Stupina descarcata la salcam i si asteptand sa fie ridicata pe picioarele care servesc si ca manere!
03.12.2007
34.1KB
Si cateva poze mai recente
12.12.2009
31.3KB
acum salcam I (sa-i zicem ca-i primul care-l fac eu)
06.06.2008
56.6KB
si sa le pun coltare..
31.12.2010
11.6KB
Consider ca este un nucleu foarte bine conceput ce aduce multe avantaje:
1. Posibilitate de compartimentare in 2 camere, fiecare a cate 3 jumatati de rame Mer, hranitoare integrate in capac.
2. Daca nu se foloseste matca imediat dupa incepere ponta se poate largi cuibul la 6 jumatati de rama Mer.
3. Posibilitate de pastrare mai indelungata a matcilor prin adaugarea pe verticala de corpuri noi.
4. Francezii si nu numai ierneaza matci in astfel de nuclee pe 3-5 corpuri.
5. La desfiintarea nucleului se poate transvaza unitatea direct in stup.
Facit: mic, flexibil cu optiuni de folosire variate. Din punctul meu de vedere as renunta la roinita clasica de 4-6 rame destul de inflexibila (prea mare pentru un nucleu, si prea mica pentru o familie).
17.04.2011
18.8KB
Dle VsV,
Ma bucur ca sinteti prezent asa dupa cum ati promis.
Cu chimicalele puse de agricultori asa dupa cum am spus avem si in viitor vom avea tot mai mult de lucru.Daca stam sa ne gindim ca la noi nu este obicei din a anunta ierbicidarea tratarea cu pesticid –atit in livezi cit si pe ogoare acestea raminind la latitudinea agricultorului.Poate vom prinde zile mai bune.
In cazul hranirilor nu cred sa fie inca probleme ptr ca hranirile la noi ramin in stadiul de inceput ele facindu-se mai mult cu sirop de zahar.
Probleme ridica dupa parerea mea tratamentele impotriva lui varoa.
20.04.2010
14.1KB
asta,ca cea de sus
09.11.2010
36.8KB
Si pe aceasta rama a depus
17.03.2009
70.6KB
hai la rapitza.......
11.05.2010
26.6KB
O valoroasa planta melifera si medicinala
Sovarful
03.12.2007
87.7KB
constructia apicola de 500 m2 la care am participat si eu. Sus este un apartament super large.
18.01.2009
37.1KB
Preturile pentru utilajele pozate de Stupar hoinar mai sus sunt urmatoarele:
10.01.2008
37KB
urdinis blocat cu folia de la turta
25.02.2008
50KB
la un km distantsa stupii stau bine
11.09.2007
46.2KB
si
20.06.2010
38.9KB
Celalalt desen
06.10.2009
21.1KB
Desi acidul e destul de ieftin si relativ usor de aplicat si eu de ani de zile il folosesc, in zona mea are putini adepti. Ce sa le fac, dragoste cu sila.....
05.11.2010
32KB
vine primavara?
08.02.2011
53.8KB
Verde totul ca in mai, aerul rece ca in martie. Aici zambeam, era ora 7 si ceva, la 8 si un pic a inceput distractia: camion blocat la 700m de unde fusesera stupii, o noapte de tras cu tractoarele, descarcare urmata de o incarcare , etc, etc, etc. Pastoral deh.. :zzz:
21.09.2010
65.1KB
tot pe acolo 3
23.03.2008
56.4KB
Sunt multe metode de iernare şi fiecare stupar laudă metoda pe care o practică. Situaţiile diferite ale familiilor, diferenţele de climă, metodele de iernare diferite au condus şi vor mai conduce la contradicţii. Ştim că pentru a-şi menţine temperatura necesară supravieţuirii albinele se strâng în ghem atunci când temperatura exterioară scade. Ghemul are un miez mai rarefiat şi o „coajă” în care albinele stau mai înghesuite, pentru a micşora pierderea de căldură suferită de ghem. Cu cât temperatura exterioară este mai scăzută cu atât volumul ghemului se micşorează şi albinele din „coaja” lui se înghesuie mai mult, cu capul spre interior. Despre iernarea albinelor ştim sigur doar ce arată termometrele şi ce spun legile fizicii.
-Termometrul ne spune că în prima parte a iernării familiile de albinele ridică temperatura din interiorul ghemului doar până la +25,4 grade C. Apoi încetează producerea de căldură şi temperatura scade lent până la +13,7 grade C în interiorul ghemului şi până la +7,2 grade la marginea(coaja) lui. În acest moment albinele consumă o parte din mierea din guşă, îşi pun muşchii în mişcare şi ridică din nou temperatura din ghem la +25,4 grade, bine înţeles consumând miere. Această ridicare şi coborâre treptată şi periodică a temperaturii ghemului de iernare are loc până la reluarea pontei când albinele asigură permanent în miezul ghemului temperatura de +34 de grade necesară puietului.
-Tot termometrul dovedeşte faptul că lângă coaja ghemului temperatura este mai ridicată cam cu 0,5-1 grad decât temperatura restului lăzii.
-Termometrul ne arată şi că în stup temperatura este mai ridicată doar cam cu un grad Celsius decât temperatura mediului exterior.
Când am susţinut pe topicul „Folosim sau nu diafragma” că ghemul de iernare pierde căldură deci este necesară şi diafragma şi împachetarea, am fost contrat dur. Dar este la mintea cocoşului(iertată fie-mi expresia), dacă ghemul nu ar pierde căldură temperatura ghemului nu ar scădea periodic de la +25,4 grade la +13,7 grade C. Unde se duce această energie termică? Fizica dovedeşte că se pierde afară deoarece temperatura aerului din stup este mai ridicată decât cea exterioară, temperatura aerului de lângă ghem este mai ridicată decât temperatura aerului din stup, temperatura cojii ghemului este mai ridicată decât temperatura aerului de lângă ghem iar temperatura miezului ghemului este mai ridicată decât cea a cojii ghemului.
Albinele produc energie termică folosind miere şi această activitate produce o oarecare uzură a albinelor. Putem să micşorăm prin împachetare uzura albinelor şi consumul de miere la iernare?
Sunt nume grele pe forum care susţin inutilitatea sau chiar nocivitatea împachetării, mai ales în prima parte a iernării, aducând în sprijinul lor „argumente” false.
a.Afirmaţia că oamenii merg pe jos este adevărată. Concluzia că automobilul nu este necesar este falsă. Argumentul că albinele supravieţuiesc în natură este adevărat. Concluzia că împachetarea pentru iernare este inutilă este falsă pentru că supravieţuirea familiilor de albine în diferite adăposturi din natură dovedeşte doar minunata adaptare a albinelor la condiţii vitrege, nu faptul că împachetarea nu este necesară.
b.Afirmaţia că un gol de mărimea a 1-2 faguri lângă cuibul de iernare ţine loc de diafragmă este falsă. Dacă ar fi adevărată golul din tocul uşii ar ţine locul uşii şi nu ne-am mai cheltui banii pe uşi.
c.Afirmaţia unora cu număr mai mare sau mai mic de stupi că nu împachetează pentru iernare şi totuşi albinele le iernează bine poate fi şi adevărată şi motivată de numărul stupilor, lipsa de timp sau de spaţiu de depozitare, costuri, e.t.c. Dar aceasta nu dovedeşte că împachetarea corectă nu ar conduce la rezultate mai bune.
d.Afirmaţia că împachetarea provoacă exces de umiditate este falsă pentru că metoda de iernare combinată scoate în primăvară familiile de albine cu faguri nemucegăiţi. La cele 14 familii vândute în primăvară, din care la 10 fagurii erau nemişcaţi din toamnă, când am împachetat, cumpărătorul nu a găsit nici un fagure mucegăit. Faguri mucegăiţi se găsesc în schimb la cei care m-au combătut. Pozez unul.
e. În favoarea împachetării aduc argumentul că din cele 2 familii care mi-au rămas în primăvară am obţinut în acest an foarte nefavorabil pentru staţionar în zona mea 10 roi care împreună acoperă pe ambele feţe 49 de faguri. Şi am şi cele 2 familii pe câte 8 faguri acoperiţi pe ambele feţe. Pentru neâncrezători, pozele sunt la pagini personale. Meritul este al împachetării care mi-a scos în primăvară albinele neuzate. Voi continua. Valer Bodea
19.10.2010
42.5KB
scanare 16
24.03.2009
81KB
t rvuec
06.06.2010
36.5KB
SALUTARE TUTUROR
AVEM AICI UN STUP IN PAT CALD . POZA ESTE PENTRU INCEPATORI (ca mine ) :hi:
21.11.2010
10KB
cam scumputze..
20.04.2008
44.8KB
Eu folosesc petrol lampant inodor(nu miroase) si incolor.
22.12.2010
39.6KB
Asa se oua :D
06.12.2009
52.1KB
Se invatau multe despre albine din aceste reviste.
22.07.2008
55.3KB
La inceput am umplut 7 lazi de stupina cu acces din spate si cu diafragma din sticla cu rame mici si tare inghesuiti. Stiu ca exista un cleste special pentru scos rame, nu stiu cum arata dar merge si cu "scula" din imagine:
05.03.2009
50KB
greu e doamne ......lucru cu albinutele:nod: :nod:
04.09.2010
37.1KB
au mai ramas albine și pt. cat
02.07.2009
52.8KB
x077
01.03.2010
51.9KB
aici o poza cu respectivele piese
09.02.2011
26.9KB
În 12 ianuarie la ora 16.24 pe lăzile cu faguri de rezervă mai era zăpadă.
19.01.2010
46.4KB
1.Cuti transport ce ai nevoie cand lucrezi la stupi.Fiecare isi poate face asa ceva dupa cum il duce imaginatia.
2.Binocular care se foloseste sa privesti ramele cu larve si puiet...In locul astuia se poate folosi o lupa care se gaseste in orice papetarie.
3.Poate nu inteleg eu dar stupii astia par sa aiba toti capacele cu sticla
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm
20.07.2009
3.8KB
acum hranitoarele care le-am facut un sistem sa poti vedea prin policarbonat.