-am nascut, aproape fiecare familie avea o stupina.In fiecare iarna toti prietenii mei din copilarie mancau din abundenta delicioasa miere cu paine, tot asa cum am facut si eu. Douazeci de ani mai tarziu eu eram singura persoana care mai avea stupi. In cateva gradini mai puteai vedea cate o lada de Dadant sau Layens, goala bineinteles. Posesorii s-au lasat atrasi de prezentarea pe care o facea agricultura moderna. Au crezut ca le va fi mai bine cu stupul modern. In fapt au abandonat singurul stup care li se potrivea.

Metoda de lucru

Metodele de lucru utilizate in cazul cosurilor sunt la fel de variate cum sunt si telurile apicultorilor. Mai mult de atat, aceste metode raman in mare parte misterioase. E dificil sa ajungi sa le cunosti in detaliu.In tot cazul, va prezint aici cosul pe care l-am avut in stupina tatalui meu, unde erau tot timpul intre 20 si 50 de familii.
Cosurile erau impletite in serile lungi de iarna, din paie de secara, infasurate cu corzi din mure despicate in doua sau sfori [pentru cei ce nu stiu, secara are paiul foarte lung].Volumul era cam de 40 litri.
In functie de puterea lor, familiile primavara primeau, asemenea magazinului, un inel din lemn de la un ciur, caruia i se scotea plasa, dar in partea de jos.
Toamna toate familiile care cantareau mai mult de 25 kilograme, erau asfixiate cu sulf, iar mierea si ceara valorificate. Pe timpul verii, cosurile goale erau populate cu roiuri. Primavara, familiile slabe erau gasite moarte de foame. De la acestea ceara era valorificata.
In casa parintilor mei era intodeauna miere pentru stapani si muncitori, chiar si pentru animalele de la ferma. Toti prietenii nostri din sat primeau si ei partea lor in fiecare an. De asemenea acest procedeu era simplu si cu un cost minim, barbar chiar neprofitabil si nerational prin productia sa. Oricum, prin acest procedeu se obtinea miere ieftin si sanatos si albine puternice pentru repopularea stupilor sistematici in care frecvent mureau.

O metoda buna

In sprijinul cosurilor, va arat cum puteti proceda: la inceputul culesului transferati albinele intr-un cos gol, asa cum vom descrie in ,,Transferul albinelor''. Valorificati mierea si ceara existenta iar puietul, distrugeti-l.

Hai sa fim pragmatici

Diferite motive pot determina oamenii sa se indrepte spre stuparit: unii din nevoia de dulce iar altii pentru a avea un castig. Unele stupine pier altele sunt extinse. Cele mici vor disparea cu siguranta pentru ca zaharul se va intoarce pe piata. Vor fi stupi ca niciodata. Va fi o productie mare de miere.
Va fi insa consumul actual de miere mentinut? Da, daca pretul mierii va fi apropiat de cel al zaharului, pentru ca zaharul mai ieftin, este principalul concurent al mierii.
Oamenii nu cumpara miere in loc de unt ci in loc de zahar.
Ca mierea este singurul indulcitor sanatos, e un lucru sigur. Zaharul insa are o mare putere de indulcire si e usor de manevrat.
Optimistii spun ca populatia obligata sa consume miere ani la rand, va fi in stare sa aprecieze calitatea sa plus o stare de satisfactie si ca o campanie isteata de publicitate ar impinge in sus consumul de miere.
[se face referire la faptul ca pe timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a consumat cu precadere miere ca indulcitor din cauza penuriei de zahar]
Eu insa nu cred nimic din asta.
Eu unul am facut o multime de publicitate in viata mea, si pentru miere si pentru plante medicinale. Am tinut corespondenta nu numai in Franta ci si in toata lumea, Turcia, India, China, America etc.Si am remarcat astfel ca peste tot in lume exista oameni rezonabili care stiu sa se supuna legilor sanatoase ale naturii, sa aibe o viata fara suferinta si o moarte tarzie nedureroasa. Da, dar cat de putini!
Majoritatea populatiei, cea mai mare parte a ei, prefera o pastila sau o injectie unei cesti de ceai din plante, o gramada de zahar in loc de o lingura de miere; unii din considerente absolut economice, iar cei mai multi pentru ca e mai usor si mult mai simplu, asa cum face toata lumea. Si ca toti ceilalti, contacteaza tot felul de boli, tot ca si ceilalti traiesc pentru doctori si farmacisti, tot ca ceilalti mor mai devreme si in chinuri. Nu e adevarat atunci cand cineva scrie ca oamenii mananca spre propria moarte?
Invata ceva oamenii din experienta? Eu unul nu am observat asta.
In acelasi timp stuparii sunt indrumati sa-si vanda mierea la acelasi pret cu al zaharului, daca nu chiar mai ieftin, pentru a atrage clientii.
In aceste conditii va mai ramane apicultura profitabila? Da, dar cu conditia sa se utilizeze stupi si tehnologii apicole economice, pentru a putea obtine miere cu un cost minim de productie.Cu siguranta aceasta conditie nu poate fi obtinuta cu stupii si metodele in voga la care am facut deja referinta. Poate fi obtinuta insa cu metoda pe care urmeaza sa v-o prezint.
[pentru cei ce aduna capitolele, acesta din urma prezentat se afla intre,,Popularea stupului'' si ,,Originea Stupului Popular(stupul Warre)]


_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

 
   
#252
ALBINEL 1984
apicultor
Din: BRAILA
Postari: 675
Consider ca evitati ptr ca sigur stiti care este reala cauza a situatiei prezentata mai sus ,si zic NU lada cu rama mobila a dus la pierderile din zona dv si NU stupul primitiv este solutia eliminari tuturor problemelor legate de viata si sanatatea albinelor,DOAR faptul ca sateni dv nu au fost in pas cu evolutia din ce in ce mai mare a varrozei si a tuturor problemelor  cu care ne confruntam ,nu mai intru in amanunte dar apicultura actuala si de viitor implica o cunoastre aprofundata a patologiei ,aplicare corecta de tratamente ,igiena ect...   si de amatorism nu mai este loc, salut inversunarea cu care sustineti stupul ware dar aceasta nu reprezinta solutia salvatoare

 
   
#253
BUNKA
CLUB STUPARITUL
Din: Botosani
Postari: 2058
Cred ca trebuie sa facem o mica diferenta intre miere si zahar, referindu-ma la ce a scris domnul Akm...fara-ndoiala el a surprins niste probleme de care se izbeste apicultorul in momentul in care doreste sa-si vanda marfa, insa eu cred ca in nici un caz nu putem compara mierea cu zaharul ca si continut si ideea ca daca o sa producem cu cheltuieli minime si o sa vindem cel putin la acelasi pret cu cel al zaharului mi se pare o tampenie pe care am mai auzit-o.
Fratilor, mierea e miere si zaharul e zahar, exista o mare diferenta intre aceste doua alimente si cine vrea sa cumpere zahar sa o faca si cine vrea miere sa cumpere miere. Nu vom reusi sa convertim lumea consumatoare de zahar sa vina spre miere reducand pretul, asa nu o sa facem altceva decat sa fim falimentari..mierea e miere si cine vrea miere trebuie sa plateasca ca pentru miere.
Este o falsa problema ca zaharul este considerat alimentul ce poate inlocui mierea...orice om al zilelor noastre cat de incult o fi el stie ca mierea are niste proprietati deosebite ca este un aliment natural si ca zaharului i se mai zice si "Moartea alba"  datorita efectelor nocive pe care le are la nivelul creierului.
Spicuind din cartea lui Franz Lampeitl "Albinaritul pentru incepatori"...unde se face o comparatie intre miere si zahar, ca si continut:
MIEREA contine-fructoza, glucoza, zaharuri multiple, apa, inhibine, enzime, vitamine, minerale, hormoni, substante aromatice, acizi...si poate nu e cea mai completa sau exacta lista a continutului.
ZAHARUL contine ...zahar!
Cititi putin discutia despre profitabilitate in apicultura de pe forumul Proapicultura, studiati un pic problema vanzarii mierii in tarile UE si veti vedea cat de importanta este vanzarea DIRECTA, si nu in ultimul rand luati exemple de la oameni care au reusit cum este si Costi Visan si...sfatul meu este sa terminam cu prostia asta de a compara zaharul cu mierea...nu exista comparatie, nu se poate , e nefiresc, iar daca noi apicultorii incepem sa facem astfel de comparatii atunci ne facem singuri un deserviciu foarte mare...omul cand cumpara miere trebuie sa stie ca pretul platit pentru ea reflecta tocmai calitatea, naturaletea, continutul, efectele benefice asupra sanatatii...asta trebuie sa inteleaga clientul cand da 200000 ROL pe 1 Kg de miere, sa plece multumit acasa cu mierea desi a platit mult pe ea in comparatie cu pretul unui KG de zahar. Eu asa vad lucrurile, si n-o sa vand niciodata miere la pret de zahar si nici polen la samsari la un pret derizoriu de 5-6 ori sub pretul de vanzare pe piata pt ca eu sunt PRODUCATORUL, eu fac acea plus valoare si eu trebuie sa iau cei mai multi bani de pe urma produsului si nu ALTII. S-a-nteles?
Eu asa gandesc!


 
   
#254
akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731

ALBINEL 1984 a scris:

Consider ca evitati ptr ca sigur stiti care este reala cauza a situatiei prezentata mai sus ,si zic NU lada cu rama mobila a dus la pierderile din zona dv si NU stupul primitiv este solutia eliminari tuturor problemelor legate de viata si sanatatea albinelor,DOAR faptul ca sateni dv nu au fost in pas cu evolutia din ce in ce mai mare a varrozei si a tuturor problemelor  cu care ne confruntam ,nu mai intru in amanunte dar apicultura actuala si de viitor implica o cunoastre aprofundata a patologiei ,aplicare corecta de tratamente ,igiena ect...   si de amatorism nu mai este loc, salut inversunarea cu care sustineti stupul ware dar aceasta nu reprezinta solutia salvatoare

Am mai facut precizari si mai fac una.Comentariile mele personale sunt cuprinse intre paranteze drepte;ceea ce listez este in continuare traducerea din cartea Apicultura pentru toti a abatelui Warre.Nu fac altceva decat sa prezint o carte ce descrie un sistem de lucru putin cunoscut la noi, si care acum dupa 50 de ani e redescoperit in Europa occidentala. Ca o fi bun sau nu, nu putem spune doar din prima.Daca eram asa de dotati din punctul acesta de vedere ii bateam pe toti la productia de miere pe stup.De pe la noi Turcia este cel mai mare producator si exportator de miere. De unde atunci pretentia asta ,,lasa ca stim noi''?
Pentru cineva cu 5 stupi acasa numai varachet forte sa cumperi si apoi sa-l arunci ca se expira si deja faci paguba in casa. Sa zici ca faci pastoral cu 5 stupi e un pic dificil la costuri, si cate si mai cate.Niciodata nu ai ceara pentru faguri, tot timpul bagi turte, sirop ca te si intrebi ce e bun in apicultura asta.
Da , sistemul warre este un sistem comod pentru incepatori si stationar. Se practica cu succes si in pastoral in alte parti. Acum, cum e cu transportul, extractia, rasturnatul, productia, consumul...., se pare ca ,,dincolo'' la intrebarile acestea s-a raspuns deja.


_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

 
   
#255
ALBINEL 1984
apicultor
Din: BRAILA
Postari: 675
este exact cum banuiam stupi netratati ca varachetu-i scump si nu are nici o treaba cu lada sistematica si apicultura facuta profesionist

 
   
#256
akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731
Continuare din traducere; pdv al abatelui Warre despre loca.

Loca
Loca este o deteriorare a puietului in toate stadiile sale de dezvoltare.Celulele ce contin larve, in loc sa fie capacite dupa 6 zile, cum e de regula, sunt gaurite sau necapacite.Mai mult de atat, larvele se transforma intr-o masa cleioasa care adera de orice am introduce in celule, iesind sub forma de ata cand e scoasa afara. In final, puietul mort emana un miros specific, asemanator cleiului de oase de tamplarie.
Nu merg pe nici un fel de tratament pentru loca. Nu cunosc valoarea unui astfel de tratament.O valoare insa poate avea, dar jocul acesta nu face mai mult de o lumanare. Lasati specialistii sa utilizeze tratamente, cei ce vor sa studieze aceste aspecte. Suntem total neputinciosi in fata coloniilor slabite; lasati sa distrugem familiile slabe si sa le inlocuim cu altele puternice.Vom castiga astfel timp, bani si miere. In cazul acesta insa va trebui sa distrugem albinele prin asfixiere cu sulf sau altceva, sa ardem fagurii si albinele apoi sa flambam puternic interiorul stupului sau si mai bine sa il afundam in solutie de hipoclorura.
Stupul Popular este criticat pentru ca nu aplica metodele moderne care ar fi viitorul apiculturii.Opinia mea este ca tocmai aceste metode moderne vor omora apicultura si  numai Stupul Popular si cosurile din paie  o vor salva.Tin cont de urmatoarele aspecte.
Albinele au supravietuit de secole in stupii ficsi fara suferinta.Lucrurile nu vor sta la fel si in stupii si metodele moderne.,,Este un lucru cert, zice Berlefech, ca invazia locii in Germania s-a suprapus perioadei in care a fost introdus stupul cu rame. Inainte era o manipulare minima a stupilor, iar loca era necunoscuta sau foarte rara; dar de atunci, asa cum se stie este foarte frecventa''.
Dupa acest strigat de avertizare al germanului, am observat in reviste, in manuale, la evenimentele apicole cum stuparii se lupta cu loca din ce in ce mai mult. Si se vorbeste de lupta impotriva bolii prin crearea unei birocratii costisitoare, care va fi de fapt un pericol, pentru ca va cara boala de la stupinele bolnave la cele sanatoase.
Hai sa nu mergem impotriva legilor naturii. Sa lasam germenii sa-si faca treaba, aceea de a elimina ce e slab si de a ne lasa albine mai puternice contra acestei boli.
Vedem oameni puternici neafectati de tuberculoza in timp ce cei slabi ofera conditii favorabile de dezvoltare a bolii.
Toti sunt expusi germenilor tuberculozei in spatiile publice, in tramvaie, in egala masura. Cu albinele nu poate fi altfel.
Stupul Popular si metodele sale intareste albinele si ajuta in selectie, prin mancarea naturala, prin eliminarea suprasolicitarii protectie impotriva locii. Protectia este mai buna decat tratamentul.
Eu unul sunt convins ca metodele moderne, care au tendinta de a deveni intensive, conduc spre degenerarea albinei. Chiar de cand am inceput sa fortam gainile sa oua mai mult, in gospodarii au inceput sa apara boli neconoscute pana atunci. La fel va fi si cu stupii.


_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

 
   
#257
akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731

ALBINEL 1984 a scris:

este exact cum banuiam stupi netratati ca varachetu-i scump si nu are nici o treaba cu lada sistematica si apicultura facuta profesionist

Nu vreau sa fiu rautacios dar am parte de o observatie superficiala. La vremea cand se scria cartea in Franta inca nu patrunsese Varoa jacobsoni sau destructor.Sa spui acum:Gata! Stiu de ce! fara sa tii cont de toate aspectele e putin aiurea.
Parintele Warre, si nici eu, nu oblig pe nimeni sa mearga pe drumul acesta. Fiecare cu ideile sale. Uneori cele bune e pacat sa fie ingropate.


_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

 
   
#258
akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731
Abatele Warre
Ideea era sa postez si o poza. Pe moment nu-mi reuseste.


_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

 
   
#259
akmm
CLUB STUPARITUL
Din: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731
Coliviile pentru descapacit si extractie
Aceste colivii sunt extrem de folositoare.Ele ajuta la economisirea timpului pe perioada descapacirii si extractiei.Rostul lor este sa sprijine fagurii mai fragili din stupii cu faguri ficsi si resturile de faguri din cosurile de paie.
Aceste colivii sunt esentiale pentru extractia fagurilor cu centrifuga.La descapacit o singura colivie este de ajuns.Doua colivii sunt folosite in paralel.Avand doua i se permite ajutorului sa descapaceasca in avans pe cat se centrifugheaza.
Colivia 1.
Se face din tabla de 0,5 mm si are dimensiunea de 260x365mm.Lateralele se indoaie 20mm dupa ce in prealabil s-au taiat colturile.Nu se cositoreste.Doua manere se realizeaza pe mijlocul coliviei prin taierea a doua ferestre si indoirea lor la loc.
Colivia 2.
Din tabla perforata de 0,5mm, cu diametrul gaurilor 3mm si dimensiunea 275x380mm.Marginile se rasfrang 20mm, la fel dupa ce in prealabil s-au decupat colturile.Nu se cositoreste.

Colivia 3.
Din tabla perforata de o,5mm cu dimensiunea 290x 395mm si gauri de 3mm.Marginile se rasfrang 20mm dupa ce in prealabil s-au decupat colturile.Coliviile 2 si 3 sunt colivii pereche.
Cum se lucreaza cu coliviile
     1.Intoarceti pe dos corpul cu miere punandu-l pe un support, spre exemplu doua corpuri de stup goale.
2.Treceti cu cutitul intre faguri si peretii stupului.
3.Intoarceti la loc corpul
4.Scoateti fagurii pe rand
5.Apucati fagurele de leat si puneti-l in colivia 1
6.Acum rotiti colivia in asa fel atunci cand o puneti pe suportul de descapacit sa vina cu leaatul in jos.
7.Descapaciti fata expusa
8.Puneti colivia cu gauri 2 peste partea descapacita si rasturnati.Acum descapaciti fata expusa.
9.Puneti colivia 3 peste aceasta fata formand un buzunat cu colivia 2 si fagurele intre ele.
10.Introduceti acum fagurele captiv cu tot cu colivii in centrifuga.
Precizare, la extractie viteza de rotatie este de o distanta de 1Km in trei minute.

Comentarii
Fagurii care nu sunt vechi sau inchisi la culoare pot fi opriti, eventual pentru roii nou formati sau pentru a avea corpuri gata construite.Trebuie sa intoarcem de cateva ori coliviile pentru a ne asigura de o extractie completa.


_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.

 
   
#260
ALBINEL 1984
apicultor
Din: BRAILA
Postari: 675
ALBINEL 1984 a scris:

  este exact cum banuiam stupi netratati ca varachetu-i scump si nu are nici o treaba cu lada sistematica si apicultura facuta profesionist



akmm a scris:

  'Nu vreau sa fiu rautacios dar am parte de o observatie superficiala. La vremea cand se scria cartea in Franta inca nu patrunsese Varoa jacobsoni sau destructor.Sa spui acum:Gata! Stiu de ce! fara sa tii cont de toate aspectele e putin aiurea.
Parintele Warre, si nici eu, nu oblig pe nimeni sa mearga pe drumul acesta. Fiecare cu ideile sale. Uneori cele bune e pacat sa fie ingropa

"Pentru cineva cu 5 stupi acasa numai varachet forte sa cumperi si apoi sa-l arunci ca se expira si deja faci paguba in casa. "

"Douazeci de ani mai tarziu eu eram singura persoana care mai avea stupi. In cateva gradini mai puteai vedea cate o lada de Dadant sau Layens, goala bineinteles. Posesorii s-au lasat atrasi de prezentarea pe care o facea agricultura moderna. Au crezut ca le va fi mai bine cu stupul modern. In fapt au abandonat singurul stup care li se potrivea."




  dle akmm tin sa va fac cunoscut ca suntem in anul 2009 fara cale de intoarcere  daca aveti o fixatie pe o teorie e treaba dv dar sa nu nu recunoasteti ce ati scris si ca eu sunt superficial chiar nu stiti care e realitatea


 
   
#261
gica
Moderator
Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Postari: 3643
Domnule akmm va rog sa continuati.Pentru mine este important.
Va multumesc anticipat.


_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii  de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu  merge nimic si nici nu stii de ce.

 
   
#262
andrei_salaj
apicultor
Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Postari: 1496
va rog...continuati...e fff interesant.

_______________________________________
http://andreisalaj.sunphoto.ro/
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy

 
   
#263
pictorul
apicultor
Din: baia mare
Postari: 172
fiecare poate spune orice despre orice asta nu conteaza asa ca dumnevoastra domnule akmm continuativa treaba si expuneti in continuare teoria despre intretinerea stupului warre.pentru cine va fi interesat va fi binevenit, pt cine nu , nare decat sa nu bage de seama
Eu personal miam pregatit 2 stupi pe acest model , asteapta albinutele


 
   
#264
ciobi
apicultor
Din: Timisoara
Postari: 394
Si eu am doi stupi pregatiti. si urmaresc cu interes postarile d-lui Nicolae.
Pot insa sa inteleg si reticenta unora, deoarece sistemul este mult diferit de ce sa facut in ultimele decenii in Romania.


 
   
#265
pictorul
apicultor
Din: baia mare
Postari: 172
da este foarte diferit dar nu obliga nimeni pe nimeni la nimic.Domnule Ciobi aveti cumva si ceva poze cu cei doi stupi?
asa de curiozitate...


 
   
#266
ALBINEL 1984
apicultor
Din: BRAILA
Postari: 675

ciobi a scris:


Pot insa sa inteleg si reticenta unora, deoarece sistemul este mult diferit de ce sa facut in ultimele decenii in Romania.


Eu vreau sa nu fiu reticent dar nu pot fi convins ca prin acest tip de stup fara sa aplici tratamente scapi de varroza ca dezvoltarea coloniei dep numai de lada ware ca toate neajunsurile lazilor sistematice pot fi rezolvate de acest tip si pot obtine profit cat se poate pe sistematic chiar si layans, am considerat ca trebue aplicata metoda care sa sporeasca productia si sa micsoreze efortul stuparului poate asa am deprins eu ,iar scopul forumului este sa ne spunem parerile astfel sa cunoastem toate aspectele 


 
   
#267
ciobi
apicultor
Din: Timisoara
Postari: 394
Pt Pictor,

cam asa arata inca nevopsit.

Warre cu leat fara rama - Pt Pictor, cam asa arata inca nevopsit - INTRETINEREA ALBINELOR
Warre cu leat fara rama – poza de ciobi, in INTRETINEREA ALBINELOR · 21.8KB


 
   
#268
andrei_salaj
apicultor
Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Postari: 1496
intradevar..stupul asta se preteaza pt. stationar..nu ai sa faci niciodata productie in pastoral cu el ca si cum ai face cu un vertical sistematic(aici ma refer la un nr. mare de stupi>100).....dar depinde...pt unii conteaza albina mai mult ca productia...este un stup care nu prea are nevoie de multe interventii...si a precizat D-ul akmm...asta reuseste sa ne faca pe incepatori sa nu deschidem lada dupa cum ni se nazare...toamna iti iai surplusul si nu ai nici o treaba cu descapacit etc....ele isi au partea lor..deci e un stup mai mult pt. amatori..nu ca nu s-ar face cu el prod..sunt stupine in afara care au >500 de astfel de stupi...numa ca la ei ii diferit modul de a gandi si preturile....la noi sa fii rentabil cu peste 100 de stupi...tre sa-i plimbi...o zi faina.

_______________________________________
http://andreisalaj.sunphoto.ro/
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy

 
   
#269
pictorul
apicultor
Din: baia mare
Postari: 172
fain stupu ciobi, chiar forte fain, a mei sunt mai modesti dpdv estetic da sper sasi faca treaba
merci de poza


 
   
#270
manu
apicultor
Din: linga Fagaras
Postari: 184
d-le akm postati in continuare  nici eu nu voi folosi pt pastoral da asta nu inseamna ca nu are un principiu bun spor la treaba si multumiri

 
   
Pagini: 1 ... 6 7 8 9 10 11 12 ... 34  
Mergi la