 akmmCLUB STUPARITULDin: Babadag, altitudine 21m
Postari: 731
|
|
Constructia Stupului Popular cu faguri ficsi.
Stupul Popular cu faguri ficsi contine un fund, trei corpuri identice si un capac.
Fundul are aceeasi dimensiune ca si exteriorul corpurilor, si are o grosime de 15-20mm. Intrarea in stup se face taind in adanc fundul stupului. Dimensiunile taiaturii sunt de 120mm latime si 40mm adancime, in cazul peretilor de 20mm grosime. Spatiul rezultat in fundul stupului este acoperit cu o bucata de scandura de zbor lata de 160mm. Scandura de zbor este prinsa in cuie de fundul stupului incat sa iasa in afara 70x160mm. Scandura poate avea 410mm lungime, pentru a intari fundul.
Corpurile stau direct de fund, si unul peste altul fara nici un sistem de prindere.
Ar trebui folosite cel putin trei corpuri. Doua corpuri contin cuibul familiei (puietul), iarna si primavara. Al treilea este adaugat pentru cules.
Toate corpurile insa au aceeasi dimensiune. Dimensiunile interioare ale lor sunt : 210mm inaltimea, 300mm lungime si 300mm latime.
La partea de sus a corpurilor, pe pereti opusi, trebuie prevazute falturi pe care se reazema leaturile.Acest falt are 10mm inaltime si 10mm latime. Grosimea peretilor corpurilor ar trebui sa aibe cel putin 20mm. Pe doua parti exterioare ale corpurilor sunt prevazute manere pentru manipulare usoara.
Fiecare corp trebuie sa contina 8 leaturi ( support pentru faguri).
Aceste leaturi au dimensiunile 9x24x315mm.
Leaturile sunt prinse in falt cu cuisoare, spre exemplu cele pentru geamuri.
Aceste leaturi sunt plasate la o distanta de 36mm intre centre. Intre leaturi ramane un spatiu de 12mm, necesar circulatiei albinelor.De asemenea se lasa un spatiu de 12mm si intre leaturile marginase si pereti. Acest spatiu este destinat in intregime constructiei fagurelui.
Capacul acopere ultimul corp de sus, si este din placaj de 10mm (deja ne duce gandul la OSB3, rezistent la apa ; este bine de stiut ca OSB2 se preteaza la constructii de interior). Capacul contine o foaie de panza ce acopera leaturile si un podisor tip cutie.
Podisorul are aceeasi dimensiune exterioara ca si corpurile si o inaltime de 100mm. Podisorul tip cutie are prinsa dedesupt o panza grosolana.Lateralele capacului vor avea o data inaltimea cutiei podisor pe care s-o cuprinda, plus 20mm. Capacul e prevazut si cu un placaj cu scopul de a proteja podisorul tip cutie. Partile inclinate ale capaculu ( capacul in forma originala are aspect de acoperis in doua ape) sunt goale dedesupt si deschise in 4 parti.Acest spatiu permite circulatia libera a aerului de la A la B ( a se vedea desenul original din cartea PDF).
Am spus ca o foaie de panza acopera leaturile, pentru aimpiedica albinele sa urce in podisor ( renunt sa-i mai spun podisor tip cutie ; e limpede acum ca are o forma de cutie, si ca inauntru se pun materiale absorbante-rumegus, paie batute, pleava, frunze uscate etc.)
Foaia de panza poate fi decupata dintr-un sac vechi. Dimensiunile foii ar trebui sa fie cel putin 360x360mm, pentru a-si avea rostul.
Pentru a preveni ca albinele sa roada aceasta panza, o dam cu coca de faina. Pentru a obtine dimensiunea corecta a panzei, aceasta se plaseaza pe corp inca umeda.Dupa ce se usuca se ajusteaza la dimensiunea exterioara a corpului.Daca aceasta ajustare se face inainte de a da cu coca, dupa uscare panza intra la apa si nu se mai potriveste.
Pentru a prepara coca, amestecati 4-5 linguri mari de faina de grau sau secara intr-un litru de apa. Dati in clocot, amestecand incontinuu cu o lingura pana se ingroasa si devine o pasta omogena. Se poate sa se adauge si o cantitate mica de tarate.
( observ la prietenii nostri apicultori din occident, ca in loc de aceasta panza de sac, au pus o plasa de tantari din plastic, sau chiar mai solida. Si aceasta permite circulatia aerului umed si nici nu e roasa de albine. Plastic sau panza vegetala din canepa ?)
Stupul warre are si o varianta de capac economic.Si acesta e prevazut cu podisor absorbant ni se explica, chiar daca nu mai apare in desen)[….]
Observatii
Regula de baza la Stupul Popular este de a asigura fiecarui corp o dimensiune interna de 210mm inaltime, si latime x lungime 300mm si un falt de 10x10mm.
Dimensiunea externa variaza functie de grosimea scandurii utilizate.
Fundul stupului trebuie sa aibe aceeasi dimensiune ca si exteriorul corpurilor. Este de preferat sa lase cu 1mm mai mic pe toate partile, pentru a permite apei sa se prelinga.
Podisorul, trebuie sa aibe dimensiunea exterioara a corpurilor, mai putin 5mm, pentru a usura demontarea capacului.
Capacul trebuie sa includa podisorul si sa coboare 20mm peste corp, sa fie facut din placaj de 10 mm pentru a fi mai usor de scos si montat la loc.
Discutii despre Stupul Popular
Picioarele (suportul)
Este cazul sa examinam inaltimea si forma picioarelor. Amadoua sunt importante.Prima data inaltimea : stuparii au obiceiul sa-si ridice stupii cat mai sus. Fiecare simte nevoia sa lucreze cat mai confortabil. Nu vrea sa se aplece. Eu sunt de parere ca ar trebui ca familia de albine sa fie deschisa foarte rar, si mult mai putin decat in general.
In consecinta e un sacrificiu mult mai mic pe care il cer cititorului, si nu fara un motiv intemeiat, cand il sfatuiesc sa-si aseze stupul la 100-150mm de la sol.
Ridicat pe un stand inalt, stupul e supus variatiilor de temperatura si rafalelor de vant. Iar ca sa cumperi material si sa faci un soclu inalt costa bani. Am vazut niste cadre din lemn din care ai fi putut face un stup cu pereti dubli.
Cunosc foarte bine un stativ care va scuteste de cheltuiela, din lemn sau metal. Va fi pus pe cateva caramizi usoare ; oricum va va reduce inaltimea totala a stupului.
Familiile de albine vor fi amplasat avand 750 mm intre centre. Din pacate acest lucru nu e convenabil la stupinele acoperite. Imediat ce ai atins un stup, restul familiilor percep si incep sa bazaie.
Din aceasta cauza orice deschidere de stupi inseamna consum de miere. Uneori se declanseaza furtisagul si albinele devin agresive.
Ridicarea stupilor prea mult cauzeaza si o mare pierdere a culegatoarelor. Nu e iesit din comun ca acesti bravi muncitori cand se intorc incarcati sa rateze urdinisul si sa cada pe pamant. Urca cu dificultate intr-un stup ridicat prea sus. Putem prevedea o scandura de aterizare de la pamant pana la scanduara de zbor, e o cheltuiala in plus si asta nu va impiedica albinele sa cada pe alaturi.
In mod egal putem spune ca ridicand stupul il protejam de umezeala din sol si din iarba. Eu ma astept insa sa nu fie niciodata iarba in jurul stupilor. Vegetatia este o napasta pentru albine. Cand albina cade in iarba intalneste intuneric si raceala, apoi frig, dar nimic sa o incalzeasca si sa o revigoreze.
Pe un sol lipsit de iarba, albinele pot receptiona razele de soare pana in profunzime. Li se ofera suficient timp sa se odihneasca si sa fie capabile sa se ridice si sa intre in stup.
Dar am uitat de umezeala din sol ! Un stup plasat la 100mm de la sol este perfect protejat de aceasta umezeala, daca vegetatia a fost inlaturata iar stupul nu are alte deschideri pe dedesupt. […] Suntem de parere ca stupul trebuie sa stea perfect pe support, iar acesta sa nu se afunde in sol.[ urmeaza alte explicatii…]
Fundul stupului
Fundul serveste la inchiderea stupului in partea de jos si permite in acelasi timp accesul albinelor si a aerului proaspat.
Ce lemn ar trebui folosit pentru fundul stupului ? Cu cat mai gros cu atat va tine mai mult. Oricum daca lemnul va fi prea gros va fi greu la manevrat ; daca va fi prea subtire nu va rezista la intemperii sau le va resimti din plin.
O grosime intre 15-20mm este buna si suficienta, cu atat mai mult cu cat mai este intarit si pe dedesupt.
Cum ar trebui sa arate urdinisul ?
Oamenii le dau o deschidere pe toata latimea stupului si o inaltime intre 10-20mm.
In opinia mea, o astfel de latime, care poate sa merga dincolo de 400mm la anumiti stupi, este daunatoare.
Pe parcursul verii populatia poate scadea si e posibil ca familia sa nu-si poata apara urdinisul. Sustinatorii deschiderilor largi, spun ca ei reduc urdinisul la nevoie. Uneori insa pot uita sa supravegheze indeaproape.
In tot cazul, e o munca in plus si noi nu suntem de acord sa o facem.
Nu a fost lipsit de sens atunci cand am diminuat urdinisul la Stupul Popular la 120x15mm. Atragem insa atentia ca noi preferam de fapt dimensiunea 200x10mm, care de fapt ofera aproape acelasi spatiu de acces, matematic vorbind. Cu o intrare de 120x15mm, albinele au o distanta mai mica de acoperit ; familiile slabe putand astfel sa se apere mult mai usor.
Bineinteles ca iarna reducem acest urdinis. O bucata de tabla reduce deschiderea la numai 70x7,5mm pentru a nu permite intrarea rozatoarelor. Mai mult de atat, iarna nici nu sunt asa multe zboruri. Aceasta deschidere deserveste doar ventilarea stupului.
Cu siguranta, un urdinis de 120x15mm este destul sa asigure accesul albinelor chiar pentru familiile puternice. Pentru a va asigura de asta, este suficient sa le urmariti atunci cand intra si ies pe timpul marilor culesuri.
Deschiderea este de asemenea suficienta si pentru ventilarea stupului ; aerul proaspat, il inlocuieste pe cel viciat, mai usor, ce coboara din varful stupului.
Sa nu uitati ca un stup, vara contine 30-35 litri de aer. Sa inlesnesti accesul acestei cantitati de aer, nu e nevoie sa ai un urdinis mare, si asta si din cauza ca acest aer nu trebuie inlocuit fara motiv. Vom discuta din nou la capitolul ,,Ventilarea’’
De ce sa punem atunci plasa pe fundul stupului ? Toate aceste deschizaturi complica constructia stupului si ii maresc costul. E si fara rost, deoarece urdinisul pe care vi l-am descris este suficient pentru ventilarea stupului. Ce e mai mult de atat, e daunator.
[ trebuie sa spun ca abatele Warre a murit in anul 1951; pana la acea data acarianul varoa jacobsoni inca nu patrunsese in Europa]
Pe perioada cand am studiat diferitele tipuri de stupi, am remarcat ca toti stupii aveau funduri fixate de corp, prin diferite metode. Aceste funduri sunt dificil de curatat, chiar in stupii la care se zice ca se face automat.
Pentru Stupul nostru Popular, noi preferam tipul de fund pe care l-am descris. Corpul stupului cuprinde doua caturi manevrabile. Fara sa fie descoperite, aceste caturi pot fi ridicate de pe fund, puse pe un stativ, dandu-ne completa libertate de a curata, verifica-daca acesta e scopul, inlatura iarba de sub el. Cele doua caturi sunt apoi puse la loc peste fund. Nu este nici un pericol de a strivi albinele si nici de a raci puietul.
Cuibul
Intr-un stup, cuibul este acea parte care contine familia si rezervele de iarna. In cazul nostru, cuibul are doua caturi. Este important sa luam in considerare ca principiu, volumul cuibului, urmarind ca acest volum sa fie cat mai mic posibil, pentru a reduce consumul rezervelor, deoarece albinele mananca nu numai sa se hraneasca ci sa se si incalzeasca. Cuibul variaza de la 36 litri, asa cum e la Stupul Popular, la 55 litri, cum e la stupul Dadant.
Toate dovezile arata ca albinele consuma mai mult intr-un cuib larg decat intr-unul mic. Eu chiar ma aventurez sa spun ca aceasta diferenta este intre 3 si 5 Kg. Si asta in fiecare an. Pentru stupar aceasta este o pierdere care ii dubleaza rapid pretul mierii.
Un stup mare are si dezavantajul ca tine albinele inauntru in zilele frumoase cand albinele ar putea gasi afara polen din abundenta si ceva nectar.
Stupii mari asadar, nu produc familii puternice ; influenteaza prolificitatea matcii in rau, intarziind-o doar sa se manifeste.
Desigur diafragmele pot fi folosite in stupi pentru a reduce cuibul. Numai ca aceste diafragme sunt incommode din mai multe ratiuni.
Toamna impiedica distribuirea naturala a rezervelor. Daca nu sunt etanse nu-si au rostul. Daca sunt etanse, albinele le propolizeaza si tremuie sa le smucesti ca sa le desprinzi. Acum, la violenta albinele raspund cu violenta.
Mai mult de atata, orice interventie asupra diafragmei ia timp si raceste puietul, un motiv in plus de neliniste printre albine.
Volumul cuibului trebuie sa fie tot timpul adecvat. Trebuie sa permita instalarea rezervele de miere, a albinelor sub rezerve si ouatul matcii primavara.
Ar fi bine de luat aminte ca iarna si la inceputul primaverii, nevoile albinelor sunt simtitor similare in toti stupii, pentru ca familiile difera foarte putin ca putere. Diametrul ghemului abia daca variaza cu unul sau doi centimetri de la un stup la altul.
Si abatele Voirnot, care a studiat aceasta problema mai mult, a concluzionat ca suprafata de 100dmp ( 100 decimetri patrati= 1 metru patrat ) de faguri este suficienta iarna si primavara.
Dr.Duvauchelle, primul meu mentor in ale stuparitului, era convins ca un stup mai mic e mai bun, creand un stup de 80dmp de faguri la rame de 280x360 mm. Mai tarziu si-a largit stupul dandu-i 9 rame de 300x400 mm, cu o suprafata totala a fagurilor de 96dmp. Prin aceasta aratand ca aproba concluziile abatelui Voirnot. Noi de asemenea confirmam ca acesti doi maestri au avut dreptate in aceasta privinta.
Fagurii
Fagurii pot fi mobili sau ficsi. Spunem mobili atunci cand ne referim la cei incadrati in rame din lemn. Trebuie sa tinem seama ca raman mobili in masura in care sunt curatati in fiecare an.
Fagurii sunt descrisi ca ficsi pentru ca nu sunt incadrati in rame din lemn si fiindca albinele le fixeaza de peretii stupilor. De fapt, pentru ca albinele le fixeaza cu ceara, sunt mai mobili decat cei fixati cu propolis.
Preferam fagurii ficsi din cateva considerente. Din prima, ramele sunt scumpe si asa cum am mai aratat- inutile. In plus ramele maresc volumul cuibului.
Mai devreme am prezentat doi Stupi Populari. Unul fara si altul cu faguri ficsi. Amandoi stupii aveau aceeasi suprafata totala a fagurilor, numai ca volumul interior al celui cu rame era de 44litri, in timp ce al celui cu faguri ficsi 36litri, deoarece ramele extind dimensiunile interioare.
Si am mai spus ca acest spatiu mai mare al cuibului dauneaza atat albinelor cat si stuparului. In stupii cu rame mobile consumul de miere pe iernare era cu 3 Kg mai mare ca la cei cu faguri ficsi.
Fagurii pot avea diferite forme. Pot fi mai mult ingusti ca la Dadant, adanci ca la Layens sau patrati ca la Voirnot.
In multe cosuri din papura, in care albinele locuiesc de secole, am intalnit frecvent diametre de 300mm si inaltimi de 600mm sau 800mm.
Ramele Congres si ramele adanci ca la Layens, ne-au dat bune rezultate. Ei aveau lungimi de 310mm si 300mm. In plus rama de 300 mm ne-a permis realizarea unei suprafete patrate a stupului.Cuibul patrat, dupa cel cilindru, permite cel mai bine distribuirea uniforma a caldurii in stup. Aceasta dimensiune ne permite si sa dam stupului o forma alungita (verticala), identica cu a unui roi ; in egala masura da voie albinelor sa-si dispuna mierea in partea de sus, ele instalandu-se mereu dedesupt cu ghemul infipt in grosul rezervei de miere, asa cum noi ne infigem capul in palarie.
Aceasta este cea mai buna dispunere pentru iernare.
Pe timpul iernii, ghemul de albine e cu adevarat viu doar deasupra si in centru unde e cu adevarat cald. De-a lungul marginilor albinele sunt amortite, jumatate moarte.
Toate albinele, este adevarat, intra in ghem pentru a se incalzi pentru a se hrani, dar nu au suficienta putere sa paraseasca ghemul. Aceasta este explicatia de ce albinele, pe o rama de forma alungita si ingusta, pot muri de foame chiar in prezenta unor provizii generoase. De-a lungul perioadelor reci, nu se pot muta usor pe orizontala, in oricare directie, de pe o rama pe alta rama sau pe aceeasi rama.
Pe de alta parte insa, albinele se muta cu usurinta pe verticala, de jos in sus, aceasta deplasare mergand pe directia caldurii care, intodeauna este in partea de sus a stupului.[……]
Rama adanca e superioara nu numai iarna ci si primavara. Cand familia isi extinde cuibul cu 1 cm, ea trebuie sa incalzeasca acest centimetru. Va avea 2000cmcubi la Dadant, dar numai 900cmcubi in Stupul Popular Pentru aceasta am adoptat rama de 300mm si doi faguri suprapusi de 200mm.
Acesti doi faguri pusi unul peste altul, au toate avantajele unei singure rame de 400mm. Prin aceasta aranjare se creaza un spatiu de 13mm intre fagurii din caturi. Acesti 13mm cuprind 9mm, grosimea leaturilor si 4mm gol lasat de albine sub fagurele de sus, spatiu reprezentand grosimea albinei, necesar cand lucreaza suspendata, ea neputand extinde fagurele in jos in locul ocupat de corpul sau. Acest spatiu convine albinelor, iarna facilitand comunicarea ghemului pe deasupra leaturilor. Daca acest spatiu nu ar fi existat, albinele ar fi ros gauri printre rame, asa cum fac la ceilalti stupi.[……]
Daca rama adanca ofera avantaje mari pe timpul iernii si a primaverii devreme, vara nu este convenabila. Daca ramele nu sunt complet goale si se plaseaza sub corpul de sus, in timpul culesului albinele ar trebui sa treaca peste miere pana sa ajunga in corpul de sus.Albinelor nu le place sa traverseze celulele cu miere. Trec greu in corpul de sus si de regula prefera sa roiasca, acesta este un motiv pentru care, in cazul ramelor lungi si inguste, albinele urca mai usor in magazin.
In Stupul Popular avem avantajul ramei adanci fara nici un dezavantaj, pentru ca extinderea se face de la baza.
_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
|
|
