APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com 		Lista Forumurilor Pe Tematici
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" | Reguli | Inregistrare | Login

POZE APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
stephy_22 22 ani
Femeie
22 ani
Prahova
cauta Barbat
25 - 53 ani
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" / INTRETINEREA ALBINELOR / Warre cu leat fara rama  
Autor
Mesaj Pagini:  1 2 3 4 5 6 ... 10
pupemea
CLUB STUPARITUL

Din: Cisnadie 23 01 1968
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 5230
Corect.
Si de fapt aici este discutia.
Ce cauta un Dandant de 12 intr-o stupina stationara? Si poate fara selectie de albina?
In intensiv Dadant obliga la lucrul cu rama.De aici dezavantaje.
La ME nu ne opreste nimeni sa mentinem corpurile de puiet separat de cele de recolta.
Ca Hanemane, ca rame distantate sus.
In anii cand blocheaza,doar o matca cu chef de ponta deblocheaza.Nu are chef? O obligam.

_______________________________________
A-l urma pe Hristos nu are nici un sens, daca nu are tot sensul din lume.
Oamenii nu ajung in iad din cauza pacatelor.Si nici in rai din cauza lipsei de pacat.Acceptarea lui Hristos sau nu, este ceea ce ne imparte.
Fericirea este simpla.Dificil este sa fi ...simplu.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Hai sa spun si ce cauta un Dadant de 12 rame in stationar.
Initial, cam 5-6 ani am avut dadant pe 10 rame. Cum serviciul nu-ti permite sa intervii atunci cand familia de albine o cere, de cele mai multe ori era prea tarziu.Cam asta e si defectul principal la el.Intra foarte repede in friguri daca este nesupravegheat.
Si metodic din 10 rame, cele din margine erau cu miere si pastura, mai prinzi una si pe mijloc si daca ai si la cladit una-doua, pentru matca deja cuibul e strans.
Ca principiu de lucru, lucrez numai cu botci de roire, si de aici toate cele.
Am zis sa-l fac pe 12 rame sa am loc de intors, si cum lucrez cu rama claditoare inca de prima data, ar fi trebuit sa fie toate bune.
Culesul principal in locul unde stau eu e la tei.Asta vine cam undeva dupa 1 iunie, pana pe la 10 iulie, cel tarziu.
Pai pana la 1 iunie stupii erau vraiste, ca sa nu mai zic ca cei lasati pe la 10 mai in stup cu o rama de miere si una de puiet necapacit, in rest doar rame cu foi, la tei erau familii de baza.
Si te mai gandesti si in perspectiva, nu prea poti toata ziua sa schimbi sistemul;de regula esti condamnat la acelasi sistem, asta daca nu cumva nu ai ce face cu banii si investesti toata ziua in cutii cu gandul ca intr-o buna zi, Dumnezeu stie cand, o sa scoti si miere.
Daca oi fi sanatos, un Dadant te scoate din necaz la pastoral, la pensie, mai incolo.
Fata de cai ce au orizontali, spre exemplu, al caror munca principala e taiatul botcilor si nu scosul de miere(parerea mea), la un Dadant greul e in mai pana la roit, dupa care nici nu ma uit in cuib;tai rama claditoare cand si cand.Numai ca anul trecut a fost ceva mai capricios cu blocatul asta.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731

pupemea a scris:

"Fagurii artificiali utilizati in stupul Dadant sunt scumpi. Accesoriile pe care le cere sunt scumpe. Insarmarea e o pierdere de vreme si ia si timp. Fagurele artificial e un mare consumator de timp si bani marind costul general al stupului respectiv al mierii.
In lipsa de cules, fagurii artificiali iti returneaza foarte putin din banii cheltuiti, economisand doar o mica parte din miere, nereturnand nimic din timpul pierdut, albinele lasand de cele mai multe ori fagurii asa cum i-am pus."

Nu e chiar asa.
Exista si profit din fagurii "artificiali"
Daca ramele sunt insarmate cu inox, la reformare o bagi in apa firbinte o scoti si pui ceara pe ia cand i-i vine vremea in primavara.Unde este manopera??
Ceara rezultata acopera achizitia de faguri si raman bani buni.
Fagurii din magazii, raman viabili 30 de ani.30 x ceara neprodusa = miere??

Referitor la instinctul de cladire.Nu am gasit nici-o albina ca are un "sac de ceara" adunat si nu stie unde sa-l puna.
Am spus instinct, deoarece secretia de ceara are  pe langa varsta albinei si niste factori declansatori.
Consum de miere pt ceara este  la constructia fagurelui mai mult decat  doar la producerea fulgilor de ceara.

Ar fi prea frumos sa le spunem la toti ca e asa.
De regula sarma cedeaza si trebuie intinsa.E ca la o casa veche, decat sa o reconstruiesti, mai bine o faci de noua.

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
pupemea
CLUB STUPARITUL

Din: Cisnadie 23 01 1968
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 5230
Puneti de inox si nu mai cedeaza.

_______________________________________
A-l urma pe Hristos nu are nici un sens, daca nu are tot sensul din lume.
Oamenii nu ajung in iad din cauza pacatelor.Si nici in rai din cauza lipsei de pacat.Acceptarea lui Hristos sau nu, este ceea ce ne imparte.
Fericirea este simpla.Dificil este sa fi ...simplu.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
continuare...
Popularea stupului
Pentru a popula un stup Dadant, un roi de 2 Kg este insuficient, cu atat mai putin unul de 1,5Kg.Trebuie sa folosesti un roi de 4Kg.Un asemenea roi nu se gaseste pe piata.
Un roi de 2 Kg necesita doi ani pentru a lua ceva de la el.In stupul nostru un roi de 2 Kg isi cladeste fagurii in primul an si va da si o productie in 3 luni de la instalare.
(am sarit mai multe capitole in care abatele Warre arata hibele stupului dadant si ia la puricat si stupii Voirnot si Layens)

Originea stupului populr(stupul Warre)
Cand m-am decis sa ma apuc de apicultura am ramas derutat de multitudinea de sisteme de stupi sistematici.
Stupul Dadant era unul dintre cele mai raspandite.Din prima, folosea centrifuga, o inventie utila.Dar deja stupii Voirnot si Layens, ambii critici ai lui din diferite puncte de vedere, erau competitori seriosi.Un alt stup aparea pe piata.
Stupul Congres cu rama 300x400mm, in doua variante, rama ingusta si rama adanca.
Neputamd sa-mi dau cu parerea care dintre ele ar fi mai bun m-am decis sa le adopt pe toate si sa le studiez.
Respect studiile abatelui Voirnot, al carui stup avea un volum ce ma interesa la fel de mult ca pe Dr.Duvauchell, primul meu mentor in stuparit, care l-a modificat pe al sau trecand pe 8 rame 300x400 ( 400 lungime), adica 96 dmp de faguri.
Stupul Voirnot avea in schimb 100dmp de faguri.Se pare ca Dr.Duvauchell acceptase concluziile abatelui Voirnot in privinta asta.
Inainte stupul sau avea rame de 280x360mm, adica 81dmp de faguri.
Vrand sa inteleg comportamentul stupului cu acest volum pe timpul iernii, am construit stpi cu 9 rame Layens si stupi cu 8 rame 300x400mm, unele cu rama ingusta altele adanca.Acesti stupi aveau un volum apropiat de stupul Voirnot.
Nevrand sa-mi initiez experimentul pe unul sau doi stupi ci cel putin 12 din fiecare, am avut pana la urma 350 de stupi.
Spre marea mea surpriza, am remarcat imediat ca albinele au consumat mai putina miere in stupii cu pereti simpli (subtiri neprotejati), pereti care raman reci pe o perioada  cat mai lunga pe timpul iernii.Pare normal.In stupii cu peretii reci, albinele sunt amortite fiind in somn continuu.Acum pe bune, cine serveste masa in asemenea conditii?
In stupii cu peretii calzi, albinele sunt active o perioada mai lunga de timp si au deci nevoie mai mare de mancare.
Stupii cu pereti subtiri sunt mai economici atat la lemn cat si la rezerve de hrana.
Deasemenea am constatat repede ca cuibul acoperit cu scandura sau panza uleiata, are ramele marginase innegrite sau putrede din cauza umezelii.Nu acelasi lucru s-a intamplat si la stupii unde cuibul a fost acoperit cu panza simpla.Am dat deja explicatii de ce, mai devrema.
Dupa 15 ani de observatii eram in stare sa trag o concluzie.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Continuare…………….
M de Layens, avocatul stuparilor avea dreptate sa spuna ca stupul Dadant presupune prea mari cheltuieli atat de bani cat si de timp.El a creat o rama buna, a propus un proiect de stup usor si economic.Pe de alta parte a ales o cale gresita cand a pus in loc de magazin  deasupra puietului, rame de o parte si cealalta a cuibului cu puiet.
Abatele Voirnot, avocatul albinelor, avea dreptate sa spuna ca stupul Dadant este daunator albinelor din cauza volumului sau si a magazinului .
Prin modul cum am actionat, am repetat studiile facute de predecesorii mei, cu speranta ca voi obtine rezultate mai bune.
In final, reiese o conluzie majora : volumul stupului Voirnot este suficient, cu cat mai mic cu atat mai bun, pentru un cuib mic si un consum mai mic iarna.
In tot cazul iernarea a fost mai buna pe o rama adanca, asa cum e a lui Layens, rama 300x400mm, cu 400mm adancimea.
Preferam 300x400, pentru ca e mai simplu de calculat.( precizarea se face pentru ca de fapt Layens are dimensiunile 370x310mm)
Mai mult de atat, forma 300x400mm se apropie de forma roiului si permite albinelor sa depoziteze mai multa miere in apropierea ghemului, ceea ce favorizeaza iernarea, chiar in eventualitatea unui frig prelungit.
In plus, aceasta forma faciliteaza dezvoltarea puietului primavara.Cand albinele vor sa-si extinda puietul cu un centimetru in jos, au de incalzit numai acest centimetru pe suprafata stupului.
Aceasta suprafata variaza de la 900cmp(30x30cm) in stupul nostru la 2000cmp (45x45cm) in stupul Dadant. Este clar ca albinele vor munci mai putin in stupul nostru.
(fac o paranteza la propriu aici pentru a face o lamurire. Desi se incearca sa se spuna ca reducand cuibul la 7-8 rame, spatiul incalzit de albine se micsoreaza, este fals. Poate doar pe timpul iernarii, in momentul declansarii serioase a cresterii de puiet insa sa sustii lucrul acesta e lipsit de  sens. Stim cu totii ca prin martie cand deschizi stupul si salti  podisoarele din zona neocupata de albine te izbeste caldura in fata. In stup sunt 36-37 de grade ! Sa spui ca ai creat o bariera de nepatruns cu folie de celofan, nu are acoperire pe teren)
Si inca, opt rame 300x400mm, ne asigura suprafata necesara dand si o forma patrata. Iar forma patrata se apropie de cilindru, ideal, pentru ca permite distributia uniforma de caldura in interiorul stupului. Numai ca forma cilindrica e dificila d.p.d.v. practic.Forma patrata permite si amplasarea stupilor in pat cald iarna si pat rece vara, lucru de luat in considerare.
In acest mod avem un stup cu 8 rame 300x400mm, un stup ideal pentru iarna.
Si daca iarna stupul trebuie redus, vara trebuie sa sigure albinelor spatiul de care au nevoie, in general de doua sau trei ori mai mult ca iarna.
Ce era deci de facut ?
Sa pun un corp deasupra ? Insemna sa fac aceeasi greseala care i-o imputam lui Dadant.Timp pierdut si puiet racit.
In cazul nostru am mai constatat un alt dezavantaj. Am observat ca albinele urca cu greu in corpul de sus, plasat peste un cat cu rame adanci, si asta deoarece ramanea intodeauna miere la partea de sus a ramelor. Iar albinele traverseaza mierea cu dificultate.
Sa plasez inca un corp dedesupt, asa cum facuse deja abatele Voirnot in stupina sa ?
Multi stupi au dat rezultate asa.Albinele umpleau cu miere corpul de sus si se instalau in corpul de jos.
Ridicam corpul de sus pentru recolta si primavara il puneam dedesupt pentru a fi preluat de albine.
Prin aceasta miscare, toata apicultura noastra a devenit mai simpla. Primavara curatam fundul stupului, dupa ce il dadeam la o parte, fara sa-i dam capacul jos. Nu curatam ramele si nici nu inlocuiam ceara.
Faceam lucrul acesta la fiecare doi ani cand ne venea in mana corpul la extractie, in atelier.
Marirea cu un singur corp a stupuluin prin plasarea lui dedesupt, a insemnat un mare pas inainte. Nu era necesar sa deschizi stupul ca sa observi ce au albinele nevoie.
Aceasta suplimentare de corp se putea face primavara devreme, fara pericolul de a raci puietul, si cu scopul de a evita roirea cu siguranta, atat pentru familiile slabe cat si pentru familiile puternice.
De obicei albinele nu umpleau in totalitate ramele din corpul de sus cu miere. Ramanea puiet la baza si miere sus. Sa extragi miere asa era un chin.
Ajutorul pe care il aveam, mereu imi zicea : iti vine pur si simplu sa tai cutia in doua.
Ceea ce am si facut. Am taiat corpul in doua, pastrand volumul insumat intact. La fel am facut si cu celalalt corp, de jos.
Recoltam acum un corp plin cu miere, cel de sus, unul sau doua, si lasam celelalte doua pentru iernare. Daca se intampla sa ramana mai mult de doua jos, ce era in plus dadeam la o parte.
Odata, la timpul convenit, am crescut matci si am pregatit roiuri. S-a intamplat apoi ca  intr-o seara comanda sa fie anulata. Aveam la dispozitie cutii goale in care sa pun roiurile, dar foi de ceara doar pentru doua. Le-am pus si pe celelalte in stupi lipindu-le cu cutitul cate o fasie de ceara bruta sus pe rama, pentru a le da oarecare directie.
Si am constatat ca roiurile cu fasii de ceara  au costruit fagurii la fel de repede ca si cei cu foi artificiale, si ca fagurii lor aveau forma mai regulata. Am decis in acel moment sa folosesc doar starter de ceara si nu am regretat niciodata acest lucru. Stupul Popular capatase forma.

Si daca in stupul mic cu rame economiseam miere la iernare si se facilita dezvoltarea puietului primavara, in stupul cu faguri ficsi acest lucru se facea si mai bine, pentru ca volumul lui era mai mic :36 litri in loc de 44.
In acest fel am proiectat Stupul Popularcu faguri ficsi.
Am remarcat de asemenea ca in  Stupul Popular cu faguri ficsi se economiseau 3 Kg de rezerve de  miere, comparativ cu Stupul Popular cu rame.
Aveam in acest moment doi stupi : Stupul Popular cu faguri ficsi, un stup perfect dar necomercial pentru ca nu permitea extractia la centrifuga, si Stupul Popular cu rame, superior in privinta asta, modern, inferior insa celui cu faguri ficsi, dar comercial.
Incepand de atunci, am gandit, si in cele din urma am gasit, o solutie prin utilizarea unor colivii ce ne permit extractia mierii cu centrifuga si din fagurii ficsi.
Din acest moment Stupul Popular a atras atentia, pentru ca Stupul Popular cu faguri ficsi este si un stup economic prin excelenta : usor de construit, in tot cazul mai putin scump-fara rame sau faguri artificiali, cateva inspectii, deschiderea stupului doar o data pe an, 12 Kg de provizii pentru iernat, fata de 15 sau 18 ; respect pentru legile naturii, in consecinta, fara boli.

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
proapi
apicultor

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 806
Constructia stupului Warre il recomanda incontestabil in apicultura rustica, extensiva, ecologica, stiintifica si de loisir.

Aici putem inscrie si stupul din teracota cu extragere a mierii cu ajutorul caldurii solare si stupul extensibil in care ramele formeaza corpul stupului.
Standardizarea stupilor Dadant si Langstroth si raspandirea acestora la nivel mondial au dat ramei mobile valoare comerciala. Daca am putea gandi apicultura ca pe un domeniu necomercial cu siguranta toti am creste albine in stupii Warre (ca de exemplu).
Probabil ca supravietuirea albinei va depinde in viitorul indepartat numai de selectia  naturala si in acest caz cu sau fara ajutorul omului, constructia invelisului de cuib va fi cat mai apropiat de evolutia speciei. Sunt specii de insecte care au evoluat tot de la individul solitar si au ajuns la familii sociale si care au reusit sa-si construiasca si un invelis al cuibului, dar totusi sa nu mergem chiar asa de departe si in cazul albinei.

Insa, stupul Warre poate fi comercial prin vanzarea de albine la pachet, vanzarea de corpuri ca familii, prestarea de servicii de polenizare, recoltari de miere/polen/ceara/propolis/venin, dar cu conditia sa se formeze o piata a acestui model de stup.
pus acum 15 ani
   
Mr.X
apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 16

akmm a scris:

Legat de productii de miere, stupi, familii etc., abatele Warre spune asa : nu exista familie de albine sau stup care sa transforme piatra in miere, totul depinde de cules.
Eu zic asa problema nu este cat cules ai ci ca daca ai stupi in curte , sigur sunt cei mai indicati pentru acea zona?
Ori stupul acesta mic, trebuie ajutat, daca nu e cules, primul an cat trebuie sa cladeasca macar doua corpuri pe care sa ierneze. In anul urmator deja e familie de baza si are , teoretic de constuit inca un corp de jos si completat miere in acelea de sus. Reamintesc, abatele spune ca a vut familii si pe 7 corpuri!
ATENTIE!
Nu vreau sa mint pe nimeni, pozele care le pun, in special cele cu miere, macara, sunt adunate de la alti entuziasti care au trecut la acest tip de stup.
Eu am intrat la iernet cu doua familii si in toamna asta am pregatit 46 de corpuri, 15 funduri, 17 podisoare si 17 capace.
Vreau sa va trezesc interesul si va propun sa facem cate un stup doi sa vedem cum merge treaba. Nu sarim ca in politica de la PCR la FSN cu totii, ca dupa aia nu avem opozitie si iar trebuie sa facem revolutie.
Fagurii sunt lipiti de albina , din constructie, de corp!

Interesant ce se spune despre acest Warre. Am citit si eu multe despre el. Tin sa va anunt ca sunt nou pe aici dar vechi in ale albinaritului, si va urez de la inceput iernare usoara (ce a mai ramas din ea), iar la vara - multa musca la urdinis si rame pline de miere in caturi si de puiet in cuiburi. Dar sa revenim "la oile noastre". Parerea mea despre acest stup:
- se preteaza foarte bine pentru apicultura bio datorita faptului ca nu ai decat lem si ceara de albine care ambele sunt natura 100%;
- pe langa miere, mai produce si ceara, un lucru minunat daca in stupina si alt tip de stupi si preferi sa dai ceara contra faguri artificiali;
- este suficiet sa te uiti la el o data la o saptana sau doua, inclinand catul si daca a terminat de cladit mai pui unul, daca nu il lasi in pace;
- de la acest stup, majoritatea dintre noi, am imprumutat, poate unii fara sa stim altii fara sa ne dam seama, asa numita "rama de control" sau rama de cladit cu rol in monitorizarea stupului (cules, ponta etc) dar si ca tratament antivarooa;
- operatia de recoltare a mierii este un pic mai pretentioasa si asta deoarece necesita o filtrare superioara;
- consumul de miere in timpul iernarii se face exact in ordinea inversa culesului de unde rezulta faptul ca noi o sa ne alegem cu aia de rapita cel mai des, iar ce ramane s-ar putea sa fie un pic cam nasoala pt albine daca intalnesc o cantitate mare de miere de mana;
- fagurii stau foarte bine pe o centrifuga tangentiala prevauta cu sita pe gratare si asta deoarece facurele sustine leatul de lemn si nu invers, iar ceara, daca este naturala, atunci este si foarte elastica si chiar si la temperaturi ridicate;
- in rest totul e ok.
Totusi eu subscriu la multietajatul meu (cuit Dadant 1/1 cu 12 rame si doua corpuri 1/2 cu 10 rame) cu iernare in cuib.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Constructia Stupului Popular cu faguri ficsi.

Stupul Popular cu faguri ficsi contine un fund, trei corpuri identice si un capac.
Fundul are aceeasi dimensiune ca si exteriorul corpurilor, si are o grosime de 15-20mm. Intrarea in stup se face taind in adanc fundul stupului. Dimensiunile taiaturii sunt de 120mm latime si 40mm adancime, in cazul peretilor de 20mm grosime. Spatiul rezultat in fundul stupului este acoperit cu o bucata de scandura de zbor lata de 160mm. Scandura de zbor este  prinsa in cuie de fundul stupului incat sa iasa in afara 70x160mm.  Scandura poate avea 410mm lungime, pentru a intari fundul.
Corpurile stau direct de fund, si unul peste altul fara nici un sistem de prindere.
Ar trebui folosite cel putin trei corpuri. Doua corpuri contin cuibul familiei (puietul), iarna si primavara. Al treilea este adaugat pentru cules.
Toate corpurile insa au aceeasi dimensiune. Dimensiunile interioare ale lor sunt : 210mm inaltimea, 300mm lungime si 300mm latime.
La partea de sus a corpurilor, pe pereti opusi, trebuie prevazute falturi pe care se reazema leaturile.Acest falt are 10mm inaltime si 10mm latime. Grosimea peretilor corpurilor ar trebui sa aibe cel putin 20mm. Pe doua parti exterioare ale corpurilor sunt prevazute manere pentru manipulare usoara.
Fiecare corp trebuie sa contina 8 leaturi ( support pentru faguri).
Aceste leaturi au dimensiunile 9x24x315mm.
Leaturile sunt prinse in falt cu cuisoare, spre exemplu cele pentru geamuri.
Aceste leaturi sunt plasate la o distanta de 36mm intre centre. Intre leaturi ramane un spatiu de 12mm, necesar circulatiei albinelor.De asemenea se lasa un spatiu de 12mm si intre leaturile marginase si pereti. Acest spatiu este destinat in intregime constructiei fagurelui.
Capacul acopere ultimul corp de sus, si este din placaj de 10mm (deja ne duce gandul la OSB3, rezistent la apa ; este bine de stiut ca OSB2 se preteaza la constructii de interior). Capacul contine o foaie de panza ce acopera leaturile si un podisor tip cutie.
Podisorul are aceeasi dimensiune exterioara ca si corpurile si o inaltime de 100mm. Podisorul tip cutie are prinsa dedesupt o panza grosolana.Lateralele capacului vor avea o data inaltimea cutiei podisor pe care s-o cuprinda, plus 20mm. Capacul e prevazut si cu un placaj cu scopul de a proteja podisorul tip cutie. Partile inclinate ale capaculu ( capacul in forma originala are aspect de acoperis in doua ape) sunt goale dedesupt si deschise in 4 parti.Acest spatiu permite circulatia libera a aerului de la A la B ( a se vedea desenul original din cartea PDF).
Am spus ca o foaie de panza acopera leaturile, pentru  aimpiedica albinele sa urce in podisor ( renunt sa-i mai spun podisor tip cutie ; e limpede acum ca are o forma de cutie, si ca inauntru se pun materiale absorbante-rumegus, paie batute, pleava, frunze uscate etc.)
Foaia de panza poate fi decupata dintr-un sac vechi. Dimensiunile foii ar trebui sa fie cel putin 360x360mm, pentru a-si avea rostul.
Pentru a preveni ca albinele sa roada aceasta panza, o dam cu coca de faina. Pentru a obtine dimensiunea corecta a panzei, aceasta se plaseaza pe corp inca umeda.Dupa ce se usuca se ajusteaza la dimensiunea exterioara a corpului.Daca aceasta ajustare se face inainte de a da cu coca, dupa uscare panza intra la apa si nu se mai potriveste.
Pentru a prepara coca, amestecati 4-5 linguri mari de faina de grau sau secara intr-un litru de apa. Dati in clocot, amestecand incontinuu cu o lingura pana se ingroasa si devine o pasta omogena. Se poate sa se adauge si o cantitate mica de tarate.
( observ la prietenii nostri apicultori din occident, ca in loc de aceasta panza de sac, au pus o plasa de tantari din plastic, sau chiar mai solida. Si aceasta permite circulatia aerului umed si nici nu e roasa de albine. Plastic sau panza vegetala din canepa ?)
Stupul warre are si o varianta de capac economic.Si acesta e prevazut cu podisor absorbant ni se explica, chiar daca nu mai apare in desen)[….]

Observatii
Regula de baza la Stupul Popular este de a asigura fiecarui corp o dimensiune interna de 210mm inaltime, si latime x lungime 300mm si un falt de 10x10mm.
Dimensiunea externa variaza functie de grosimea scandurii utilizate.
Fundul stupului trebuie sa aibe aceeasi dimensiune ca si exteriorul corpurilor. Este de preferat sa lase cu 1mm mai mic pe toate partile, pentru a permite apei sa se prelinga.
Podisorul, trebuie sa aibe dimensiunea exterioara a corpurilor, mai putin 5mm, pentru a usura demontarea capacului.
Capacul trebuie sa includa podisorul si sa coboare 20mm peste corp, sa fie facut din placaj de 10 mm pentru a fi mai usor de scos si montat la loc.

Discutii despre Stupul Popular
Picioarele (suportul)
Este cazul sa examinam inaltimea si forma picioarelor. Amadoua sunt importante.Prima data inaltimea : stuparii au obiceiul sa-si ridice stupii cat mai sus. Fiecare simte nevoia sa lucreze cat mai confortabil. Nu vrea sa se aplece. Eu sunt de parere ca ar trebui ca familia de albine sa fie deschisa foarte rar, si  mult mai putin decat in general.
In consecinta e un sacrificiu mult mai mic pe care il cer cititorului, si nu fara un motiv intemeiat, cand il sfatuiesc sa-si aseze stupul la 100-150mm de la sol.
Ridicat pe un stand inalt, stupul e supus variatiilor de temperatura si rafalelor de vant. Iar ca sa cumperi material si sa faci un soclu inalt costa bani. Am vazut niste cadre din lemn din care ai fi putut face un stup cu pereti dubli.
Cunosc foarte bine un stativ care va scuteste de cheltuiela, din lemn sau metal. Va fi pus pe cateva caramizi usoare ; oricum va va reduce inaltimea totala a stupului.
Familiile de albine vor fi amplasat avand 750 mm intre centre. Din pacate acest lucru nu e convenabil la stupinele acoperite. Imediat ce ai atins un stup, restul familiilor percep si incep sa bazaie.
Din aceasta cauza orice deschidere de stupi inseamna consum de miere. Uneori se declanseaza furtisagul si albinele devin agresive.
Ridicarea stupilor prea mult cauzeaza si o mare pierdere a  culegatoarelor. Nu e iesit din comun ca acesti bravi muncitori cand se intorc incarcati sa rateze urdinisul si sa cada pe pamant. Urca cu dificultate intr-un stup ridicat prea sus. Putem prevedea o scandura de aterizare de la pamant pana la scanduara de zbor, e o cheltuiala in plus si asta nu va impiedica albinele sa cada pe alaturi.
In mod egal putem spune ca ridicand stupul il protejam de umezeala din sol si din iarba. Eu ma astept insa sa nu fie niciodata iarba in jurul stupilor. Vegetatia este o napasta pentru albine. Cand albina cade in iarba intalneste intuneric si raceala, apoi frig, dar nimic sa o incalzeasca si sa o revigoreze.
Pe un sol lipsit de iarba, albinele pot receptiona razele de soare pana in profunzime. Li se ofera suficient timp sa se odihneasca si sa fie capabile sa se ridice si sa intre in stup.
Dar am uitat de umezeala din sol ! Un stup plasat la 100mm de la sol este perfect protejat de aceasta umezeala, daca vegetatia a fost inlaturata iar stupul nu are alte deschideri pe dedesupt. […] Suntem de parere ca stupul trebuie sa stea perfect pe support, iar acesta sa nu se afunde in sol.[ urmeaza alte explicatii…]

Fundul stupului
Fundul serveste la inchiderea stupului in partea de jos si permite in acelasi timp accesul albinelor si a aerului proaspat.
Ce lemn ar trebui folosit pentru fundul stupului ? Cu cat mai gros cu atat va tine mai mult. Oricum daca lemnul va fi prea gros va fi greu la manevrat ; daca va fi prea subtire nu va rezista la intemperii sau le va resimti din plin.
O grosime intre 15-20mm este buna si suficienta, cu atat mai mult cu cat mai este intarit si pe dedesupt.
Cum ar trebui sa arate urdinisul ?
Oamenii le dau o deschidere pe toata latimea stupului si o inaltime intre 10-20mm.
In opinia mea, o astfel de latime, care poate sa merga dincolo de 400mm la anumiti stupi, este daunatoare.
Pe parcursul verii populatia poate scadea si e posibil ca familia sa nu-si poata apara urdinisul. Sustinatorii deschiderilor largi, spun ca ei reduc urdinisul la nevoie. Uneori insa pot uita sa supravegheze indeaproape.
In tot cazul, e o munca in plus si noi nu suntem de acord sa o facem.
Nu a fost lipsit de sens atunci cand am diminuat urdinisul la Stupul Popular la 120x15mm. Atragem insa atentia ca noi preferam de fapt dimensiunea 200x10mm, care de fapt ofera aproape acelasi spatiu de acces, matematic vorbind. Cu o intrare de 120x15mm, albinele au o distanta mai mica de acoperit ; familiile slabe putand astfel sa se apere mult mai usor.
Bineinteles ca iarna reducem acest urdinis. O bucata de tabla reduce deschiderea la numai 70x7,5mm pentru a nu permite intrarea rozatoarelor. Mai mult de atat, iarna nici nu sunt asa multe zboruri. Aceasta deschidere deserveste doar ventilarea stupului.
Cu siguranta, un urdinis de 120x15mm este destul sa asigure accesul albinelor chiar pentru familiile puternice. Pentru a va asigura de asta, este suficient sa le urmariti atunci cand intra si ies pe timpul marilor culesuri.
Deschiderea este de asemenea suficienta si pentru ventilarea stupului ; aerul proaspat, il inlocuieste pe cel viciat, mai usor, ce coboara din varful stupului.
Sa nu uitati ca un stup, vara contine 30-35 litri de aer. Sa inlesnesti accesul acestei cantitati de aer, nu e nevoie sa ai un urdinis mare, si asta si din cauza ca acest aer nu trebuie inlocuit fara motiv. Vom discuta din nou la capitolul ,,Ventilarea’’
De ce sa punem atunci plasa pe fundul stupului ? Toate aceste deschizaturi complica constructia stupului si ii maresc costul. E si fara rost, deoarece urdinisul pe care vi l-am descris este suficient pentru ventilarea stupului. Ce e mai mult de atat, e daunator.
[ trebuie sa spun ca abatele Warre a murit in anul 1951; pana la acea data acarianul varoa jacobsoni inca nu patrunsese in Europa]
Pe perioada cand am studiat diferitele tipuri de stupi, am remarcat ca toti stupii aveau funduri fixate de corp, prin diferite metode. Aceste funduri sunt dificil de curatat, chiar in stupii la care se zice ca se face automat.
Pentru Stupul nostru Popular, noi preferam tipul de fund pe care l-am descris. Corpul stupului cuprinde doua caturi manevrabile. Fara sa fie descoperite, aceste caturi pot fi ridicate de pe fund, puse pe un stativ, dandu-ne completa libertate de a curata, verifica-daca acesta e scopul, inlatura iarba de sub el. Cele doua caturi sunt apoi puse la loc peste fund. Nu este nici un pericol de a strivi albinele si nici de a raci puietul.

Cuibul
Intr-un stup, cuibul este acea parte care contine familia si rezervele de iarna. In cazul nostru, cuibul are doua caturi. Este important sa luam in considerare ca principiu, volumul cuibului, urmarind ca acest volum sa fie cat mai mic posibil, pentru a reduce consumul rezervelor, deoarece albinele mananca nu numai sa se hraneasca ci sa se si incalzeasca. Cuibul variaza de la 36 litri, asa cum e la Stupul Popular, la 55 litri, cum e la stupul Dadant.
Toate dovezile arata ca albinele consuma mai mult intr-un cuib larg decat intr-unul mic. Eu chiar ma aventurez sa spun ca aceasta diferenta este intre 3 si 5 Kg. Si asta in fiecare an. Pentru stupar aceasta este o pierdere care ii dubleaza rapid pretul mierii.
Un stup mare are si dezavantajul ca tine albinele inauntru in zilele frumoase cand albinele ar putea gasi afara polen din abundenta si ceva nectar.
Stupii mari asadar, nu produc familii puternice ; influenteaza prolificitatea matcii in rau, intarziind-o doar sa se manifeste.
Desigur diafragmele pot fi folosite in stupi pentru a reduce cuibul. Numai ca aceste diafragme sunt incommode din mai multe ratiuni.
Toamna impiedica distribuirea naturala a rezervelor. Daca nu sunt etanse nu-si au rostul. Daca sunt etanse, albinele le propolizeaza si tremuie sa le smucesti ca sa le desprinzi. Acum, la violenta albinele raspund cu violenta.
Mai mult de atata, orice interventie asupra diafragmei ia timp si raceste puietul, un motiv in plus de neliniste printre albine.
Volumul cuibului trebuie sa fie tot timpul adecvat. Trebuie sa permita instalarea rezervele de miere, a albinelor sub rezerve si  ouatul matcii primavara.
Ar fi bine de luat aminte ca iarna si la inceputul primaverii, nevoile albinelor sunt simtitor similare in toti stupii, pentru ca familiile difera foarte putin ca putere. Diametrul ghemului abia daca variaza cu unul sau doi centimetri de la un stup la altul.
Si abatele Voirnot, care a studiat aceasta problema mai mult, a concluzionat ca suprafata de 100dmp ( 100 decimetri patrati= 1 metru patrat ) de faguri este suficienta iarna si primavara.
Dr.Duvauchelle, primul meu mentor in ale stuparitului, era convins ca un stup mai mic e mai bun, creand un stup de 80dmp de faguri la rame de 280x360 mm. Mai tarziu si-a largit stupul dandu-i 9 rame de 300x400 mm, cu o suprafata totala a fagurilor de 96dmp. Prin aceasta aratand ca aproba concluziile abatelui Voirnot. Noi de asemenea confirmam ca acesti doi maestri au avut dreptate in aceasta privinta.

Fagurii
Fagurii pot fi mobili sau ficsi. Spunem mobili atunci cand  ne referim la cei incadrati in rame din lemn. Trebuie sa tinem seama ca raman mobili in masura in care sunt curatati in fiecare an.
Fagurii sunt descrisi ca ficsi pentru ca nu sunt incadrati in rame din lemn si fiindca albinele le fixeaza de peretii stupilor. De fapt, pentru ca albinele le fixeaza cu ceara, sunt mai mobili decat cei fixati cu propolis.
Preferam fagurii ficsi din cateva considerente. Din prima, ramele sunt scumpe si asa cum am mai aratat- inutile. In plus ramele maresc volumul cuibului.
Mai devreme am prezentat doi Stupi Populari. Unul fara si altul cu faguri ficsi. Amandoi stupii aveau aceeasi suprafata totala a fagurilor, numai ca volumul interior al celui cu rame era de 44litri, in timp ce al celui cu faguri ficsi 36litri, deoarece ramele extind dimensiunile interioare.
Si am mai spus ca acest spatiu mai mare al cuibului dauneaza atat albinelor cat si stuparului. In stupii cu rame mobile consumul de miere pe iernare era cu 3 Kg mai mare ca la cei cu faguri ficsi.
Fagurii pot avea diferite forme. Pot fi mai mult ingusti ca la Dadant, adanci ca la Layens sau patrati ca la Voirnot.
In multe cosuri din papura, in care albinele locuiesc de secole, am intalnit frecvent diametre de 300mm si inaltimi de 600mm sau 800mm.
Ramele Congres si ramele adanci ca la Layens, ne-au dat bune rezultate. Ei aveau lungimi de 310mm si 300mm. In plus rama de 300 mm ne-a permis realizarea unei suprafete patrate a stupului.Cuibul patrat, dupa cel cilindru, permite cel mai bine distribuirea uniforma a caldurii in stup. Aceasta dimensiune ne permite si sa dam stupului o forma alungita (verticala), identica cu a unui roi ; in egala masura da voie albinelor sa-si dispuna mierea in partea de sus, ele instalandu-se mereu dedesupt cu ghemul infipt in grosul rezervei de miere, asa cum noi ne infigem capul in palarie.
Aceasta este cea mai buna dispunere pentru iernare.
Pe timpul iernii, ghemul de albine e cu adevarat viu doar deasupra si in centru unde e cu adevarat cald. De-a lungul marginilor albinele sunt amortite, jumatate moarte.
Toate albinele, este adevarat, intra in ghem pentru a se incalzi pentru a se hrani, dar nu au suficienta putere sa paraseasca ghemul. Aceasta este explicatia de ce albinele, pe o rama de forma alungita si ingusta, pot muri de foame chiar in prezenta unor provizii generoase. De-a lungul perioadelor reci, nu se pot muta usor pe orizontala, in oricare directie, de pe o rama pe alta rama sau pe aceeasi rama.
Pe de alta parte insa, albinele se muta cu usurinta pe verticala, de jos in sus, aceasta deplasare mergand pe directia caldurii care, intodeauna este in partea de sus a stupului.[……]
Rama adanca e superioara nu numai iarna ci si primavara. Cand familia isi extinde cuibul cu 1 cm, ea trebuie sa incalzeasca acest centimetru. Va avea 2000cmcubi la Dadant, dar numai 900cmcubi in Stupul Popular Pentru aceasta am adoptat rama de 300mm si doi faguri suprapusi de 200mm.
Acesti doi faguri pusi unul peste altul, au toate avantajele unei singure rame de 400mm. Prin aceasta aranjare se creaza un spatiu de 13mm intre fagurii din caturi. Acesti 13mm cuprind 9mm, grosimea leaturilor si 4mm gol lasat de albine sub fagurele de sus, spatiu reprezentand grosimea albinei, necesar  cand lucreaza suspendata, ea neputand extinde fagurele in jos in locul ocupat de corpul sau. Acest spatiu convine albinelor, iarna facilitand comunicarea ghemului pe deasupra leaturilor. Daca acest spatiu nu ar fi existat, albinele ar fi ros gauri printre rame, asa cum fac la ceilalti stupi.[……]
Daca rama adanca ofera avantaje mari pe timpul iernii si a primaverii devreme, vara nu este convenabila. Daca ramele nu sunt complet goale si se plaseaza sub corpul de sus, in timpul culesului albinele ar trebui sa treaca peste miere pana sa ajunga in corpul de sus.Albinelor nu le place sa traverseze celulele cu miere. Trec greu in corpul de sus si de regula prefera sa roiasca, acesta este un motiv pentru care, in cazul ramelor lungi si inguste, albinele urca mai usor in magazin.
In Stupul Popular avem avantajul ramei adanci fara nici un dezavantaj, pentru ca extinderea se face de la baza.

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Corpul de stransura
Daca un cuib mic este adecvat albinelor iarna si primavara devreme, vara au nevoie de un spatiu mai mare cu unul sau mai multe caturi. La stupul Popular, privim adaugarea unui singur cat ca fiind minima.Noi am avut familii dispuse pe  7 caturi.
Numarul de caturi depinde de culesul din zona si de prolificitatea matcii. Ar fi intelept sa existe mai multe cutii goale, de rezerva, in special in stupinele mici. In cadrul stupinelor mari se gasesc tot timpul familii care nu utilizeaza toate caturile si care sunt disponibile.
Stupul Popular este asadar mic iarna, dar vara poate fi cel mai mare dintre stupii existenti. Ar trebui precizat ca aceste caturi se pun unul peste altul fara nici un sistem de legatura ( blocare). Pot fi insa fixati de fundul stupului si unele de altele cu cateva elemente metalice , sau mai simplu cu cuie batute in caturi si care se impletesc cu sarma in doua -trei locuri. Datorita greutatii totale, vantul nu le misca. Oricum albinele le propolizeaza unele de altele.

Peretii
Cei mai sanatosi pereti sunt cei de tip vechi de la stiubee din paie sau rachita, lipite cu balega. Acesti pereti tin cald iarna, rece vara si sunt permeabile tot timpul. Aceste cosuri nu pastreaza umiditatea. Atenueaza variatiile de temperatura. In practica, deoarece avem nevoie de o forma regulata, preferam lemnul. Lemnul necesita mai putina atentie si intretinere. In cei din paie se ascund de regula insecte si sunt atacate de rozatoare.
Lemnul este mai rezistent la insecte, rozatoare sau intemperii. Un strat de vopsea pe baza de ulei, poate fi repede dat, chiar peste stupul cu albine. Peretii de 24mm din lemn sunt cei preferati de noi.
O grosime de 20mm este insa suficienta. Cea de 24 mm este de preferat numai d.p.d.v. al rezistentei. Pe de alta parte in acesti stupi cu pereti subtiri, albinele simt mai bine variatiile de temperatura si ies mai devreme dimineata la cules.
Peretii mai grosi sporesc greutatea si costul lui.Peretii dubli au acelasi dezavantaje.In plus este imposibil sa pastrati aerul dintre ei ca izolator. Materialele izolatoare pot fi si ele plasate intre doua placi din lemn, sau mai bine nu; si asta deoarece chiar materialul izolator absoarbe umiditatea si inceteaza sa mai fie izolator. In plus, peretii izolatori nu servesc scopului pentru care sunt facuti. Primavara intarzie plecarea la zbor a culegatoarelor. Iarna nu economisesc rezervele.Albinele consuma mai putin atunci cand sunt amortite de frig si nu cand sunt active. Cu siguranta stupii cu peretii subtiri pe zapada, la o raza de soare fac ca ghemul sa se desprinda si sa iasa mai usor la zbor decat cei cu peretii grosi.Albinele care ies cad pe zapada sau pe scandura de zbor si acolo mor.. Ghemul care are cateva mii de albine nu e insemnat redus.
Si cred ca albinele care nu se mai intorc sunt probabil slabite, batrane sau fara valoare.
Sigur ca daca un perete subtire simte caldura ziua, la fel simte si frigul noaptea. Dar noaptea prezenta ghemului compenseaza lipsa de caldura.
[.....]
Noi preferam imbinarea simpla(la colturi). E mai economica si nu necesita scule profesionale. Daca se folosesc cuie de 6 sau 7 cm, iar lemnul a fost intr-un fel uscat, va fi suficient. Preferam lemn rindeluit pe ambele fete, deci plane atat pe interior cat si pe exterior. Altfel ploaia stropeste cu noroi exteriorul care se depune, iar curatarea pe interior este mai dificila.[.....]

Cutia tip podisor
Podisorul are o inaltime de 100mm si nu 50 cum se obisnuieste. Pe dedesupt este acoperit cu material textil. Dar in partea de sus e deschis. Acolo e umplut cu rumegus, pleava, turba sau oricare material absorbant usor si care sa nu permita trecerea caldurii.
Cutia nefiind inchisa, continutul poate fi inlocuit oricand. In tot cazul se mentine atata timp cat este uscat, si absoarbe umiditatea din stup. Inlocuirea se face de regula anual, primavara la terminarea iernarii. Daca e imprastiat in jurul stupilor inabusa si cresterea buruienilor.

Ventilarea.
Umiditatea este generata in stup de albine prin respiratie si prin evaporarea nectarului.Aerul cald si umed tinde sa se ridice. Intalnind podisorul nu se raceste repede, deoarece in cazul nostru podisorul este tot timpul cald, iar peretii nu sunt reci deoarece ghemul este intins pana la marginea fagurilor.
El ramane captiv in partea de sus, iar panza pusa peste leaturi si pe fundul podisorului tip cutie, permite o trecere lina a fluxului catre materialul absorbant.
Acest aer viciat care paraseste stupul este continuu inlocuit de altul proaspat care patrunde prin urdinis. Acest flux de aer este controlat si lasat pe seama albinelor, aerul care intra neinfluentandu-le negativ.
In alte tipuri de stupi, acest mod de ventilare nu exista. Aerul viciat este oprit de panzele imbibate cu ulei sau de catre scandura, continuand sa inconjoare ghemul, in stupii mari albinele fiind mai aproape de partea de sus. Aerul viciat se intinde pe toata suprafata de sus pana intalneste peretii care sunt mai reci ca la Stupul Popular. Condensandu-se, umezeala se prelinge pe ramele marginase, determinand imbibarea lor cu apa si mucegairea.
Un urdinis mare nu rezolva aceasta problema deoarece aerul viciat nu este atras pana la intrare.Ventilarea in acesti stupi este ineficienta sau absenta.

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Pentru cei ce au pus la indoiala sinceritatea mea legata de Dadant versus Warre ( in cazul de fata Alpine), rog sa arunce o privire la Site-ul la care am facut referire.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
ALBINEL 1984
apicultor

Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 675

akmm a scris:

Pentru cei ce au pus la indoiala sinceritatea mea l

in ceace ma priveste nu pun la indoiala sinceritatea dv ati expus un subiect  cu aplicatie depasita si daca cineva doreste sa aplice nu are decat sa incerce .
pus acum 15 ani
   
andrei_salaj
apicultor

Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1496
D-le albinel...aplicatie depasita in nici un caz...stupul asta renteaza daca ai cules..dar in nici un caz depasit nu e..

_______________________________________
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy
pus acum 15 ani
   
ALBINEL 1984
apicultor

Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 675

andrei_salaj a scris:

D-le albinel...aplicatie depasita in nici un caz...stupul asta renteaza daca ai cules..dar in nici un caz depasit nu e..

Incearca aplicand motamo metoda expusa ,cules abundent gasesti numai facand pastoral la care sa se adauge si un numar rentabil de fam de albine nu este imposibil dar are mai multe dezavantaje decat avantaje .

pus acum 15 ani
   
gica
Moderator

Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 3643

akmm a scris:

Pentru cei ce au pus la indoiala sinceritatea mea legata de Dadant versus Warre ( in cazul de fata Alpine), rog sa arunce o privire la Site-ul la care am facut referire.


Sincer,am citit de doua ori ce ai scris,astept sa se termine,copiez totul si fac o sinteza.Lucrez cu M.E.de aproape 30 de ani,sunt cateva lucruri pe care le-am observat in timp si care la acest model de stup au fost expuse la fix.

Pe tot parcursul expunerii am considerat ca nu trebuie sa ma bag si sa-mi dau cu presupusul facand comparatie intre ce stiu eu (si mai ales ce cred eu) si ce se scrie.
Personal te felicit domnule akmm.
Am de lucru in vara asta,despre cateva lucruri care intr-un an mergeau la fix,in altul deloc acum am o explicatie mai buna decat parerea de-o aveam eu in cap.
Multumesc domnule akmm.
Da-i bataie ca acum vine primavara.

_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii  de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu  merge nimic si nici nu stii de ce.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Iata cum rod albinele panza de sac unsa cu coca de faina data in clocot, pentru a crea fluxul de aer.

warre leat fara rama iata cum rod albinele panza sac unsa coca faina data clocot, pentru crea fluxul

55KB

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Si uite cum aerul urca si mucegaieste sub capac. Este greseala mea ca am facut un capac diferit fata de cel din carte.

warre leat fara rama uite cum aerul urca sub capac. este greseala mea facut capac diferit fata cel CLUB STUPARITUL

36.7KB

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Si locul pe unde iese.Greseala mea ca nu am respectat intocmai desenul in primavara.
E de preferat sa se vopseasca cutia podisor.

warre leat fara rama locul unde mea respectat intocmai desenul preferat vopseasca cutia podisor. CLUB STUPARITUL

45.5KB

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
pictorul
apicultor

Din: baia mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 172
macar unu am sa mi fac si eu,pt la primavara, macar asa de curiozitate

pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Concluzii initiale

Apicultura este o industrie.Apicultura poate fi profitabila.Acest profit ar trebui sa fie scopul apicultorului.Si chiar daca majoritatea stuparilor spun ca e doar un hobby, toti o practica pentru profit.Nu uitati ca avem si frati care nu practica aceasta activitate.Sa le dam lor ceea ce natura va ofera in plus.
Cum sa facem insa pentru a obtine profitul maxim?
In primul rand nu va speriati de concurenta.
Industria are un principiu: sa produca mai mult si mai ieftin.Apicultura trebuie sa adopte acelasi principiu.Numai asa vom eficientiza aceasta activitate si vom creste profitul.Nu e exclus ca pe viitor pretul mierii si al zaharului sa fie acelasi.Nu vom putea concura cu el decat daca vom adopta cele mai economice metode.[ urmeaza o pledoarie pentru Stupul Popular, prezentate fiind argumente pe care , parte din ele, deja le-ati luat la cunostinta]
Este limpede pentru fiecare ca un Stupul Popular poate fi facut cu un set de scule primare de catre orice amator


Standul

Pentru a putea lucra lejer cu corpurile, va trebuie un stand sau doua.Standul prezentat in figura B, serbeste perfect scopului.
Luati aminte ca sipcile A'A', sunt ascutite spre varf, pentru a evita strivirea albinelor.Trebuie sa fie doar mai lungi cu 100mm decat corpul, pentru a va oferi lejeritate la sezat. Sipcile B'B', sunt doar de legatura a sipcilor A'A'

Hranitorul special

[Mai in detaliu veti gasi desenat acest hranitor in formatul PDF prezentat cu cateva postari mai sus]
Am aratat de cateva ori posibilitatea hranirii albinelor.Aici va spun despre hranitorul nostru special. Este de mare folos stuparului, in special in perioada dinaintea iernarii. Hranitorul este facut din lemn vopsit., mult mai bun decat unul metalic in cazul in care iti curge. Ca sa-l repari trebuie sa-l duci la un specialist.Cel din lemn, dat cu putina vopsea in locul in care curge, dupa ce in prealabil e spalat si uscat, se astupa.Hranitorul are aceleasi cote ca si corpul si are un volum de 11 litri. Este extrem de rar ca albinelor sa le trebuiasca o asa cantitate de sirop. O noapte e suficienta pentru a fi tras de albine. O foaie de geam va ajuta sa supravegheati procesul. Constructia va permite sa turnati sirop fara fum sau masca. In interior are un perete despartitor care se sprijina pe doua cuie si care desparte compartimentul de sirop de locul unde trag albinele siropul.
In cazul in care vreti sa puneti resturi de faguri la lins, acest perete se suspenda si se trage in sus. Hranitorul se pune peste corpul cu albine.
Peste el se pune panza de sac, podisorul tip cutie si capacul. Un hranitor este deajuns pentru 12 familii.

Un sfat
Puneti cateva picaturi de vopsea la toate asamblarile cand il montati. Apoi aplicati 2 sau 3 straturi de vopsea.

Hranitorul pentru primavara si vara.
Pentru a hrani familia de albine primavara si vara, stimuland constructia de faguri, in special la familiile slabe, utilizati hranitorul mic, ce are o capacitate de 200grame.

Sfat
Acest hranitor se plaseaza pe fundul stupului, iar pe el corpurile.Partea din spate e demontabila si se trage ca un sertar.(vezi spring and summer feeder)
Sertarul demontabil in care se toarna sirop este de 250x150mm, cote exterioare.Peretii grosi undeva la 25mm.Inaltimea, eu am facut-o de 30-35mm.Pe fund am batut placaj de 4mm cu partea lucioasa in sus.
Imi permit sa dau un sfat celor ce asambleaza lemn.Cautati sa folositi DOAR ARACET HENKEL DORUS 76. Noi, in fabrica de mobila la care lucrez, doar acesta il folosim, desi am incercat nenumarate firme. Pretul e undeva la 2 Euro pe kg, fara TVA, la butoi de 150kg.Varsat e posibil sa coste mai mult, v-am dat insa doar prêt de orientare.Fabrica noastra nu este nici comerciant de aracet nici distribuitor al firmei Henkel. La Brasov, da.
In interiorul hranitorului este plasat un gratar facut din sipci din lemn de 9mm.Cand se toarna siropul, acesta pluteste.
Popularea stupului
Un stup poate fi populat cu albine in mai multe variante.
Nu transferati albine dintr-un alt stup in Warre in martie. In aceasta perioada, trecerea albinelor dintr-un stup in altul e greoaie. De asemenea raceste puietul.V-a trebui sa-l sacrificati prin asfixiere cu sulf.Nu o sa va permiteti sa puneti puietul ramas in alta familie cu o mana de albine.Tot din aceasta cauza se poate declansa boala puietului varos, iar daca aveti norocul sa scapati de asa ceva, dezvoltarea puietului va fi incetinita.

Data tranzvazarii
Albinele ar trebui tranzvazate atunci cand avem declansat un cules mai serios in zona.Data nu poate fi batuta in cuie deoarece variaza de la un loc la altul.Ce inseamna la inceputul culesului?
Adica cand stupul incepe sa fie aprovizionat cu miere.Acest lucru se poate verifica prin cantarire stupului. Sau sa se tina cont de perioada roitului din zona.
Daca e facuta prea devreme, puietul util este pierdut, si asta se va simti la recolta.Tot in acest sens vom fi nevoiti sa hranim albinele.
Daca e facut prea tarziu, o parte din nectarul disponibil la cules, este pierdut.Operatiunea se va face intr-o zi frumoasa, zi ce precede unei alte zile frumoase., intre orele 11 dimineata si  3 dupa amiaza, de preferat dimineata.

Transferul dintr-un stup cu rame mobile.
Se considera ca sunteti familiar cu matca iar ramele sunt inca mobile.. Mutati stupul dvs. de pe locul in care e mai la distanta. Pe locul lui puneti stupul nou.Cautati matca. In timpul zilei matca este intodeauna de o parte sau cealalta  a cuibului.; o zi in stanga, o zi in dreapta. Cu o perie transferati matca si cateva albine in noul stup, facand miscari line si cu grija. Apoi, imediat, luati toate ramele la rand si scuturati albinele in noul stup. Puietul ramas il dati celorlalte familii.
Daca vreti sa transferati toate familiile in noii stupi, puietul va trebui sacrificat.
Daca nu sunteti familiarizat cu matca, mutati stupul pe care il aveti mai la distanta si il lasati acolo; dati tot jos pana la rame.Puneti peste stupul dvs, o foaie de carton care sa aibe decupata dimensiunea Stupului Popular pe care il puneti deasupra si neacoperit.Ciocaniti stupul si afumati puternic pe urdinis;albinele urca in noul stup.
Dupa ce ati facut aceasta operatiune, noul stup este pus pe locatia celui vechi.

Pat rece sau cald?
Patul cald sau patul rece este determinat de modul de orientare al fagurilor pe urdinis.
La patul cald, fagurii sunt de la stanga la dreapta. In aceasta situatie, aerul care intra prin urdinis intalneste primul fagure in fata si raceste mai putin interiorul.Patul cald este dispunerea de iarna.
La patul rece, fagurii sunt perpendiculari pe urdinis, adica pe peretii din fata si din spate. Prin aceasta dispunere aerul intra imediat printre faguri fara sa intalneasca nici un obstacol si aeriseste cuibul mai rapid.Patul rece este orientarea de vara.
Constructia Stupului Popular permite dispunerea in pat cald sau pat rece, dupa preferinte.[....]

Tinerea sub observatie a stupinei.
In stupina in care la vizita de primavara stupii au fost suplimentati cu corpuri, nu este necesara nici o interventie.
Este posibil sa pierdeti pe ici pe colo cate un roi. Niciodata nu o sa fiti multumiti de cata miere scoateti. Cei ce au timp la dispozitie insa, pot observa albinele. De doua lucruri se va tine cont.
Ritmul de sosiri-plecari si daca fac barba.

Sosirea si plecarea albinelor
Va trebui sa remarcati o sporire a numarului de albine care vin si pleaca. Unele dintre ele sa aduca polen.Daca veti observa acest lucru, nu e nevoie sa deschideti stupul.

Albinele fac barba
In aceasta situatie exista riscul roirii si este important sa se ia masuri.
Prima data stabiliti daca stupul este umbrit sau nu, daca e protejat de soarele de amiaza sau nu, sau daca are destule corpuri.La nevoie va trebui sa-i schimbati locul sau sa-i sporiti ventilarea.

Schimbarea locului
In stupina veti avea tot timpul si familii exceptionale. Ele necesita o multime de corpuri. Eu prefer sa le schimb pozitia cu o familie slaba. Asa obtinem doua familii de puteri apropiate.
Schimbarea pozitiei stupilor se face seara, dupa asfintit. Ambele familii se afuma usor. Se dau jos capacele si podisoarele tip cutie.Operatiunea se executa de catre doua persoane. Introduceti cate o funie sub cele doua picioare ale stupului si inodati-o cu 10 cm mai jos de nivelul mainii, in asa fel incat inaltimea omului sa nu influenteze pozitia orizontala a stupului.Acum va deplasati cu el. E cea mai simpla metoda.
Ventilarea
In unele situatii, in special pe timpul caniculei, umbrirea, adaugarea de corpuri sau schimbarea pozitiei stupului, s-ar putea sa nu fie suficienta pentru a opri albinele sa faca barba.In aceasta situatie va trebui sa accelerati fluxul de aer fierbinte, sa iesa pe sus.
Dati jos panza de sac, podisorul tip cutie si puneti doua- trei sipci facute din leaturi vechi, in partea din spate a stupului, peste doua-trei leaturi, in asa fel incat sa urce si pe peretele din spate al corpului.Puneti la loc panza de sac si podisorul in asa fel incat capacul sa nu astupe complet spatiul de iesire al aerului.Pentru a obtine asta va trebui sa-t trageti cat de mult permite spre spate.

Roiurile slabe
De-a lungul verii, e posibil sa adunati si roiuri mici.Aceste roiuritrebuie sa fie hranite zilnic, daca nu e cules, cu 100g sirop. Hranitorul nostru mic, este perfect pentru asa ceva.
Este important sa se tina cont ca pana toamna aceste roiuri trebuie sa termine de cladit complet doua corpuri.la o adica rezervele pot fi completate la toamna, fagurii insa nu mai pot fi construiti.[ in cateva zile voi pune o poza cu hranitorul mic; poate fi folosita si o farfurie din plastic]

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
Domn_sergiu
apicultor

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 194
akmm tre sa va multumesc si sa va felicit si eu pt modul incare sustineti si argumentati acest nou stil de intretinere a unor familii fericite si de ce nu a unei noi ramuri apicole "hapycultura". Acest subiect trebe "pus sus"sau macar "pus sub sus".Voi popula si eu stupi de acest tip.Nu vad de ce fundul detasabil de la ME cu cei 2cm intre corp si fund cu blocul de urdinis,foaia de control,acces vizual nu ar putea fi preluat.Sint adeptul stimularilor zilnice si in cantitati mici 150-200ml dar pe vremea asta de ex in nici un caz albinele nu vor lua sirop de jos de la fundul stupului.
pus acum 15 ani
   
andrei_salaj
apicultor

Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1496
a postat cnv cartea..imi cer scz

Modificat de andrei_salaj (acum 15 ani)

_______________________________________
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy
pus acum 15 ani
   
pictorul
apicultor

Din: baia mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 172
domnule akm as vrea sa va intreb daca nu considerati mai practica varianta de rama a lui denis gilles ce foloseste cativa cm de stinghi pe lateralele ramei pt a preveni lipirea fagurelui de pereti ajutand astfel la manipularea acestuia
.Eu pt vreo 2 stupi ware ce vreau sai fac la varianta asta mam gandit.Ce credeti?

warre leat fara rama domnule akm vrea intreb daca mai practica varianta rama lui denis gilles

53.6KB
pus acum 15 ani
   
andrei_salaj
apicultor

Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1496
leaturile alea sunt doar sa ii indice albinei pe unde sa cladeasca...astfel nu mai lipeste fag de peretii laterali..dar eu cred ca lipeste jos

_______________________________________
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
In toamna asta  am facut si eu cateva leaturi de forma asta. Sa am termen de comparatie.Parerea mea este ca aripioarele alea servesc la rigidizarea fagurelui; sa nu se taie de-a lungul lemnului cand e intors pe o parte sau alta.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Continuare la concluzii; adaugiri la editiile succesive......
Metoda noastra este economica
Putem acum vedea ca Stupul Popular este economic prin modul sau de lucru si prin constructia sa, de care abia am discutat.
Este economic deoarece elimina fagurii artificiali, pentru ca va scuteste de o gramada de timp si pentru ca urmareste sanatatea albinei.

Eliminarea foilor artificiale
Fagurii artificiali sunt scumpi.Sa nu mai punem la socoteala timpul pe care il ia pana ii montezi.
Stuparul trebuie sa ia la mana fiecare rama si sa o insarmeze cu 4 sau 5 sarme de otel.Sarmele trebuie sa fie foarte subtiri si bineinteles si foarte bine intinse. Pentru a fixa sarma in fagure, stuparul trebuie sa incalzeasca un pinten si sa o preseze pana se ingroapa in ceara, dar nu asa de tare incat sa taie foaia de ceara. Atunci cand se intampla ca stuparul sa taie foaia de ceara, ceea ce se intampla des, trebuie sa o arunce la topit, si sa o ia de la capat cu alta. Daca stuparul e preocupat si de sanatatea  albinelor lui, va trebui sa-si innoiasa cuibul albinelor in timp de trei ani, adica o treime anual. E clar ca aceasta munca presupune considerabile cheltuieli si consum de timp pretios. In acelasi timp suntem fortati sa reducem pretul mierii.Ce ar trebui sa facem ?
Pur si simplu sa renuntam la foile artificiale.
Stuparii insa, insista sa spuna ca foile artificiale sunt economice, garanteaza faguri drepti si reduc numarul de celule de trantori.
Stiu bine ca atunci cand albinele construiesc faguri in extrasezon, consuma foarte multa miere. Chiar daca le-am asigura foi artificiale in aceasta perioada , tot ar fi neeconomici.
Foile artificiale sunt doar o infima contributie la constructia fagurilor si mai mult de atat, sunt modificate de albine pe parcursul sau inaintea construirii celulelor.
Nu se pune problema daca sa folosim sau sa nu folosim foi artificiale ci timpul cand putem determina albinele sa construiasca; si anume la inceputul culesurilor.
Pe perioada abundentei de nectar, albinele se epuizeasa asa de mult incat trebuie sa si consume mult, in felul acesta nu au cum sa nu transpire. Iar transpiratia lor este exact ceara pe care o folosesc la constructia fagurilor, ceara care este pierduta daca fagurii nu sunt construiti.
Albinele transpira fara sa vrea pe timpul muncii extenuante sau sub soarele arzator din timpul anului. Pe de alta parte, au nevoie sa consume o bautura potrivita si scumpa.
Ca o concluzie pentru un experiment practic facut in apicultura, George de Layens a scris : la aceeasi productie, ai un beneficiu suplimentar lasand albinele sa-si construiasca singure fagurii. Si isi sprijina aceasta declaratie printr-un citat din Abbe Delephine :
,,Dand la doua familii de aceeasi putere, la unul un corp cu foi artificiale si la celalalt un corp cu faguri proaspat extrasi la centrifuga, care il va umple prima ? Din start se observa ca cel de al doile va fi in avantaj fata de primul, albinele avand numai de umplut celulele cu miere si de capacit. Experimentele pe care le-am facut cu foarte mare atentie mi-au dat rezultate contrare’’.
Din foi artificiale, rareori sunt obtinuti faguri rezistenti. Foaia de ceara introdusa in stup, este supusa la doua temperaturi diferite, mai calda sus si mai rece jos, si asta inainte de a fi cladita si intarita de albine. Pe de alta parte, fagurii construiti de albine sunt extinsi numai conform necesitatilor lor si complet acoperiti de claditoare, asigurandu-li-se aceeasi temperatura. Mai mult, albinele nu-si extind fagurii pana nu le asigura grosimea necesara. Fagurii fiind in acest fel mai robusti si mai apti sa suporte variatiile de temperatura, daca va fi nevoie. Foile de ceara, e adevarat, pun in ordine stupul, obligand albinele sa cladeasca pe directia ramelor.
Noi am obtinut aceleasi rezultate, chiar mai economic, aplicand un simplu starter de 5mm din ceara naturala pe leaturi.
Foile artificiale nu-si justifica intrebuintarea nici in tinerea sub control a celulelor de trantori. Matca (cate una in fiecare stup) este imperecheata doar o data in viata pentru
4-5 ani. Natura nu poate prevedea mii de trantori anual doar pentru imperechere. S-ar parea ca trantorii mai au si un alt rol in cadrul familiei. In copilarie nu am auzit niciodata sa li se spuna masculi sau trantori. Tatal meu, ca si vecinii, le spuneau closti.
Eu sunt de parere ca rolul trantorilor este sa tina de cald puietului cat timp albinele sunt plecate la cules. Vad dovada in urmatoarele aspecte.
Albinele nu se opresc sa creasca trantori, imediat ce matca virgina a fost imperecheata. O fac numai cand culesul inceteaza si nu se mai justifica sa-i mai hraneasca.
Trantorii parasesc stupul doar sa se imperecheze cu matca, numai pe vreme calduroasa si chiar la miezul zilei, cand puietul nu are nevoie sa fie incalzit.
Am observat mereu ca cele mai productive familii au avut si o multime de trantori.
Din acest motiv nu sunt de parere ca ar trebui sa reducem numarul de trantori. In orice caz, foile artificiale nu reduc numarul de trantori. Albinele gasesc o modalitate sa asigure matca cu celulele necesare. Le fac pe la colturile ramelor ; la nevoie largesc celulele de albine si le fac de trantori. Si fac asta chiar in mijlocul foii. Si sunt si situatii cand matca depune oua de albine in celule de trantori.

Simplificarea reviziei de primavara.
Cartile de specialitate recomanda deschiderea stupilor primavara din cateva motive :
  -sa constati prezenta matcii
  -sa apreciezi rezerva de miere
  -sa cureti ramele
  -sa incepi innoirea cuibului
Prezenta matcii poate fi stabilita si fara sa deschizi stupul.Cu siguranta exista matca in stupul in care albinele cara polen, daca intra si ies normal si constiincios si daca nu arata ca si cum ar fi pierdut o comoara-regina lor.
Rezervele vor fi cu siguranta disponibile daca au fost asigurate corespunzator in toamna.
In stupul modern insa, lucrurile aceste nu se pot face fara sa se curete si ramele.Pentru aceasta, ramele sunt luate una cate una, lemnul razuit de propolis peste tot. Daca nu faci asta in fiecare an devine imposibil sa le mai scoti fara sa le strici sau fara sa stalcesti o multime de albine.
Fagurii trebuie reinoiti la 3 ani, cel mult 4. Mai tarziu de aceasta perioada, camasile abandonate in celule nu mai permit o dezvoltare normala a albinelor. Albinele devin atrofiate si nu sunt bune de nimic, extrem de dispuse sa contacteze orice boala ar ameninta familia. De cele mai multe ori pe timpul sezonului ramele vechi nu pot fi scoase din cuib si date la margine.Prezenta mierii sau a puietului va impiedica sa faceti asta, puietul trebuind sa fie langa cuib, iar mierea langa puiet. Cum asta se intampla des, primavara ramele vechi sunt inlocuite fara sa se mai dea de o parte sau alta a cuibului. E o complicatie in plus in timpul reviziei de primavara.
Exista de asemenea, pericolul strivirii matcii intre ramele ridicate si peretii stupului. Ori, la fel, dupa ce rama ridicata pe care era matca, este pusa din nou in stup, albinele bucuroase ca o reprimesc dupa scurta absenta, o inconjoara complet, bazaind si aproape sufocand-o.
Trei sferturi dintre pierderile de matci se datoreaza interventiilor in stup.
In orice caz, curatatul si inlocuirea ramelor vechi trebuie sa se faca primavara, in zona noastra (vorbim de Franta si de zona unde isi avea stupina abatele Warre) in aprilie, deoarece in aceasta perioada este mai putin puiet. In aprilie insa, temperatura nu este asa de ridicata, si mai mult, interventia in sine ne ia mult timp. Si e posibil sa nu avem parte de multe zile insorute, undeva intre 11 dim. si 2 dupa amiaza pentru a  trece prin 50 de stupi.
Am proiectat Stupul Popular pentru evitarea deschiderii lui primavara, punand corpurile unul peste altul, suplimentand spatiul de jos si recoltand de sus. Toate corpurile ne vin la mana o data la 3 sau 4 ani. Profitam de asta, curatindu-le si scotand fagurii in atelier, iarna, cand avem timp pentru asa ceva.
Primavara tot ce trebuie sa facem este sa curatam fundul, fara sa deschidem stupul si fara sa ne facem griji de temperatura de afara sau de strivirea matcii. Aceasta operatiune se poate face  la orice temperatura si la orice ora a zilei.

Simplificarea extinderii cuibului
Pe cat de bine le merge la albine iarna si primavara in stupii mici, pe atat de mult au nevoie de o multime de corpuri, vara.
Avem pe de o parte osemnificativa racire a puietului si stoparea extinderii ouatului daca extinderea se face prea devreme.Pe de alta parte, daca largirea se face prea tarziu albinele intra in frigurile roitului si nimic nu le va mai opri. Roirea este pierdere. In tot cazul recolta va fi mai mica.Tehnologia indicata in asemenea situatii este : se pune magazinul pe corp in momentul in care puietul se extinde pe tot corpul , axceptand ramele marginase iar dupa umplerea partiala cu miere se adauga urmatorul magazin. Oricul acest sfat nu evita nici racirea puietului in cuib prin adaugarea magazinului  nici munca pe care o depune stuparul.Va fi nevoie sa deschideti de cateva ori stupii si sa controlati ramele, tinand cont ca nu toate familiile se afla la acelasi nivel de dezvoltare in stupina.
Aceeasi vigilenta trebuie manifestata si la adaugarea celui de-al doilea magazin.Iata motive de racire repetata a cuibului lucru ce deranjeaza si suprasolicita albinele si stuparul.
Abatele Voirnot si De Layens au vrut sa rectifice aceste greseli.
Abatele Voirnot a adoptat o rama mai ingusta pentru magazin, numai 100mm ; cuibul nu e atat de racit la adaugarea unui magazin asa mic.Dar raman o multime de inspectii de facut pentru a decide cand sa pui magazinul. De Layens s-a lipsit de magazin si a marit numarul de rame in cuib pana la 18 in loc de 9.teoretic, albinele vor ocupa exact spatiul de care au nevoie. In stupul Layens, puietul nu este racit brusc, ci pierde putin din siguranta. Problema e doar putin ameliorata.
Pe de alta parte, munca stuparului se mareste.Albinele isi plaseaza o parte din miere deasupra puietului si o parte langa puiet. Cum stupul Layens nu are magazine mierea ramane pe margini. De fel albinele nu traverseaza mierea ca sa caute noi spatii pentru puiet sau miere. Prefera sa roiasca. In stupul layens, albinele se incred in ramele umplute cu miere si dau sa roiasca din lipsa de spatiu chiar cu ramele goale langa ele.Stuparul evident ca poate remedia aceasta situatie.Daca ridica sau muta ramele cu miere din cuib si introduce altele goale, albinele nu roiesc ;cel putin nu din lipsa de spatiu, dar in atare situatie problema e mai rea, si ar fi fost mai simplu daca deplasarea s-ar fi facut pe verticala. Atat pentru albine cat si pentru stupar.
La Stupul Popular putem realiza suplimentarea corpurilor de jos, si asta foarte devreme, eventual doar o data cu mai multe corpuri, functie de starea de dezvoltare  a familiei. Evitam roirea din lipsa de spatiu. Nu ne temem nici de racirea puietului si nici de deranjarea albinelor ; evitam o multime de incurcaturi.
De regula facem aceasta suplimentare cu corpuri in Aprilie, in vacanta de Paste, daca asa ne convine, si lasam albinele in pace sa-si faca treaba, revenind in August pentru recoltare, tot in vacanta. In plus, aceasta largire de jos este reala si ofera spatiu disponibil la discretie albinelor. In Stupul Popular, ca de altfel in toti stupii, nectarul se depune prima data pe ramele de langa urdinis, pentru a castiga timp, iar seara o cara aproape sau langa puiet. Principala cauza a roitului, lipsa de spatiu este astfel cu adevarat diminuata prin metoda noastra.
Un argument important ca mierea extrasa din stupii nostri ar fi de o mai slaba calitate ar fi ca mierea se extrage din fagurii in care s-a crescut puiet si ca ar contine tot timpul polen. Numai ca in Stupul Popular, polenul dispare odata cu puietul. Ramane doar o cantitate mica, atat cat in toti stupii sau chiar in magazine, unde nu se creste puiet.
Cat priveste fagurii in care s-a crescut puiet, acestia schimba culoarea si gustul mierii numai in masura in care sunt negre si pline de paraziti iar mierea da sa fermenteze. Daca metoda noastra va fi urmata, asemenea faguri nu vor aparea. Fagurii vor avea o culoare usor maronie ( culoarea alunei de copac).
In alti stupi mierea e depozitata mai intai in ramele din cuib unde s-a crescut de nenumarate ori puiet.Si nu e neobisnuit ca acesti faguri sa fie negri dispusi sa modifice culoarea si gustul, si asta deoarece fiind dificil de reinnoit cuibul, stuparii renunta sa-i mai inlocuiasca.
Un alt argument impotriva Stupului Popular ar fi ca mierea de diferite sortimente este amestecata.
Am atins acest subiect si am mai spus ca doar mierea poliflora este cu adevarat sanatoasa si merita recomandata. In realitate mierea este amestecata tocmai la extractie. In stup ea este depozitata una sub alta, in straturi, incepand de sus in jos, proportional cu intensitatea culesurilor de peste an. Daca stuparul e interesat sa vina in preintampinarea clientului, nimeni nu-l impiedica sa scoata numai un corp sau doar cateva rame din cand in cand.
Nu e de neglijat sa luam aminte ca mierea mai inchisa la culoare, recoltata de regula la sfarsitul sezonului, este chiar deasupra puietului si va fi prima consumata pe timpul iernarii.


Simplificarea recoltarii
In stupul nostru, ca si in celelalte, interventia trebuie sa se faca folosind fumul. Tot corpul de sus poate fi luat sau doar cateva rame.
Numai in ceea ce priveste asigurarea rezervei de iarna este o diferenta intre metoda noastra si celelalte, dar in avantajul nostru.
In ceilalti stupi este absolut necesar sa ridici ramele cand cuibul este blocat sau cand nu au miere destula. Daca e prea multa miere, dezvoltarea puietului primavara va fi oprita din lipsa de spatiu, iar iernarea nu va fi o reusita.
Albinele se pozitioneaza tot timpul sub miere. Cu cat este mai multa miere, cu atat mai mult trebuie sa incalzeasca un spatiu pe care nu-l folosesc.
Daca nu au destula miere, trebuie sa le-o asiguram cumva, de preferat punand rame, deoarece in asemenea stupi hranirea este greoaie si mai putin rationala ca la Stupul Popular.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
neculai.luca
apicultor

Din: Baita-MM;03.03.1955
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 653
Interesanta, argumentata si frumoasa pledoarie pentru Stupul Popular domnule akmm !
Marturisesc ca am parcurs cu placere aceasta expunere.
Socotesc ca e tarziu pentru mine sa experimentez temeinic acest model de stup dar mi-as dori sa pot vedea o stupina de acest fel.
Apreciez ca parintii acestui model de stup s-au aplecat cu multa rabdare si intelepciune in a patrunde tainele vietii supraorganismului numit FAMILIA DE ALBINE.

Felicitari si multumiri pentru ce ne-ati prezentat aici.

_______________________________________
bucură-te de ce ai,nu fi nefericit pentru ce nu ai!(dar nu fi leneş!)
pus acum 15 ani
   
pictorul
apicultor

Din: baia mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 172
la instalarea unui roi in noul stup se pun de la inceput 2 corpuri sau doar unul?
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731

pictorul a scris:

la instalarea unui roi in noul stup se pun de la inceput 2 corpuri sau doar unul?

Indiferent de puterea roiului, familia se plaseaza pe doua corpuri.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
pupemea
CLUB STUPARITUL

Din: Cisnadie 23 01 1968
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 5230
Sunt curios in toamna cate familii, la cati stupari vor fi crescute pe acest sistem.
Poate dupa un an de experiente vom sti mai multe.
Contez pe un studiu obiectiv la cei ce imbratiseaza sistemul detaliat de domnul Akmm.

Succese si miere multa.

_______________________________________
A-l urma pe Hristos nu are nici un sens, daca nu are tot sensul din lume.
Oamenii nu ajung in iad din cauza pacatelor.Si nici in rai din cauza lipsei de pacat.Acceptarea lui Hristos sau nu, este ceea ce ne imparte.
Fericirea este simpla.Dificil este sa fi ...simplu.
pus acum 15 ani
   
pictorul
apicultor

Din: baia mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 172

pupemea a scris:

Sunt curios in toamna cate familii, la cati stupari vor fi crescute pe acest sistem.
Poate dupa un an de experiente vom sti mai multe.
Contez pe un studiu obiectiv la cei ce imbratiseaza sistemul detaliat de domnul Akmm.

Succese si miere multa.
                                                                                                                                                           
Eu personal o sa incerc doar cu doi stupi in acest sistem , dar o parere ,cat de cat obiectiva cred ca voi fi in masura sa o dau doar dupa macar o iernare pe acest tip de stup,adica primavara urmatoare.
pus acum 15 ani
   
Domn_sergiu
apicultor

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 194
Ma bag si eu in experiment cu 2-3 pe care ii transvazez cu prima ocazie.Cu riscu de a ne departa de principiile sistemului  voi inversa corpuri  pt a compara.Pinza de podisor va fi folie lindab,podisoru va fi din placaj bordurat si cu gaura centrala pt stimulari.Folia si podisoru se inverseaza fct de sezon.Sa le fie de bine!
pus acum 15 ani
   
matyben
apicultor

Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 6
Interesant! Sunt tentat si eu sa experimentez acest sistem la doua, trei familii!
pus acum 15 ani
   
parpanghel
apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 9
eu am ceva lemn si de la primavara stau cu ochii pr roi sii bag in aceste cutii
pus acum 15 ani
   
alex_sa
apicultor

Din: Tirnaveni
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 398
si eu am pregatit o cutie pentru experiment
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
continuare...
Rezultatul: timp pierdut, puiet racit, albine suparate.Cu metoda noastra nu e nevoie sa se ridice surplusul de miere si asta pentru ca surplusul e minim. Trebuie lasati 36 dmp de faguri plini cu miere. In stupul Popular cu faguri ficsi, pe un corp exista 48 dmp de faguri.Diferenta de 12 dmp este parte ocupata de puiet, in asa fel incat mai raman 3-6 dmp de faguri cu miere, ceea ce reprezinta 1-2 kg de miere. Acest surplus poate fi lasat fara nici o problema.
Pe de alta parte, daca rezerva de hrana este insuficienta, inca putem evita interventia in cuib, folosind hranitorul nostru special de toamna.Munca este simplificata.Cititorii vor intelege, dupa ce reflecteaza, de ce am acordat asa de mare atentie dimensiunii catului. Pentru a respecta instinctul albinei, suntem fortati sa marim stupul in volum si inaltime, dar pentru a nu complica munca stuparului, l-am pastrat in limite rezonabile. Iar aceasta cale fericita de mijloc am gasit-o dupa nenumarate incercari si erori.

Simplificarea transferului de albine
Metoda noastra difera de celelalte metode intr-un singur punct: distrugerea puietului. Puietul nu e necesar pe timpul marelui cules deoarece va ecloza oricum prea tarziu.Mai mult de atat, albinele vor avea timp suficient dupa cules sa creasca un nou puiet. Ce vreau sa spun este ca , puietul va fi crescut chiar din prima zi in care cel vechi a fost distrus. Puietul este chiar dezavantajos, in perioada culesului tinand mii de albine in stup, in timp ce ar fi putut iesi la zbor.Acesta este si motivul pentru care  unii stupari incearca sa opreasca sau sa reduca dezvoltarea puietului pe timpul marelui cules, chiar cu riscul destabilizarii familiei.
Principalii factori de care se tine cont in dezvoltarea familiei sunt asigurarea hranei si a adapostului.Este important sa se elimine obstacolele care stau in atingerea acestor factori.Iar puietul  este unul principal.
Puietul, da, este esential, dar deocamdata are o importanta secundara, iar albinele, suntem siguri, nu vor uita sa creasca altul, imediat in cules sau dupa aceea, netinand cont de cantitatea de miere sau faguri existenti.

Simplificarea roitului artificial
Metoda mea de roire artificiala difera de a celorlalti in doua puncte.Evita necazurile stuparului in ceea ce priveste cautarea matcii si mutatul ramelor.Aceasta munca este intodeauna dificila si periculoasa. Dificila deoarece, pentru fiecare stupar, matca e acul in carul cu fan.Periculoasa deoarece prin manipularea  ramelor poate fi omorata matca.In orice caz sunt omorate albine, lucru ce irita toata familia. In acest caz, ca de fapt mereu, ma preocup sa economisesc timp, caldura si mierea din stup, si sa am respect pentru iritarea albinelor.
Am observat ca si un incepator poate fi la fel de rapid ca si un stupar experimentat.Nu trebuie sa fii expert in cautatul matcii.

Simplificarea gasirii matcii
Nu sfatuiesc pe nimeni sa caute matca, nici macar pentru improspatarea genetica in stupina, deoarece avem posibilitatea utilizarii unei matci straine la intemeierea unui roi artificial. Sunt si ani in care roirea artificiala nu e posibila. Atunci noi avem o metoda simpla, rapida si sigura de gasire a matcii.[cea cu diafragma despartitoare Hanneman si afumarea catului rand pe rand, incepand de sus in jos]

Celule mai mari
Am spus deja ca albinele trecand prin faza de cocon la adult, lasa in urma lor camasile care, repetat, reduc dimensiunea interna a celulei.Aceste albine care eclozeaza, sunt sigur si mai mici, atrofiate, mai putin apte de munca; cu alte cuvinte primele dispuse sa contracteze boala si sa produca epidemii speciei lor. Metodele folosite in Stupul Popular, permit reinnoirea  tuturor fagurilor cel putin la 3 ani. Prin aceasta metoda nu avem celule mici.Volumul si greutatea albinelor au si o alta semnificatie. Le ajuta sa aduca mai mult polen vizitand mai multe flori.Sunt plante spre exemplu, din gama Gura Leului care au floarea inaccesibila multor insecte. Bondarii, datorita greutatii lor reusesc sa deschida aceste flori. La fel pot face si albinele mai mari incarcate cu mai mult polen. Greutatea lor suplimentara le ajuta in acest caz.

Mai putine interventii in stup
De fiecare data cand deschidem un stup, chiar in zilele caniculare, racim interiorul, iar aceasta racire este cu atat mai mare cu cat de mare este interventia sau diferenta de temperatura.Aceasta racire care irita albinele si le face  mai irascibile, le obliga sa-si regleze interiorul cat mai rapid cu putinta.Rezultatul evident: o pierdere de miere pentru stupar, o risipa neprevazuta de natura, o epuizare inutila a albinelor.Sunt convins ca inspectiile repetate in interiorul atupului anemiaza albinele, le conduc spre degenerare si le predispun la boli, care oricum exista, dar care sunt mult mai frecvente de cand s-au introdus stupii cu rame mobile si tehnologiile lor.
Si este foarte clar ca metoda noastra evita o multime de interventii in interiorul stupului.

Stuparitul cu rame este dificil
Abatele Colin scria: Intretinerea unui stup cu rame mobile, pe baza dovezilor celor ce o practica, cere o inteligenta superioara, o adanca cunoastere a albinei, o mare dexteritate si vreau sa mai adaug, o gramada de rabdare. Toti stuparii au o inteligenta deosebita, perfect de acord cu acest punct, dar au ei toti rabdarea unui bou si eleganta unei pisici?
Berclepsch merge si mai deparet spunand ca printre 50 de stupari  cu greu gasesti unul care sa aibe toate calitatile necesare administrarii unui stup cu rame.

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
Ion Marian
apicultor

Din: MEDGIDIA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 386
Noroc bun,
Domnule AKIM ,eu sunt din MEDGIDIA, cu acordul d-voastra, as da o fuga pina la BAADAG sa pot sa inteleg cateva lucruri in mod practic.Eu sunt entuziasmat de sistemul STUPULUI POPULAR -WARRE- iar cu ce ati postat in acest topic despre stuparit in general  ,s-ar putea reformula si MANUALUL APICULTORULUI.
Cu respect ,Ion Marian.

_______________________________________
mai bine mai tirziu, decat niciodata.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Nu am nimic impotriva. Ne trebuie o data convenabila deoarece sunt prins si cu serviciul.
Si poate mai asteptam un pic sa se mai incalzeasca? O privire in interiorul familiei va fi posibila.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
Ion Marian
apicultor

Din: MEDGIDIA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 386
Va multumesc si voi astepta invitatia dumneavoastra.

_______________________________________
mai bine mai tirziu, decat niciodata.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Cartea abatelui Warre in varianta engleza, cu poze cu tot are cam 155 de pagini.M-as bucura sa stiu ce aspecte ar trebui sa mai aduc in discutie pentru a avea o vedere de ansamblu asupra acestei forme de apicultura.Nu de alta dar daca vreti sa porniti la drum si aveti nelamuriri ar fi pacat sa experimentati esecul atata timp cat eventuala problema ara solutie.
Hai cu caldura asta mai degraba.Se pare ca in Dobrogea peste o saptamana o sa fie 15 grade.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
valter
apicultor

Din: cta
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 736
Azi fac cateva masuratori pentru a putea aprecia dimensiunea stupului warre si care ar fi diferenta intre nucleele construite pentru producerea matcilor si stupul mentionat.
Stupoare.Lazile concepute in anul precedent, in numar de 12(numar imbunatatit in acest an cu alte 20 de ladite) este strict, fix, chiar perfect in limitele stupului Warre.
Ce estimez si cred ca verific.Incerc sa produc fiecaruia cate un corp si la final de sezon sa pot ierna cate o matca super(obtinuta in luna august) in corp si cat.
Ar putea ca stupul warre sa constituie o punte de trecere a matcilor din sezonul anterior in sezonul curent?

_______________________________________
pus acum 15 ani
   
ALBINEL 1984
apicultor

Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 675
va salut dle valter,sa inteleg ca renuntati la rama ?sau veti adapta tot dupa sistematic?
pus acum 15 ani
   
valter
apicultor

Din: cta
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 736
Fix dupa sistematic. Rame ce prin compunerea acestora pereche rezulta aproximativ o rama Dadant.
Am sa pun cateva poze pe pagina personala in zilele urmatoare.
Sistemul a fost verificat in anii anteriori doar pentru producerea matcilor in nuclee pereche pe dimensiunea spetezei superioare warre cu rame similare.

Modificat de valter (acum 15 ani)

_______________________________________
pus acum 15 ani
   
andrei_salaj
apicultor

Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1496

valter a scris:

Azi fac cateva masuratori pentru a putea aprecia dimensiunea stupului warre si care ar fi diferenta intre nucleele construite pentru producerea matcilor si stupul mentionat.
Stupoare.Lazile concepute in anul precedent, in numar de 12(numar imbunatatit in acest an cu alte 20 de ladite) este strict, fix, chiar perfect in limitele stupului Warre.
Ce estimez si cred ca verific.Incerc sa produc fiecaruia cate un corp si la final de sezon sa pot ierna cate o matca super(obtinuta in luna august) in corp si cat.
Ar putea ca stupul warre sa constituie o punte de trecere a matcilor din sezonul anterior in sezonul curent?

si inca fff bn......si eu m-am gandit la rama..dim int de 27 pe 21...aproape patrata...

_______________________________________
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy
pus acum 15 ani
   
echo
apicultor

Din: Magurele - Ilfov
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 730
Domnului AKMM si nu numai,  am cateva intrebari:
- referitor la extractie - am inteles ca luam caturile de sus, pe masura umplerii lor si dupa indepartarea albinelor (cu excluder-ul, cu aer, etc) se trece la extragere prin plasarea fagurilor in colivii. O intrebare ar fi cum se scot fagurii din corp?? Nu sunt prinsi de peretii laterali?? Se taie in prealabil? cum? Ma gandesc ca atunci cand scoatem sipcile, care sunt prinse in cuie, se poate intampla ca acestea sa se desprinda si fagurii sa ramana in cutie..
Cum efectual decapacirea??
Urmatorul - am extras mierea fagure cu fagure, ce facem pe urma cu acesti faguri, ii reformam ori ii punem iarasi in corp si corpul il plasam la baza stupului?? Daca ii refolosim, asta nu afecteaza calitatea (marimea) albinelor si calitatea mierii??

- Alta intrebare ar fi referitr la cladit: sa presupunem ca de-a lungul anului tot adaugam corpuri stupului, conform dezvoltarii familiei. In momentul pregatirii de iernare constatam ca ultimul corp, cel de jos, cel mai nou, a fost cladit doar jumatate, sau mai putin. Ce facem in situatia asta??

Cu respect

Modificat de echo (acum 15 ani)

_______________________________________
Daca votul ar fi putut schimba ceva, ar fi fost demult interzis...
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Desprinderea de pereti se face cu un cutit lung in prealabil, dupa ce am culcat corpul pe o parte, de regula pe fata sau pe spate, in pat rece.
Se taie usor. Warre recomanda sa folosim doua cutite pe care sa le tinem in apa calda pe rand. El spune apa nu asa fierbinte incat sa topeasca ceara!
Spun de varianta cu miere scoasa din faguri, pentru cazul in care sunteti in pastoral la Fl. Soarelui, culesul este intens, abundent, iar predispozitia albinelor spre cladit este diminuata. In acest caz se face o extractie din faguri, folosind colivia din plasa. Taierea fagurelui se face dupa ce l-am culcat intr-o tavita cu inaltimea de 20mm. Dimensiunea tavitei este putin mai mare ca fagurele.
Dupa descapacire se intoarce si se taie si cealalta fata.Asta pentru ca nu ai cum sa o tii in mana si sa o invarti cum vrei, nu?
Cum se pune in stup inapoi? De regula o pui ca la Dadant, sub primul corp ramas de sus. Se presupune ca ai cules in continuare si corpul va fi umplut; se reformeaza la extractia a doua. Acest lucru e valabil pentru toate culesurile abundenta in care nu vrei sa pui albina la construit. Ideea este ca trebuie sa te asiguri ca cel putin un corp a fost cladit intr-un an, iar acesta constituie innoirea anuala.
Daca la sfarsitul anului corpul de jos nu e cladit v-a trebui sa alegi faguri din caturile de sus (cei marginasi nu sunt negri) si sa ii pui jos. Se presupune de asemenea ca ai o stupina pe acest sistem si nu un stup sau doi. In cazul fericit cu stupina nu se pune problema de gasit un corp de la alta familie. Parintele Warre ne spune ca familiile care nu au dovedit vitalitate intr-un an si nu si-au asigurat fagurii, se defiinteaza prin unire cu o alta familie la fel de bleaga. Corpul cu miere poate fi oprit ca rezerva pentru roii nou formati in anul urmator, sau pentru asigurarea hranei de iernare.
In treaba cu adaugatul corpurilor sunt mai multe avertismente. Reactiile de lucru se automatizeaza dupa oarece timp, pentru ca o adaugare de corp dupa intrarea in frigurile roitului are putine sanse sa-si atinga scopul. Sunt familii care roiesc o data la 5 ani si sunt familii care lasa totul balta si dau in roit. O anume selectie se creaza in timp.
Parintele Warre spune, ,,sigur, ai sa pierzi ici colo cate un roi, de cata miere scoti niciodata nu o sa fii multumit, ai in schimb o modalitate simpla si ieftina  de intretinere a albinelor'' Si asta o spun din ce am inteles pana acum. Daca va uitati in prima postare am intrebat daca mai are cineva stupi warre, pentru schimb de experienta.
Intre timp m-am inscris in grupul ,,warrebeekeeping'' si primesc informatii de peste tot cu tot ce se intampla din Alaska pana in Uruguay, Germania, Spania etc.
Toti sunt entuziasti si increzatori. Majoritatea sunt ingrijorati de degenerarea albinei si nu de productia de miere, deocamdata. Primesti in dar albine cu 25 milioane de ani de evolutie si dupa 150 de ani de stuparit sistematic nu mai ai ce transmite mai departe. Asa arhaici cum erau, cu loca si cu alte rele, stiubeiele ne-au adus albina fara medicamente. Noi, in loc sa ne preocupam de acest aspect, al eliminarii medicamentelor, pe cat posibil, discutam ca pe ale mele de ce nu le cumparati ca sunt la fel de bune.
Cam aici am ajuns. Nu zic acum, si nici nu am pretentia sa salvez eu lumea cu stupul warre. Cred ca a sosit insa timpul sa ne punem intrebari.

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
andrei_salaj
apicultor

Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1496
pe mn m-ati convins....cand o sa am materialu(albinele)...fac si io un experiment...pana atunci ma duk pe Dadant.

_______________________________________
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy
pus acum 15 ani
   
Domn_sergiu
apicultor

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 194
In perioada cea mai nefavorabila (1august-1mai)fam din ware se bucura de clopotul perfect.In rest la un pastoral bogat putem adopta corp sus cu rame si foita.Eu nu voi fol.rame.Consider ca cea mai 'bio' miere este cea recoltata la icetarea culesului din rame date la iceputul culesului,si daca la ware se poate si fara foita, mai bine.Pt asta trebe dat corp gol sus,eventual cum zice maximus.
pus acum 15 ani
   
echo
apicultor

Din: Magurele - Ilfov
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 730
Va myltumesc mult pt explicatii D-nule AKMM,
deja sunt in proces de incepere cu 5 stupi warre pt anul asta, sa vedem cum se comporta.
Cum am gasit roii, cum ii "altoiesc" )

O chestie - pt cei interesati de "bio" - o stupina warre nu mai necesita perioada de conversie....

_______________________________________
Daca votul ar fi putut schimba ceva, ar fi fost demult interzis...
pus acum 15 ani
   
balasbebe
CLUB STUPARITUL

Din: Zalau,SJ.:1956
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 5335
Da dar nu te-ai gandit la ramele cu puiet ce o sa faci cyu ele?
Daca incepi prin scuturare parte din albine, pe 8 rame, tot nu poti sa faci nimic in primul an. Vei dubla sa zicem numarul de stupi, dar productie nu o sa faci, prin familii divizate. Daca trece macar un an, pana se dezvolta familia de albine, tot reconversie se cheama. Ma refer la stupul din faza de roi la cel  de familie.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
capitol intermediar, printre cele omise
Cosul din paie

Multi incepatori adopta stupul sistematic pentru ramele sau aspectul sau. O mare parte din posesorii de cosuri nu sunt multumiti de sistemul lor. Majoritatea sunt oameni isteti de la tara care prefera certitudinea eventual posibilitatea. Numai ca anii trec fara ca ei sa-si de-a seama ca au gresit. Iata o observatie care va va aduce la aceeasi concluzie.In satul in care m-am nascut, aproape fiecare familie avea o stupina.In fiecare iarna toti prietenii mei din copilarie mancau din abundenta delicioasa miere cu paine, tot asa cum am facut si eu. Douazeci de ani mai tarziu eu eram singura persoana care mai avea stupi. In cateva gradini mai puteai vedea cate o lada de Dadant sau Layens, goala bineinteles. Posesorii s-au lasat atrasi de prezentarea pe care o facea agricultura moderna. Au crezut ca le va fi mai bine cu stupul modern. In fapt au abandonat singurul stup care li se potrivea.

Metoda de lucru

Metodele de lucru utilizate in cazul cosurilor sunt la fel de variate cum sunt si telurile apicultorilor. Mai mult de atat, aceste metode raman in mare parte misterioase. E dificil sa ajungi sa le cunosti in detaliu.In tot cazul, va prezint aici cosul pe care l-am avut in stupina tatalui meu, unde erau tot timpul intre 20 si 50 de familii.
Cosurile erau impletite in serile lungi de iarna, din paie de secara, infasurate cu corzi din mure despicate in doua sau sfori [pentru cei ce nu stiu, secara are paiul foarte lung].Volumul era cam de 40 litri.
In functie de puterea lor, familiile primavara primeau, asemenea magazinului, un inel din lemn de la un ciur, caruia i se scotea plasa, dar in partea de jos.
Toamna toate familiile care cantareau mai mult de 25 kilograme, erau asfixiate cu sulf, iar mierea si ceara valorificate. Pe timpul verii, cosurile goale erau populate cu roiuri. Primavara, familiile slabe erau gasite moarte de foame. De la acestea ceara era valorificata.
In casa parintilor mei era intodeauna miere pentru stapani si muncitori, chiar si pentru animalele de la ferma. Toti prietenii nostri din sat primeau si ei partea lor in fiecare an. De asemenea acest procedeu era simplu si cu un cost minim, barbar chiar neprofitabil si nerational prin productia sa. Oricum, prin acest procedeu se obtinea miere ieftin si sanatos si albine puternice pentru repopularea stupilor sistematici in care frecvent mureau.

O metoda buna

In sprijinul cosurilor, va arat cum puteti proceda: la inceputul culesului transferati albinele intr-un cos gol, asa cum vom descrie in ,,Transferul albinelor''. Valorificati mierea si ceara existenta iar puietul, distrugeti-l.

Hai sa fim pragmatici

Diferite motive pot determina oamenii sa se indrepte spre stuparit: unii din nevoia de dulce iar altii pentru a avea un castig. Unele stupine pier altele sunt extinse. Cele mici vor disparea cu siguranta pentru ca zaharul se va intoarce pe piata. Vor fi stupi ca niciodata. Va fi o productie mare de miere.
Va fi insa consumul actual de miere mentinut? Da, daca pretul mierii va fi apropiat de cel al zaharului, pentru ca zaharul mai ieftin, este principalul concurent al mierii.
Oamenii nu cumpara miere in loc de unt ci in loc de zahar.
Ca mierea este singurul indulcitor sanatos, e un lucru sigur. Zaharul insa are o mare putere de indulcire si e usor de manevrat.
Optimistii spun ca populatia obligata sa consume miere ani la rand, va fi in stare sa aprecieze calitatea sa plus o stare de satisfactie si ca o campanie isteata de publicitate ar impinge in sus consumul de miere.
[se face referire la faptul ca pe timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a consumat cu precadere miere ca indulcitor din cauza penuriei de zahar]
Eu insa nu cred nimic din asta.
Eu unul am facut o multime de publicitate in viata mea, si pentru miere si pentru plante medicinale. Am tinut corespondenta nu numai in Franta ci si in toata lumea, Turcia, India, China, America etc.Si am remarcat astfel ca peste tot in lume exista oameni rezonabili care stiu sa se supuna legilor sanatoase ale naturii, sa aibe o viata fara suferinta si o moarte tarzie nedureroasa. Da, dar cat de putini!
Majoritatea populatiei, cea mai mare parte a ei, prefera o pastila sau o injectie unei cesti de ceai din plante, o gramada de zahar in loc de o lingura de miere; unii din considerente absolut economice, iar cei mai multi pentru ca e mai usor si mult mai simplu, asa cum face toata lumea. Si ca toti ceilalti, contacteaza tot felul de boli, tot ca si ceilalti traiesc pentru doctori si farmacisti, tot ca ceilalti mor mai devreme si in chinuri. Nu e adevarat atunci cand cineva scrie ca oamenii mananca spre propria moarte?
Invata ceva oamenii din experienta? Eu unul nu am observat asta.
In acelasi timp stuparii sunt indrumati sa-si vanda mierea la acelasi pret cu al zaharului, daca nu chiar mai ieftin, pentru a atrage clientii.
In aceste conditii va mai ramane apicultura profitabila? Da, dar cu conditia sa se utilizeze stupi si tehnologii apicole economice, pentru a putea obtine miere cu un cost minim de productie.Cu siguranta aceasta conditie nu poate fi obtinuta cu stupii si metodele in voga la care am facut deja referinta. Poate fi obtinuta insa cu metoda pe care urmeaza sa v-o prezint.
[pentru cei ce aduna capitolele, acesta din urma prezentat se afla intre,,Popularea stupului'' si ,,Originea Stupului Popular(stupul Warre)]

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
ALBINEL 1984
apicultor

Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 675
Consider ca evitati ptr ca sigur stiti care este reala cauza a situatiei prezentata mai sus ,si zic NU lada cu rama mobila a dus la pierderile din zona dv si NU stupul primitiv este solutia eliminari tuturor problemelor legate de viata si sanatatea albinelor,DOAR faptul ca sateni dv nu au fost in pas cu evolutia din ce in ce mai mare a varrozei si a tuturor problemelor  cu care ne confruntam ,nu mai intru in amanunte dar apicultura actuala si de viitor implica o cunoastre aprofundata a patologiei ,aplicare corecta de tratamente ,igiena ect...   si de amatorism nu mai este loc, salut inversunarea cu care sustineti stupul ware dar aceasta nu reprezinta solutia salvatoare

pus acum 15 ani
   
BUNKA
CLUB STUPARITUL

Din: Botosani
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 2058
Cred ca trebuie sa facem o mica diferenta intre miere si zahar, referindu-ma la ce a scris domnul Akm...fara-ndoiala el a surprins niste probleme de care se izbeste apicultorul in momentul in care doreste sa-si vanda marfa, insa eu cred ca in nici un caz nu putem compara mierea cu zaharul ca si continut si ideea ca daca o sa producem cu cheltuieli minime si o sa vindem cel putin la acelasi pret cu cel al zaharului mi se pare o tampenie pe care am mai auzit-o.
Fratilor, mierea e miere si zaharul e zahar, exista o mare diferenta intre aceste doua alimente si cine vrea sa cumpere zahar sa o faca si cine vrea miere sa cumpere miere. Nu vom reusi sa convertim lumea consumatoare de zahar sa vina spre miere reducand pretul, asa nu o sa facem altceva decat sa fim falimentari..mierea e miere si cine vrea miere trebuie sa plateasca ca pentru miere.
Este o falsa problema ca zaharul este considerat alimentul ce poate inlocui mierea...orice om al zilelor noastre cat de incult o fi el stie ca mierea are niste proprietati deosebite ca este un aliment natural si ca zaharului i se mai zice si "Moartea alba"  datorita efectelor nocive pe care le are la nivelul creierului.
Spicuind din cartea lui Franz Lampeitl "Albinaritul pentru incepatori"...unde se face o comparatie intre miere si zahar, ca si continut:
MIEREA contine-fructoza, glucoza, zaharuri multiple, apa, inhibine, enzime, vitamine, minerale, hormoni, substante aromatice, acizi...si poate nu e cea mai completa sau exacta lista a continutului.
ZAHARUL contine ...zahar!
Cititi putin discutia despre profitabilitate in apicultura de pe forumul Proapicultura, studiati un pic problema vanzarii mierii in tarile UE si veti vedea cat de importanta este vanzarea DIRECTA, si nu in ultimul rand luati exemple de la oameni care au reusit cum este si Costi Visan si...sfatul meu este sa terminam cu prostia asta de a compara zaharul cu mierea...nu exista comparatie, nu se poate , e nefiresc, iar daca noi apicultorii incepem sa facem astfel de comparatii atunci ne facem singuri un deserviciu foarte mare...omul cand cumpara miere trebuie sa stie ca pretul platit pentru ea reflecta tocmai calitatea, naturaletea, continutul, efectele benefice asupra sanatatii...asta trebuie sa inteleaga clientul cand da 200000 ROL pe 1 Kg de miere, sa plece multumit acasa cu mierea desi a platit mult pe ea in comparatie cu pretul unui KG de zahar. Eu asa vad lucrurile, si n-o sa vand niciodata miere la pret de zahar si nici polen la samsari la un pret derizoriu de 5-6 ori sub pretul de vanzare pe piata pt ca eu sunt PRODUCATORUL, eu fac acea plus valoare si eu trebuie sa iau cei mai multi bani de pe urma produsului si nu ALTII. S-a-nteles?
Eu asa gandesc!

pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731

ALBINEL 1984 a scris:

Consider ca evitati ptr ca sigur stiti care este reala cauza a situatiei prezentata mai sus ,si zic NU lada cu rama mobila a dus la pierderile din zona dv si NU stupul primitiv este solutia eliminari tuturor problemelor legate de viata si sanatatea albinelor,DOAR faptul ca sateni dv nu au fost in pas cu evolutia din ce in ce mai mare a varrozei si a tuturor problemelor  cu care ne confruntam ,nu mai intru in amanunte dar apicultura actuala si de viitor implica o cunoastre aprofundata a patologiei ,aplicare corecta de tratamente ,igiena ect...   si de amatorism nu mai este loc, salut inversunarea cu care sustineti stupul ware dar aceasta nu reprezinta solutia salvatoare

Am mai facut precizari si mai fac una.Comentariile mele personale sunt cuprinse intre paranteze drepte;ceea ce listez este in continuare traducerea din cartea Apicultura pentru toti a abatelui Warre.Nu fac altceva decat sa prezint o carte ce descrie un sistem de lucru putin cunoscut la noi, si care acum dupa 50 de ani e redescoperit in Europa occidentala. Ca o fi bun sau nu, nu putem spune doar din prima.Daca eram asa de dotati din punctul acesta de vedere ii bateam pe toti la productia de miere pe stup.De pe la noi Turcia este cel mai mare producator si exportator de miere. De unde atunci pretentia asta ,,lasa ca stim noi''?
Pentru cineva cu 5 stupi acasa numai varachet forte sa cumperi si apoi sa-l arunci ca se expira si deja faci paguba in casa. Sa zici ca faci pastoral cu 5 stupi e un pic dificil la costuri, si cate si mai cate.Niciodata nu ai ceara pentru faguri, tot timpul bagi turte, sirop ca te si intrebi ce e bun in apicultura asta.
Da , sistemul warre este un sistem comod pentru incepatori si stationar. Se practica cu succes si in pastoral in alte parti. Acum, cum e cu transportul, extractia, rasturnatul, productia, consumul...., se pare ca ,,dincolo'' la intrebarile acestea s-a raspuns deja.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
ALBINEL 1984
apicultor

Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 675
este exact cum banuiam stupi netratati ca varachetu-i scump si nu are nici o treaba cu lada sistematica si apicultura facuta profesionist
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Continuare din traducere; pdv al abatelui Warre despre loca.

Loca
Loca este o deteriorare a puietului in toate stadiile sale de dezvoltare.Celulele ce contin larve, in loc sa fie capacite dupa 6 zile, cum e de regula, sunt gaurite sau necapacite.Mai mult de atat, larvele se transforma intr-o masa cleioasa care adera de orice am introduce in celule, iesind sub forma de ata cand e scoasa afara. In final, puietul mort emana un miros specific, asemanator cleiului de oase de tamplarie.
Nu merg pe nici un fel de tratament pentru loca. Nu cunosc valoarea unui astfel de tratament.O valoare insa poate avea, dar jocul acesta nu face mai mult de o lumanare. Lasati specialistii sa utilizeze tratamente, cei ce vor sa studieze aceste aspecte. Suntem total neputinciosi in fata coloniilor slabite; lasati sa distrugem familiile slabe si sa le inlocuim cu altele puternice.Vom castiga astfel timp, bani si miere. In cazul acesta insa va trebui sa distrugem albinele prin asfixiere cu sulf sau altceva, sa ardem fagurii si albinele apoi sa flambam puternic interiorul stupului sau si mai bine sa il afundam in solutie de hipoclorura.
Stupul Popular este criticat pentru ca nu aplica metodele moderne care ar fi viitorul apiculturii.Opinia mea este ca tocmai aceste metode moderne vor omora apicultura si  numai Stupul Popular si cosurile din paie  o vor salva.Tin cont de urmatoarele aspecte.
Albinele au supravietuit de secole in stupii ficsi fara suferinta.Lucrurile nu vor sta la fel si in stupii si metodele moderne.,,Este un lucru cert, zice Berlefech, ca invazia locii in Germania s-a suprapus perioadei in care a fost introdus stupul cu rame. Inainte era o manipulare minima a stupilor, iar loca era necunoscuta sau foarte rara; dar de atunci, asa cum se stie este foarte frecventa''.
Dupa acest strigat de avertizare al germanului, am observat in reviste, in manuale, la evenimentele apicole cum stuparii se lupta cu loca din ce in ce mai mult. Si se vorbeste de lupta impotriva bolii prin crearea unei birocratii costisitoare, care va fi de fapt un pericol, pentru ca va cara boala de la stupinele bolnave la cele sanatoase.
Hai sa nu mergem impotriva legilor naturii. Sa lasam germenii sa-si faca treaba, aceea de a elimina ce e slab si de a ne lasa albine mai puternice contra acestei boli.
Vedem oameni puternici neafectati de tuberculoza in timp ce cei slabi ofera conditii favorabile de dezvoltare a bolii.
Toti sunt expusi germenilor tuberculozei in spatiile publice, in tramvaie, in egala masura. Cu albinele nu poate fi altfel.
Stupul Popular si metodele sale intareste albinele si ajuta in selectie, prin mancarea naturala, prin eliminarea suprasolicitarii protectie impotriva locii. Protectia este mai buna decat tratamentul.
Eu unul sunt convins ca metodele moderne, care au tendinta de a deveni intensive, conduc spre degenerarea albinei. Chiar de cand am inceput sa fortam gainile sa oua mai mult, in gospodarii au inceput sa apara boli neconoscute pana atunci. La fel va fi si cu stupii.

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731

ALBINEL 1984 a scris:

este exact cum banuiam stupi netratati ca varachetu-i scump si nu are nici o treaba cu lada sistematica si apicultura facuta profesionist

Nu vreau sa fiu rautacios dar am parte de o observatie superficiala. La vremea cand se scria cartea in Franta inca nu patrunsese Varoa jacobsoni sau destructor.Sa spui acum:Gata! Stiu de ce! fara sa tii cont de toate aspectele e putin aiurea.
Parintele Warre, si nici eu, nu oblig pe nimeni sa mearga pe drumul acesta. Fiecare cu ideile sale. Uneori cele bune e pacat sa fie ingropate.

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Abatele Warre
Ideea era sa postez si o poza. Pe moment nu-mi reuseste.

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Coliviile pentru descapacit si extractie
Aceste colivii sunt extrem de folositoare.Ele ajuta la economisirea timpului pe perioada descapacirii si extractiei.Rostul lor este sa sprijine fagurii mai fragili din stupii cu faguri ficsi si resturile de faguri din cosurile de paie.
Aceste colivii sunt esentiale pentru extractia fagurilor cu centrifuga.La descapacit o singura colivie este de ajuns.Doua colivii sunt folosite in paralel.Avand doua i se permite ajutorului sa descapaceasca in avans pe cat se centrifugheaza.
Colivia 1.
Se face din tabla de 0,5 mm si are dimensiunea de 260x365mm.Lateralele se indoaie 20mm dupa ce in prealabil s-au taiat colturile.Nu se cositoreste.Doua manere se realizeaza pe mijlocul coliviei prin taierea a doua ferestre si indoirea lor la loc.
Colivia 2.
Din tabla perforata de 0,5mm, cu diametrul gaurilor 3mm si dimensiunea 275x380mm.Marginile se rasfrang 20mm, la fel dupa ce in prealabil s-au decupat colturile.Nu se cositoreste.

Colivia 3.
Din tabla perforata de o,5mm cu dimensiunea 290x 395mm si gauri de 3mm.Marginile se rasfrang 20mm dupa ce in prealabil s-au decupat colturile.Coliviile 2 si 3 sunt colivii pereche.
Cum se lucreaza cu coliviile
     1.Intoarceti pe dos corpul cu miere punandu-l pe un support, spre exemplu doua corpuri de stup goale.
2.Treceti cu cutitul intre faguri si peretii stupului.
3.Intoarceti la loc corpul
4.Scoateti fagurii pe rand
5.Apucati fagurele de leat si puneti-l in colivia 1
6.Acum rotiti colivia in asa fel atunci cand o puneti pe suportul de descapacit sa vina cu leaatul in jos.
7.Descapaciti fata expusa
8.Puneti colivia cu gauri 2 peste partea descapacita si rasturnati.Acum descapaciti fata expusa.
9.Puneti colivia 3 peste aceasta fata formand un buzunat cu colivia 2 si fagurele intre ele.
10.Introduceti acum fagurele captiv cu tot cu colivii in centrifuga.
Precizare, la extractie viteza de rotatie este de o distanta de 1Km in trei minute.

Comentarii
Fagurii care nu sunt vechi sau inchisi la culoare pot fi opriti, eventual pentru roii nou formati sau pentru a avea corpuri gata construite.Trebuie sa intoarcem de cateva ori coliviile pentru a ne asigura de o extractie completa.

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
ALBINEL 1984
apicultor

Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 675
ALBINEL 1984 a scris:

  este exact cum banuiam stupi netratati ca varachetu-i scump si nu are nici o treaba cu lada sistematica si apicultura facuta profesionist



akmm a scris:

  'Nu vreau sa fiu rautacios dar am parte de o observatie superficiala. La vremea cand se scria cartea in Franta inca nu patrunsese Varoa jacobsoni sau destructor.Sa spui acum:Gata! Stiu de ce! fara sa tii cont de toate aspectele e putin aiurea.
Parintele Warre, si nici eu, nu oblig pe nimeni sa mearga pe drumul acesta. Fiecare cu ideile sale. Uneori cele bune e pacat sa fie ingropa

"Pentru cineva cu 5 stupi acasa numai varachet forte sa cumperi si apoi sa-l arunci ca se expira si deja faci paguba in casa. "

"Douazeci de ani mai tarziu eu eram singura persoana care mai avea stupi. In cateva gradini mai puteai vedea cate o lada de Dadant sau Layens, goala bineinteles. Posesorii s-au lasat atrasi de prezentarea pe care o facea agricultura moderna. Au crezut ca le va fi mai bine cu stupul modern. In fapt au abandonat singurul stup care li se potrivea."




  dle akmm tin sa va fac cunoscut ca suntem in anul 2009 fara cale de intoarcere  daca aveti o fixatie pe o teorie e treaba dv dar sa nu nu recunoasteti ce ati scris si ca eu sunt superficial chiar nu stiti care e realitatea

Modificat de ALBINEL 1984 (acum 15 ani)
pus acum 15 ani
   
gica
Moderator

Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 3643
Domnule akmm va rog sa continuati.Pentru mine este important.
Va multumesc anticipat.

_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii  de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu  merge nimic si nici nu stii de ce.
pus acum 15 ani
   
andrei_salaj
apicultor

Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1496
va rog...continuati...e fff interesant.

_______________________________________
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy
pus acum 15 ani
   
pictorul
apicultor

Din: baia mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 172
fiecare poate spune orice despre orice asta nu conteaza asa ca dumnevoastra domnule akmm continuativa treaba si expuneti in continuare teoria despre intretinerea stupului warre.pentru cine va fi interesat va fi binevenit, pt cine nu , nare decat sa nu bage de seama
Eu personal miam pregatit 2 stupi pe acest model , asteapta albinutele
pus acum 15 ani
   
ciobi
apicultor

Din: Timisoara
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 394
Si eu am doi stupi pregatiti. si urmaresc cu interes postarile d-lui Nicolae.
Pot insa sa inteleg si reticenta unora, deoarece sistemul este mult diferit de ce sa facut in ultimele decenii in Romania.
pus acum 15 ani
   
pictorul
apicultor

Din: baia mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 172
da este foarte diferit dar nu obliga nimeni pe nimeni la nimic.Domnule Ciobi aveti cumva si ceva poze cu cei doi stupi?
asa de curiozitate...
pus acum 15 ani
   
ALBINEL 1984
apicultor

Din: BRAILA
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 675

ciobi a scris:


Pot insa sa inteleg si reticenta unora, deoarece sistemul este mult diferit de ce sa facut in ultimele decenii in Romania.


Eu vreau sa nu fiu reticent dar nu pot fi convins ca prin acest tip de stup fara sa aplici tratamente scapi de varroza ca dezvoltarea coloniei dep numai de lada ware ca toate neajunsurile lazilor sistematice pot fi rezolvate de acest tip si pot obtine profit cat se poate pe sistematic chiar si layans, am considerat ca trebue aplicata metoda care sa sporeasca productia si sa micsoreze efortul stuparului poate asa am deprins eu ,iar scopul forumului este sa ne spunem parerile astfel sa cunoastem toate aspectele 

pus acum 15 ani
   
ciobi
apicultor

Din: Timisoara
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 394
Pt Pictor,

cam asa arata inca nevopsit.

warre leat fara rama pictor,cam asa arata inca nevopsit.

21.8KB
pus acum 15 ani
   
andrei_salaj
apicultor

Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1496
intradevar..stupul asta se preteaza pt. stationar..nu ai sa faci niciodata productie in pastoral cu el ca si cum ai face cu un vertical sistematic(aici ma refer la un nr. mare de stupi>100).....dar depinde...pt unii conteaza albina mai mult ca productia...este un stup care nu prea are nevoie de multe interventii...si a precizat D-ul akmm...asta reuseste sa ne faca pe incepatori sa nu deschidem lada dupa cum ni se nazare...toamna iti iai surplusul si nu ai nici o treaba cu descapacit etc....ele isi au partea lor..deci e un stup mai mult pt. amatori..nu ca nu s-ar face cu el prod..sunt stupine in afara care au >500 de astfel de stupi...numa ca la ei ii diferit modul de a gandi si preturile....la noi sa fii rentabil cu peste 100 de stupi...tre sa-i plimbi...o zi faina.

_______________________________________
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy
pus acum 15 ani
   
pictorul
apicultor

Din: baia mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 172
fain stupu ciobi, chiar forte fain, a mei sunt mai modesti dpdv estetic da sper sasi faca treaba
merci de poza
pus acum 15 ani
   
manu
apicultor

Din: linga Fagaras
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 184
d-le akm postati in continuare  nici eu nu voi folosi pt pastoral da asta nu inseamna ca nu are un principiu bun spor la treaba si multumiri
pus acum 15 ani
   
andrei_salaj
apicultor

Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1496
"Rama adanca e superioara nu numai iarna ci si primavara. Cand familia isi extinde cuibul cu 1 cm, ea trebuie sa incalzeasca acest centimetru. Va avea 2000cmcubi la Dadant, dar numai 900cmcubi in Stupul Popular Pentru aceasta am adoptat rama de 300mm si doi faguri suprapusi de 200mm.
Acesti doi faguri pusi unul peste altul, au toate avantajele unei singure rame de 400mm. Prin aceasta aranjare se creaza un spatiu de 13mm intre fagurii din caturi. Acesti 13mm cuprind 9mm, grosimea leaturilor si 4mm gol lasat de albine sub fagurele de sus, spatiu reprezentand grosimea albinei, necesar  cand lucreaza suspendata, ea neputand extinde fagurele in jos in locul ocupat de corpul sau. Acest spatiu convine albinelor, iarna facilitand comunicarea ghemului pe deasupra leaturilor. Daca acest spatiu nu ar fi existat, albinele ar fi ros gauri printre rame, asa cum fac la ceilalti stupi.[……]
""

aici nu prea am inteles..era vorba ca fag ii lipeste de leaturile inferioare...

_______________________________________
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Ii lipeste ici colo, adica face cateva punti de rigidizare. Rama nu este compacta de sus in jos ca un perete. Fagurele este 300mm x 210mm, din care se scade leatul 9mm si spatiul dintre fagurele de sus si leatul urmator care e de 4mm. Fagurele de sus are un spatiu de 4mm gol pana la leatul din corpul urmator de jos. Cand vrem sa-i detasam nu-i taiem toata ziua buna ziua cu sarma, eu pur si simplu salt corpul in sus.Din aceasta cauza se indica si baterea in cuisoare a fiecarui leat de corp, sa nu cumva sa se salte si cel de jos de care e lipit , cum am zis pe ici pe colo.
Lipirea abuziva s-ar face la cules cand din lipsa de spatiu albina cladeste de-a valma tot.Dar asta in filme sau uneori.De regula separarea dintre corpuri exista in mod real.
Mai am cateva capitole de trecut si in unul parintele Warre spune ca gliseaza putin corpul sau il roteste stanga -dreapta si gata separarea.
Precizarea ca raman 4mm dintre fagure si leatul de jos se face cu scopul de a lamuri iposibilitatea practica de umplere a cestui spatiu. Asta e grosimea albinei, ea sta agatata ciorchine si cladeste, cand s-a lovit cu spatele de leatul urmator de jos s-a oprit.

warre leat fara rama lipeste ici colo, adica face cateva punti rama este compacta sus jos perete. CLUB STUPARITUL

77.8KB

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Si inca o poza cu inspectia.

warre leat fara rama inca poza inspectia. CLUB STUPARITUL

52.5KB

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
andrei_salaj
apicultor

Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1496
ma gandesc si io..nu s-ar putea pune  letisoare si jos si sus..?iar cele de jos sa vina in contact direct cu cele de sus ale urmatorului corp?(o sa se propolizeze ceva mai mult..dar de aia avem dalta)...normal ca se vor face mai subtiri deci in total sa nu depaseasca 2 cm impreuna..asa nu se ma pune de un furtisag daca de ex extragem cand in natura nu e cules.
nu radeti..intreb si eu

Modificat de andrei_salaj (acum 15 ani)

_______________________________________
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy
pus acum 15 ani
   
pictorul
apicultor

Din: baia mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 172
pai daca vrei poti sa folosesti direct rama si la tipul asta de stup.sunt care folosesc da cred ca ai pierde din avantaje mai mult decat se castiga.parerea mea
pus acum 15 ani
   
andrei_salaj
apicultor

Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1496
nu vorbeam de rama..vorbeam de faptul ca nu va fi necesar sa rupi fagurele cu miere cand desprinzi corpurile....vor fi leaturi foarte subtiri atat jos cat si sus

_______________________________________
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy
pus acum 15 ani
   
pictorul
apicultor

Din: baia mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 172
si cu ce le prinzi intre?
leatu superior de cel inferior?
nu zic ca nu sa pote chiar cu ceva sarma mai grosuta?
sau cum teai gandit?
pus acum 15 ani
   
andrei_salaj
apicultor

Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1496
alea de jos le prinzi la fel ca cele de sus..in cuie mai mici...cum stau alea de sus pe falt..asa vor sta si alea de jos tot pe falt..deci corpul va avea falt pt. rame si sus si jos..si alea de jos vor fi prinse "cu burta in sus"....nu stiu daca ai inteles..

_______________________________________
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy
pus acum 15 ani
   
pictorul
apicultor

Din: baia mare
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 172
inteleg, da ce inteleg e ca complici lucrurile simple
bineinteles parerea mea
pus acum 15 ani
   
andrei_salaj
apicultor

Din: Zalau,Salaj,06.07.1990
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1496
depinde din ce unghi privesti.

_______________________________________
"Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."

Telefon:0757732850.
ID messenger:tarba_andy
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Continuare traducere.Parintele Warre isi prezinta argumentele care au stat la nasterea stupului sau.

Stupul Popular nu reprezinta  o inovatie in stuparit
Dupa prima editie a acestei carti, oamenii mi-au spus ca Stupul Popular reprezinta o inovatie, o adevarata revolutie in stuparit.
Nu, nu e.
Pentru a construi Stupul popular, m-am inspirat de la cosurile din paie in care albinele au trait de secole. M-am inspirat de asemeni si de la cel mai natural stup, cu siguranta cel mai vechi, anume scorbura de copac. Am studiat de asemenea Stupul Dadant si oponentii sai: Stupul Sagot, Voirnot si Layens.

Stupul Piramidal
Iata cateva extrase dintr-o carte  din Biblioteca Nationala: Stupul Piramidal, o metoda simpla si naturala pentru o continua extindere a familiei de albine si obtinerea, functie de familie, in fiecare toamna a cate unui cos de ceara si miere, fara contaminare, fara puiet si cateva roiuri pe deasupra.( C. Decouedic, Paris 1813)
,,Prima data despre constructia Stupului Piramidal.
In conditii de salbaticie, albinele cladesc de sus in jos, niciodata de jos in sus, atat cat le permite spatiul ocupat.
Cladind in jos, isi lasa munca inceputa pentru mai tarziu, sa continue atunci cand matca, creand suficienti descendenti, va avea nevoie de un nou spatiu de ouat., sub protectia intregii familii.In anul urmator nu gasesti puiet sau albine in partea de sus a fagurilor.Sunt plini cu miere.
Acesta e sistemul de lucru in salbaticie, si nu e dificil de aplicat aceasta arta de distribuire facand si utilizand trei corpuri la fiecare revenire a primaverii, unele peste altele in stil piramidal. Cel de sus, liber de albine si puiet, plin cu miere, in fiecare an este la dispozitia stuparului.
Este suficient sa adaugi cate un corp in fiecare primavara dedesubt, pentru ca albinele vor ocupa acest spatiu peste an, umpland cel de sus cu miere.
Primavara vom avea trei corpuri unul peste altul, iar toamna il vom lua pe cel de sus.
Iar acest lucru va continua mereu in fiecare primavara, cand vom adauga de fiecare data un corp sub cele doua lasate peste toamna si iarna si il vo lua pe cel de sus toamna.''
Stupul Piramidal este de 9, 10 sau 11 toli in diametru si 27, 30 sau 33 toli inaltime, adica 297mm in diametru si 891mm inaltime utila interioara, cam 20,5 litri pe fiecare corp.

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
ciobi
apicultor

Din: Timisoara
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 394
Buna ziua,

Are cineva albine in sistem warre? Daca da cum se prezinta momentan.
Dle Nicolae, ce fac stupii care-i aveti pe warre? Cum au iesit din iarna?
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731

ciobi a scris:

Buna ziua,

Are cineva albine in sistem warre? Daca da cum se prezinta momentan.
Dle Nicolae, ce fac stupii care-i aveti pe warre? Cum au iesit din iarna?


Ambele familii au trecut iarna.La familia pornita cu matca imperecheata, am adaugat inca un corp jos.Nu pentru ca nu ar fi avut loc ci pentru ca acum se declanseaza si instinctul de cladire;n-as fi vrut sa ratez momentul.
La familia care a pornit cu matca neimperecheata asta primavara, activitatea e de zor si acolo.Poate fac cateva poze, ca e mai cald acum.Nu am adaugat corp si la aceasta deoarece de asta vara al doilea corp mai avea ceva de cladit.Sper sa continue sa cladeasca si sa nu intre in friguri, ca si cum nu ar avea loc, cum zice abatele Warre.

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
ciobi
apicultor

Din: Timisoara
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 394
"Ambele familii au trecut iarna.La familia pornita cu matca imperecheata, am adaugat inca un corp jos.Nu pentru ca nu ar fi avut loc ci pentru ca acum se declanseaza si instinctul de cladire;n-as fi vrut sa ratez momentul.
La familia care a pornit cu matca neimperecheata asta primavara, activitatea e de zor si acolo.Poate fac cateva poze, ca e mai cald acum.Nu am adaugat corp si la aceasta deoarece de asta vara al doilea corp mai avea ceva de cladit.Sper sa continue sa cladeasca si sa nu intre in friguri, ca si cum nu ar avea loc, cum zice abatele Warre."


Ma bucur pt. dvs. Sper sa aveti succes cu ele.
Acum am o intrabare legata de inmultire. Daca scutur albinele de pe trei-patru rame dadant si pun o botca se poate spune ca pornesc o familie? Daca da, cum sa prind botca in stup? Sa prind o bucata de facure  pe leat si sa pun botca in fagure? Din ce-am citit toata lumea vorbeste de introducerea unei matci imperecheata (de care nu dispun). Dvs. cum ati proceda neavand matca?
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Cam asa incepe de fapt cartea parintelui Warre.Dar chiar si asa, anumite capitole le-am sarit.
Scopul stuparitului
Stuparitul sau albinaritul este arta de intretinere a albinelor cu intentia de a obtine maximul din aceasta munca cu un minim de cheltuiala.
Albinele produc roiuri, regine, miere si ceara.
Productia de roiuri si regine ar trebui lasata pe seama specialistilor. Productia de ceara ar avea oarecare valoare, dar aceasta valoare este diminuata de costurile de prelucrare.
Productia de miere este principalul scop al stuparitului, si cel pe care il urmaresc apicultorii inainte de orice, si asta deoarece productia este valoroasa, poate fi cantarita si evaluata.
Mierea este o excelenta mancare, un bun remediu, cel mai bun dintre indulcitori.Va trebui sa intram mai in detaliu pe tema aceasta. Mierea poate fi vanduta tot in atatea moduri in care se si consuma. Ca atare, in cofetarii, in prajituri si biscuiti, in bauturi sanatoase si placute-mied, cidru de mere, vinisor.
De asemenea este bine sa luam aminte ca stuparitul este o activitate fascinanta si constituie odihna pentru minte si trup.
Apoi, stuparitul este si o activitate morala, atata timp cat ne tine departe de cafenele si de locurile indoielnice, punand inaintea stuparului un exemplu de munca, ordine si devotament pentru o cauza comuna. Mai mult, stuparitul este eminamente o activitate sanatoasa si eficienta in acelasi timp, deoarece se practica in aer liber si pe vreme frumoasa. Razele soarelui fiind
inamicele bolilor, stapanele vitalitatii si a vigorii. Dr.Paul Carton scria: Tot ce avem de facut este sa educam generatia sa respinga alcoolul, carnea si zaharul si sa accepte marile beneficii ale miscarii. Existenta umana este o existenta diversificata.
Corpul are nevoie de exercitii fara de care se atrofiaza. Mintea are nevoie de exercitii de asemenea, altfel se deterioreaza. Intelectul se deterioreaza pe fond psihic. Muncitorii ce deservesc masinile automate, sufera deteriorari ale intelectului.
Munca pamantului se potriveste perfect existentei umane. Acolo, ambele, mintea si trupul isi iau partea lor.
Numai ca societatea are nevoie de ganditori, birocrati si masinile de productie.
In mod cert acestia nu pot fi si fermieri in acelasi timp. Dar in timpul liber (trebuie sa aibe asa ceva), pot fi gradinari sau apicultori, satisfacandu-si astfel nevoile specific umane.
Aceasta munca e mai buna decat orice sport modern si exercitiile sale, micimea si nuditatea sa.
Astfel, daca francezii se vor intoarce spre pamant, vor fi mai robusti si mai inteligenti.Si asa cum inteleptul Engerand spune, Franta va deveni din nou pamantul echilibrului, fara agitatii si fara caderi colective ce dauneaza populatiei; va deveni iar un pamant al linistii si clarviziunii, al ratiunii si intelepciunii, o tara in care sa merite sa traiesti. Si hai sa nu uitam vorba lui Edmond About: singurul capital etern, fara de sfarsit si inepuizabil e pamantul.
In fine, un lucru deosebit de important: albinele polenizeaza florile copacilor. Apicultura contribuie din plin la umplerea cu fructe a cosurilor. Acest singur argument ar trebui sa fie suficient sa stimuleze pe toti aceia care au un colt de livada sa se apuce de stuparit.
Conform lui Darwin, auto polenizarea florilor nu este o regula generala. Polenizarea incrucisata, care e mult mai comuna, necesita polen de la diferite flori sau chiar diferite plante, si asta pentru ca apar diferente de maturizare a partilor femeiesti si barbatesti la aceeasi floare, tocmai pentru a preveni auto polenizarea. Se intampla destul de des, daca agentii externi nu intervin, florile sa nu fructifice sau sa fructifice mai putin; multe experimente au aratat asta.
Hommell a spus-o foarte bine:albina, atrasa de nectarul secretat la baza petalelor,strapunge floarea pentru a bea sucul produs de nectarine, acoperindu-se cu praful polenizator care cade de pe stamine. Golind prima floare, deobosita lucratoare merge catre urmatoarea recolta.

Avantajele practicarii stuparitului
Ma simt dezamagit de cei ce practica stuparitul doar pentru a castiga bani. Acestia se priveaza singuri de o dulce indeletnicire. In tot cazul, banii sunt necesari pentru a trai.Banii sunt utili celor ce vor sa emane bunastare in jurul lor.Cu siguranta, suntem indreptatiti sa ne inchipuim ca stuparitul ne poate oferi asa ceva. Citind in mod regulat carti si reviste, putem fi dusi in eroare din acest punct de vedere.

Minciunile
Pentru a incuraja intoarcerea catre pamant ori pentru a-i induce in eroare pe cei ce s-au intors, asociatiile apicole ori inamicii propriei natii, publica sistematic anumite lucruri in reviste.
Probabil de catre acei stupari cu slabe rezultate dornici sa elimine concurenta. In asa fel sunt unii care afirma ca recolta unui stup e de numai 10Kg de miere, maxim si asta uneori. La cealalta extrema, un profesor afirma ca 100Kg de miere trebuie neaparat obtinute si asta doar daca se aplica cele mai moderne metode.
Un doctor american spune ca media pe stup poate fi 190Kg de miere, si ca aceasta ar fi maximul. Bineinteles daca stupii primesc 200Kg de zahar fiecare. E adevarat, dar nu e acesta un caz de frauda?

Adevarul
Nu e stup si nici metoda de stuparit care sa transforme pietrele in miere. Indiferent cat de mult am pregati stparul, cat am mari prolificitatea matcii sau am imbunatati conditiile de mediu.
Recolta pe stup variaza de la o regiune la alta, de la un stup la altul si de la un an la altul si tine de disponibilitatea zonei, de prolificitatea matcii, temperatura in cules si pregatirea stuparului.
Pe cand traiam la Somme ( regiune din Franta), aveam o recolta anuala medie de 25 Kg pe stup.Inrt-o regiune nectarifera, recolta poate fi mai mare. Aici in Saint-Symphorien, o regiune saraca, recolta medie este de numai 15 Kg. Mai exact, in 1940 stupii m-au costat 300fr. bucata.
De la fiecare am luat 15Kg de miere.Pretul vrac a fost 18 fr iar la piata 22 fr. Fiecare stup a necesitat o ora si jumatate in medie, de munca pe total pe timpul anului. Acum se poate vedea rezultatul muncii si banii castigati de pe urma stuparitului- intr-o zona saraca in nectar.

Problemele stuparitului
Nu poate fi negat faptul ca stuparitul este o activitate utila si placuta.Atunci de ce nu se dezvolta mai mult? Nu sunt peste tot albine acolo unde sunt flori de polenizat si nectar de adunat; cel putin nu destule.
Prima problema ar fi ca albinele inteapa.Complexitatea echipamentelor apicole si a tehnologiilor ar fi alta.In final, principala problema ar fi ca castigurile par a fi prea mici pentru a merita sa te apuci de apicultura.Noi am scris aceasta carte avand in vedere sa eliminam toate aceste obstacole.Va vorbim de blandetea albinelor.Va dam desenele stupului profitabil.Va aratam o metoda simpla care e si economica in acelasi timp.
Daca veti urma sfaturile noastre, va asigur ca veti obtine un profit bun.

Stuparitul fara intepaturi
Primul obstacol, raspandit pretutindeni, ar fi intepaturile albinelor.Putem discuta despre albine ore intregi, in orice tara si pe orice treapta a societatii.Peste tot si intodeauna avem parte de urechi atente. Albinele sunt prietenoase dar si cei mai buni prieteni ai lor nu le tin pentru ca le e frica de intepaturi.Intepaturile par a fi, intradevar, formidabile. Asa sa fie?
Albinele sunt uneori maltratate, lovite de seceri sau calcate de animale pe pajisti,Dar cu toate acestea acolo nu inteapa.
Incercati un experiment: pe cand copacii va sunt in floare, urmariti albinele culegatoare cand zboara din floare in floare.Daca chiar vreti sa le si distingeti, presarati-le cu putina faina.Dati cate un ghiont albinei, cu degetul; albina va pleca pe alta floare.Mai dati unul si vedeti ca face la fel.Puteti continua acest joc cat timp doriti.Albina se infurie abia dupa ce-si umple gusa cu nectar.Insa nu te inteapa niciodata.
Ati vazut stupari profesionisti lucrand in mijlocul albinelor fara frica, aparent fara nici o precautie, chiar fara masca pe cap.
In prima editie a acestei carti, am reprodus numeroase fotografii ale activitatii de peste an, inclusiv transferul albinelor din cosurile de papura, activitate ce se termina, de regula, batand cu batul in cos. Se pot vedea in fotografii albinele in cauza; stuparul nu poarta manusi sau masca, inarmat doar cu un biet afumator Bingham si jos la baza stupului, stand linistit pe cainele meu Polo, un cocker spaniel latos si cu urechile mari.Nu era nevoie decat de o singura albina pentru crearea disconfortului.Una din acele fotografii apare aici.
Asadar, albinele nu sunt rele prin natura lor.
Numai ca albinele au o treaba de facut, sa-si intretina familia si sa o faca sa prospere, aducand nectar si aparandu-l.Iar pentru a-si apara familia si mierea, sunt dotate cu o arma puternica-intepatura cu venin.
Acesta e folosit impotriva oricarui inamic, real sau aparent, cu o viteza de care nimeni nu stie cum sa scape si cu o forta in fata careia nici masca, nici manusile sau ghetele, si nici hainele groase nu ii pot face fata.
Asa ca stuparul, oferind albinelor sale casa potrivita, provizii suficiente si prezentandu-se ca un prieten al lor, va fi usor acceptat de catre albine si dupa cateva momente de interactiune, poate sa le scuture sau perieze, fara frica, asa cum se si face de obicei.
Nu cunosc nici un animal cu care sa-ti permiti sa te porti atat de aspru.
As putea descrie doua tipuri de persoane cu risc mai mare la intepaturi.In primul rand persoanele violente; violente in gesturi, violente in limbaj.
Apoi sunt acele persoane ce emana un miros puternic-placut sau nu.Spre exemplu, oamenii cu o respiratie urata, miros ce poate proveni de la o dentitie proasta, stomac bolnav, chiar alcoolism, sau oameni murdari ori parfumati.
Toti ceilalti pot intretine albine fara teama de a fi intepati, cu o singura conditie: sa nu-si trateze albinele ca pe inamici.
Acest lucru va fi cu putinta pentru toti cei ce vor urma metoda mea, fiecare pas pe care il descriu, intr-o maniera precisa si detaliata.
In ciuda afirmatiei mele despre blandetea albinelor, accept ca sunt cu siguranta si persoane nelinistite atunci cand o albina se apropie de fata lor descoperita.Din acest motiv, cu metoda mea, recomand utilizarea mastii, care sa dea stuparului siguranta ca nu va fi intepat pe fata.
Metoda mea, reduce sau elimina riscul de intepaturi.Transferul albinelor dintr-un stup intr- altul se face la o oarecare distanta fata de stupina.Pe timpul acesta , albinele sunt la distanta fata de albinele stupilor vecini sau culegatoarele stupului transferat. Nici un fagure cu albine nu este transferat.Stuparul nu poate stalci sau irita albinele.Conform activitatii de peste an, stupul e deschis o singura data, la recoltat.Iata de ce puietul si cuibul nu se raceste iar albinele nu au motive de iritare.Putem practica stuparitul fara pericolul de a fi intepati.
Nu ezit sa spun ca atunci cand un stupar e intepat de albine ar fi bine sa se intrebe ce greseala a savarsit.

Acum ca aproape am ajuns la final cu traducerea, as vrea sa postez cu poze cu tot, asa cum e in cartea originala.Cum fac sa postez in format PDF pe forum?

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
Domn_sergiu
apicultor

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 194
Am inceput trecerea

Modificat de Domn_sergiu (acum 15 ani)
pus acum 15 ani
   
stefeug
apicultor

Din: Focsani
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 25
Va salut!
Sunt si eu interesat de sistemul Warre si am studiat destul de mult de pe site-urile de limba franceza si engleza vis-a-vis de acest sistem.
Anul trecut am transvazat o familie in doua corpuri Warre, destul de tarziu, pe 10 iulie, perioada in care culesurile principale erau incheiate in zona mea.
Mentionez ca sunt un apicultor amator, cu 17 ani de experienta si practic stuparitul stationar.
Am folosit stupi cu rama Dadant, orizontali de la 15 la 24 de rame si verticali cu caturi pe 12 si 16 rame.
Stupul Warre a reintrat in atentie de cand cu aparitia CCD-ului si a exploziei diverselor altor boli. Pana atunci folosirea sa era limitata in Franta, Germania, Elvetia, Belgia.
De asemenea, tehnologia propusa de Warre este singura care se preteaza la stuparit ecologic (diferit de cel organic, bio!). Nu am la indemana, dar exista un site belgian de limba franceza dedicat acestui aspect.
Se pare ca o modalitate de combatere naturala pentru varoa este intretinerea albinelor in faguri cu celule mici. Din cercetarile efectuate in celelalte tari, se pare ca albinele salbatice construiesc cuiburi naturale cu dimensiuni ale celulei care sunt mai mici decat cea propusa de Dadant (care nu a fost apicultor) si care contribuie la o mai buna sanatate a familiei. De cativa ani au inceput sa se comercializeze atat in Europa cat si in SUA faguri artificiali cu dimensiunea celulei de 4,9 mm care ar contribui in mod natural la combaterea varoa, si altor boli. Sunt site-uri de limba engleza, care dezbat problema stupilor cu leaturi (TBH - Top Bar Hive) si care prezinta studii realizate pe coloniile salbatice sau care isi construiesc fagurii liber, faguri care au celule variabile ca dimensiune, iar celulele cu puiet au dimensiuni care variaza pentru majoritatea intre 4,6 si 5,2 mm, deci mai mici decat cele ale fagurilor artificiali care se comercializeaza (un link ).
Din constructia libera a fagurilor vin unele din avantajele sistemului Warre.
Acesta se preteaza atat la stuparit stationar, amatoricesc, cat si la stuparit intensiv, asa cum este prezentat pe diverse site-uri.
Pe un site belgian sunt prezentate si comparatii cu sistemul Dadant, comparatii facute pe o perioada de vreo 10 ani. linkul este
Informatiile sunt in limba franceza intr-un fisier pdf.
Exista in acest moment destula literatura pe internet despre TBH si Warre, acesta nefiiind decat un TBH vertical.

Pot spune despre familia transvazata anul trecut urmatoarele:
Am transvazat familia prin scuturarea tuturor albinelor de la o familie, in doua corpuri Warre, iar ramele ramase le-am distribuit altor familii. Operatiunea am efectuat-o pe 10 iulie. Destul de tarziu ...
Albinele au construit destul de repede un corp cu faguri, si apoi nu au vrut sa treaca in corpul de la fund. Am hranit familia cu sirop de miere, cca 11l, pentru a avea rezerve de iarna, iar toamna am indepartat corpul gol si am pus corpul superior in pat cald.
Iernarea a decurs foarte bine, desi a fost un dezastru pentru familiile in stupii Dadant. Mentionez ca am facut aceasta ca experiment si nu credeam ca va trece iarna (un corp Warre fiind echivalentul a 4 rame Dadant!). Spre surprinderea mea la aceasta familie a fost foarte putina mortalitate (cred ca adunat au fost in jur de 100 de albine din ce am apreciat la inceputul primaverii ca era in fata stupului plus cele cateva de pe fundul stupului. Familia a fost vivace si a iesit bine la cules, asa ca i-am mai adaugat un corp dedesubt. Mentionez ca de la sfarsitul verii trecute nu i-am ridicat podisorul, iar inspectia am facut-o aplecand corpul usor intr-o parte (in primavara am constatat ca din cei 8 faguri familia a ocupat doar 6!).
Acum ma preatesc sa trec inca 5 familii in corpuri Warre. Metoda este aceeasi: scuturarea tuturor albinelor dintr-un stup in cutii Warre, apoi cred ca voi duce stupul Warre in alta parte, si pe locul familie am sa pun acelasi stup Dadant cu fagurii goi (cu puiet si restul). In felul acesta albinele culegatoare intoarse la locul lor vor gasi acei faguri cu puiet din care isi vor creste matci, iar cele ramase in corpul Warre, cu matca, vor creste faguri si se vor dezvolta. Ma gandesc sa fac aceasta operatiune exact inaintea culesului de salcam.
Ce parere aveti?
Stima.

PS: Am pus o serie de documente la adresa:
Daca cineva doreste sa mai adaugam, imi poate trimite pe email, sa le punem acolo.

Modificat de stefeug (acum 15 ani)

_______________________________________
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Multumesc pentru entuziasm!
Pentru tranzvazarea din Dadant in Warre, cel mai indicat este sa se foloseasca sistemul descris de Warre la explicatiile roirii cu doua familii.
In principiu, doua corpuri Warre sunt puse in locul familiei ce urmeaza a fi transvazata. Apoi se scutura toata familia Dadant in Warre. Se ia stupul Dadant ramas numai cu puiet si se pune pe locul altei familii puternice. Familia puternica respectiva se muta cativa metri mai incolo. Imediat, albina culegatoare care iese din stupul puternic, se intoarce pe vechiul loc unde gaseste doar puiet cu rame. Ramane si se ocupa in continuare de noul cuib ca si cum ar fi al ei. E firesc, acest lucru sa se faca pe la 10-11. Daca se face seara, exista riscul ca peste noapte puietul sa raceasca.In timp isi creste matca, asta daca nu cumva aveti botci trase, gata de iesit.
Mai complet, avand in vedere ca aveti stupi de 17 ani, puteti face lucrul acesta seara, cum recomanda insusi Warre, dar apreciati sa lasati si albina acoperitoare in stupul tranzvazat. A doua zi , albina eventual culegatoare, se intoarce la vechiul loc, adica in Warre.Cu cat mai mult puiet gata de iesit, chiar cu capacele roase, cu atat mai bine.
Varianta descrisa de Warre este pentru roire cu doi stupi Warre.
Daca veti folosi metoda pe care o propuneti, noua familie Warre va pierde multa culegatoare si va slabi; exact lucrul de care nu are nevoie, tinand cont ca se inhama la un nou cuib de la zero.

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
stefeug
apicultor

Din: Focsani
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 25
Este pe site si traducerea lucrarii lui Warre "Apicultura pentru toti"
Sunt acolo si versiunile engleza - editia a 12-a si varianta franceza - editia a 12-a, precum si varianta franceza editia a 5-a
Multumim!

_______________________________________
pus acum 15 ani
   
stefeug
apicultor

Din: Focsani
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 25
Am mai transvazat doua familii in stupi Warre!

_______________________________________
pus acum 15 ani
   
ciobi
apicultor

Din: Timisoara
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 394
Salut Stefiug,

Am si eu pregatit un stup warre. Poti sa-mi descri pe scurt cum ai procedat la transvazare?

Merci
pus acum 15 ani
   
stefeug
apicultor

Din: Focsani
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 25
Procedeul de transvazare folosit de mine:
- am ales familia de transvazat
- am dat intr-o parte stupul Dadant cu familia respectiva iar in locul stupului Dadant am pus cutia Warre pe doua corpuri, amandoua pregatite cu cate 8 leaturi pe care am lipit fasii de fagure artificial de aproximativ 1 cm latime.
- am deschis stupul cu familia pentru transvazat (in cazul meu am pus aceasta familie pe un alt stup situat alaturi) si am luat fagurii unul cate unul, i-am inspectat deasupra cutiei Warre si apoi am scuturat toata albina de pe fiecare fagure in cutia Warre.
- am inspectat fiecare fagure in parte pentru a fi atent atunci cand am scuturat fagurele cu matca, pentru a fi sigur ca am scuturat-o in cutia Warre (eu mi-am facut si un fel de cos de forma trapezoidala care are latura superioara de 45 cm, iar latura inferioara de 30 cm.
-dupa ce am scuturat toti fagurii am pus podisorul cutiei Warre si capacul.
- fagurii care au ramas cu puiet capacit si necapacit, i-am lasat in aceeasi cutie, asa cum se aflau acolo initial si am mutat cutia cu fagurii goi, fara albine, in locul unei alte familii puternice, familie pe care am mutat-o in alta parte!
Deci, toate albinele familiei initiale se regasesc in cutia Warre, iar albinele culegatoare ale celei de-a doua familii au preluat fagurii goi cu puiet si vor creste o noua matca!
Peste cca 8 zile am sa verific atat stupii Warre cat si familia la care se va creste matca.
la stupii Warre nu voi da jos podisorul, ci voi ridica usor intr-o parte corpul superior si am sa vad cat s-a construit ... si cam atat ...
apoi am sa-i las asa in pace pana spre sfarsit de vara cand am sa verific sa vad care este starea constructiei in corpul inferior.
Cam asta-i tot.
succes!

Modificat de stefeug (acum 15 ani)

_______________________________________
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731

ciobi a scris:

"Ambele familii au trecut iarna.La familia pornita cu matca imperecheata, am adaugat inca un corp jos.Nu pentru ca nu ar fi avut loc ci pentru ca acum se declanseaza si instinctul de cladire;n-as fi vrut sa ratez momentul.
La familia care a pornit cu matca neimperecheata asta primavara, activitatea e de zor si acolo.Poate fac cateva poze, ca e mai cald acum.Nu am adaugat corp si la aceasta deoarece de asta vara al doilea corp mai avea ceva de cladit.Sper sa continue sa cladeasca si sa nu intre in friguri, ca si cum nu ar avea loc, cum zice abatele Warre."


Ma bucur pt. dvs. Sper sa aveti succes cu ele.
Acum am o intrabare legata de inmultire. Daca scutur albinele de pe trei-patru rame dadant si pun o botca se poate spune ca pornesc o familie? Daca da, cum sa prind botca in stup? Sa prind o bucata de facure  pe leat si sa pun botca in fagure? Din ce-am citit toata lumea vorbeste de introducerea unei matci imperecheata (de care nu dispun). Dvs. cum ati proceda neavand matca?


Eu unul nu va recomand varianta cu botca.Si asta deoarece familia nou infintata va construi lent fagurii, neavand matca imperecheata care sa le ceara celule pentru ouat.
Si apoi de unde aveti garantia ca matca se va imperechea cu succes?
Aveti ocazia sa pierdeti o familie .
La un astfel de drum, exact de un esec nu aveti nevoie.
Tot nu m-am asigurat ca e setata data bine, si asta pentru ca scot mereu bateriile.Oricum tranzvazarea e facuta sambata aceasta, 9 mai.

warre leat fara rama ciobi familii trecut iarna.la familia pornita matca adaugat inca corp jos.nu CLUB STUPARITUL

73.3KB

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
O alta familie.Asa arata imediat dupa transvazare.Dupa 15 min sunt intrate aproape toate.Pentru ca si a doua zi inca se plimbau albinele pe afara am mai adaugat si al treilea corp.Am saltat si primul sa vad daca s-a apucat de construit sau e ceva in neregula.
Fagurii construiti peste noapte m-au incantat!
Si sa dau toate informatiile. Sambata + duminica =9 familii transvazate.
Inca doua roiuri serioase luni de prin copaci si am in total pana acum 11 Warre.
De ce am roiuri?Le-am tinut stranse si le-am bagat in friguri tocmai pentru a avea familii dornice de evadat.

warre leat fara rama alta arata imediat dupa min sunt intrate aproape doua inca plimbau albinele CLUB STUPARITUL

84.8KB

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Cum am pregatit panza de sac pentru podisor. Coca am pregatit-o astfel: 2litri apa, 6 linguri de faina alba si doua de faina macinis integral. Am ametsecat intr-una pana a dat in fiert!

warre leat fara rama cum pregatit panza sac pentru podisor. coca pregatit-o astfel: 2litri apa, CLUB STUPARITUL

40.8KB

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Cum am trasat.

warre leat fara rama cum trasat. CLUB STUPARITUL

35.7KB

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Cum am decupat.

warre leat fara rama cum decupat. CLUB STUPARITUL

33.1KB

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Cat de teapana este panza.

warre leat fara rama cat teapana este panza. CLUB STUPARITUL

43.1KB

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
ciobi
apicultor

Din: Timisoara
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 394
Dle Nicolae,

Ma bucur ca va creste stupina de warre.
In legatura cu sacul pt. podisor, nu stiu de ce trebuie rigidizat. Ca sa nu fie ros de albine? Adica nu gasesc rostul. Poate stiti dvs.
pus acum 15 ani
   
akmm
CLUB STUPARITUL

Din: Babadag, altitudine 21m
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 731
Daca este lasat asa cum e se rasfira pe margini.
Apoi e cu ochiuri rare iar albina tot va astupa cu propolis; munca inutila.
Oricum, la cantitatea de faina descrisa, nu se astupa complet asa ca albina va propoliza suplimentar in dreptul spatiilor dintre faguri.
Faceti proba cu coca si fara.Nu asta e frumusetea ?

Modificat de akmm (acum 15 ani)

_______________________________________
Sa respectam albina. E mult mai in varsta decat noi.
pus acum 15 ani
   
Pagini:  1 2 3 4 5 6 ... 10  

Mergi la