LUCIAN AVRAM
CLUB STUPARITUL
 Din: Vaslui
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1159
|
|
radudulau a scris:
salut Lucky. da urmaream polenizarea in principal, si secundar faceam miere. in general aveam undeva intre 2000 si 5000 de stupi la miere, cand nu era polenizare de facut. in general trageam la trifoi ,lucerna, portocali si la flori de munte. dar principala activitate era polenizarea, care era platita, deci mult mai rentabila; stiu ca atunci pretul mierii era cam cu 50% mai bun in romania decat in sua. tata lua mai bine pe miere decat noi acolo in sua. la polenizare noi scoteam grosul banilor.
seful meu in sua, incepuse de la 0, dupa ce a avut conflicte cu familia, a trebuit sa o ia de la capat. in plus din toata familia lui, doar el mai se ocupa acuma de albine. tatal sau se ocupa de imobiliare, si unchii au murit 
Luciane, ai totala dreptate. ce identitate vrei sa mai avem ca si natiune, cand micul scolar vrea sa fie patron, manelist sau politist (ca se ia spaga)? cand ajunge adolescent isi da seama ca nu e viitor in romania pentru el, si pleaca in italia la varu, si pe la 25 vine in romania sa se insoare, ca spanioloaicele sunt naspa, si iata cum mai pleaca o d-soara in strainatate si fata cativa plozi acolo. si in romania suntem pe negativ cu natalitatea. da ma rog, e greu la noi Luciane, pentru ca 50 de ani de indoctrinare inca re ti se spune ce sa faci, si apoi 20 de ani unde nimeni nu a mai dat o directie, un exemplu, nu poti sa astepti ca oamenii sa reactioneze altfel. dar ai dreptate, e mult mai usor cand pornesti cu bagajul apicol din familie.
mie degeaba imi vi si ma intrebi care e diferenta intre o rama dadant si un langstroth, ca habar nu am, dar stiu exact care unde merge. sau cum se face una alta, teoretic vreau sa spun ca stiu f putin, dar practic..aia e o alta poveste. in schimb tata stie si teorie si practic, ca el o mai si citit cate ceva si dupa 35 de ani o acumulat si experienta. eu am crescut in familie de stupari, si discutiile in fiecare weekend cand mergeam la albine, cu unchiul meu si veri etc, erau toate in preajma albineloor, stupilor , ce face matca, cum o roit ala, etc etc. exagerez un pic cand spun ca nu stiu teorie, dar e mai mult instinct decat chestii citite, plus amintirile de cand eram copil. cred ca la 5 ani am inceput sa il ajut pe tata, asa mai selectiv, si pe la 8 ani aveam grija de stupul meu. la 14 ani aveam 10 de stupi ( de care cica aveam eu grija si mierea era a mea); la 24 de ani am ajuns sef de ferma in sua, unde am inceput cu cateva mii si am ajuns sa lucrez 16000 familii de albina, cu angajati, planing si tot ce inseamna afacerea asta. acuma fac un master in strategie internationala si nu ma mai ocup de albine de cativa ani. in romania nu am loc de tata si nici bani ca sa investesc separat, deci astept sa iasa tata la pensie ca sa ma apuc de treaba. intre timp fac si eu ce pot pe aici prin tari straine.
ma mai intalnesc cu cate un stupar, mai vb la comisia europeana sa incerc sa fac ceva, mai ma inscriu in cate o asociatie si mai vizitez cate un achizitor de miere din cand in cand sa incerc sa semnez un contract pentru la anul. mai aduc cooeprativa noastra de la mures la apimondia si alte astfel de intruniri si fac ceva activ pentru a face un pic de reclama mierii romanesti si a stuparilor romani in general. prin contactele pe care le formez aici sper sa pot ajuta lumea sa vanda mai bine si eventual sa isi dezvolte afacerile in romania in domeniul stupaaritului. lucru pe care il fac pe gratis, si cativa din colegii nostri de aici pot sa spuna daca nu le trimit contacte si incerc sa ii ajut cu ce pot, fara sa cer nimic in schimb. pe mine nu ma motiveaza afacere, atata cat sa ajut lumea sa faca ceva in domeniul asta. spre norocul meu, inca pot plati chiria si am ce manca, deci nu am nevoie de bani si afaceri. credeti voi sau nu, dar in franta, in afara de f putini, habar nu au ca noi in romania avem miere, ca suntem destul de priceputi in tot felul de chestii, ca stim sa vb si alta limba straina in afara de tiganeste, ca stim sa si muncim, nu doar sa cersim, ca la noi nu e totul gri, si ca soarele straluceste f frumos peste carpati...etc si etc (sau ca avem curent, internet, si ca stim sa conducem o masina sau un utilaj). cat am stat la apimondia, astea au fost unele dintre putinele intrebari la care a trebuit sa raspund in cele 5 limbi straine pe care le cunosc. lumea nu stie cine si unde e romania, si li se rupe la babana de noi. din pacate doar noi credem ca suntem importanti, si uitam cat de nesemnificativi suntem, sau mai bine, cum am ajuns in ultimii 20de ani, ca sa revin la ce spunea Lucian despre guvern.
domnilor, nici noua nu ne mai pasa de noi, in afara de familie si persoana noastra. nu vezi ca daca ti se face rau pe strada nu iti da nimeni o mana de ajutor si daca pentru un colt de paine treb sa dam in cap la cineva, din ce in ce mai des romanii o fac. asta e trist domnilor. toti burtosii ( si eu am un pic de burtica) si inganfatii care cred ca ei au pus cireassa pe tort ( si din pacate din astia sunt si aici pe forum, fara sa dau nume) care ne otravesc existenta. noi romanii am uitat cum e sa fi solidar si sa lucram toti pentru acelasi scop. daca unu da de os, tace , nu spune nimic si incearca sa scoata cat mai mult profit, nu conteaza pe cine trebuie sa calce in picioare. e o realitate care ma scarbeste pana in adancul sufletului , si sincer, la varsta mea, si prin toate locurile pe unde am umblat (daca nu ar fi mama mea si tata) eu nu as revenii in romania si nici copii mei nu ar stii ca sunt romani. nu ajunge gloria trecuta a poporului nostru (glorie mult lustruita de comunisti, sa fim un pic realisti) nu mai ajunge sa imi treaca scarba pe care o am fata de clasa politica si de compatriotii mei (nu de toti dar in general). sunt la paris de 1 an, si e plin de romani aici, dar vreazu sa spun ca ii aud pe strada vb romaneste si trec pe partea cealalta. asa fac si ei nu va speriati. asa suntem noi romanii. in sua era la fel. mergeam la un rest romanesc, si toti aveau scula de 10 metrii, dar daca ii cereai sa te ajute cu un job, sau sa iti dea un sfat, nu se putea, nu e timp, el nu stie, etc... sau alte chestii din astea. ce sa facem, asa suntem noi romanii, de cand e lumea , o natie de tradatori si de lingai, si de inganfati si invidiosi. cine imi spune ca nu e asa , ala nu o trait in romania si habar nu are ce vorbeste. sunt oameni care fac eforturi sa nu fie asa, dar nu e suficient.
cred Lucian ca si eu am deviat un pic de la discutie.
si ca sa revin si la ce spunea ECO, am sa incerc cat de curand sa postez un topic exact si concrec cu pozi si video despre cum lucreasza americanii. astfel, o sa poti sa te inspiri sper eu din ceea ce fac ei acolo. stiu ce vrei sa spui, ca apoi ii stresam eu pe angajati nostrii cand nu lucrau pot fi un sef destul de dur, daca asta trebuie sa ii faci sa lucreze( aveam in general mexicani angajati, si aia is mai rai de munca decat tiganii)
va salut, si ma duc sa beau o cafea , sa imi treaca gustul amar lasat in urma lecturii presei romane pe internet.
cu stima si respect,
radu |
Radule , incetisor , ca asa cum spunea ( parca dila daniel ) in afara de tensiunea ta nu or sa se schimbe prea mult lucrurile , mergem inainte ! sa traiesti !
|
|
