APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
Reluare: In loc de titlu: IN VEDEREA EXPERIMENTULUI PROMIS CU APIFONDA
Introducere:
Valer70 a scris:
Domnule Popovici, fără un lot hrănit cu sirop 3:1 din zahăr invertit, nediluat, dovediţi doar că albinele supravieţuiesc cu Apifonda
Dani Popovici a scris:
In legatura cu zaharul invertit, cred ca aveti dreptate. Nu promit ca-l voi prepara, dar pana in ianuarie mai este timp. Cand imi gasesc putin timp voi cauta reteta domnului Gica pe forum (daca poate cineva sa mi-o indice prin Link, ii multumesc anticipat) Ma gandesc sa experimentez pe 3-4 familii dintre cele 10
Cuprins:
Am gasit retetele acestea:
gica a scris:
Reteta de sirop invertit: - oala de 10 litri curata - 5 kg zahar Coronita sau Margaritar de la ag**na (sunt singurele sorturi de zahar de la noi care nu au miros). - 5 gr.acid citric (sare de lamaie) Preparare: -se pune 1,1 litri de apa la fiert -cand incepe sa fiarba se pun cele 5 kg. zahar si 5 gr. sare de lamaie -se continua fierberea,se amesteca sa nu se prinda si cand incepe sa fiarba se regleaza din foc pentru ca se umfla ca laptele(face spuma).Atunci are loc invertirea.Cand spuma incepe sa scada(2-3 minute)este gata. -vrei sirop 2/1 mai pui imediat 1,5 litri de apa rece si amesteci bine -vrei sirop 1/1 mai pui imediat 4 litri de apa rece si amesteci bine
Nota.Nici cele doua sorturi de zahar nici sarea de lamaie nu au miros.Daca stuparul se misca repede si lucreaza cu grija nu este pericol de furtisag.Personal fac aceste hraniri in mijlocul zilei fara teama.Albina se orienteaza dupa miros asa ca aveti grija.
gica a scris:
Intr-o oala de 10 litri se pune 1 litru de apa la fiert.Cand este gata sa fiarba se pun 5 kg de zahar si se amesteca bine.Se adauga 10 gr. sare de lamaie si se amesteca din cand in cand.Cand da sa fiarba se adauga inca 5 kg. de zahar si se continua incalzirea pana fierbe.Se fierbe 2-3 minute.Se ia de pe foc,se lasa sa se raceasca putin si de aici incolo apar variante.Eu pun in pungi la ochiometru cate 800-900 gr. apoi videz si lipesc. Le pun pe o suprafata dreapta si orizontala sa iese de grosime egala si sa se raceasca. Reci se indoaie ca un cauciuc mai tare si pot fi mulate ca chitul.Placile au o grosime de 7-9 mm. Cand se pun la albine se fac cateva gauri in punga cu acul sau furculita de descapacit.
gica a scris:
...Sa le luam pe rand: 5 kg zahar +1,1 litri de apa 6,1 kg= 4,1 litri sirop (va rog sa ma credeti). 6,1kg : 4,1 litri = 1,48 kg/litru (putin mai greu ca mierea). Rece este putin mai vascos ca mierea. 1,1litri apa : 6,1kg = 0.18 ( amestecul are 18% apa) 5 kg zahar : 6,1 kg sirop = 0,82 (amestecul are 82 % substanta uscata) Teoretic,asta iese din reteta.Practic iese un amestec putin mai dens deoarece la fierbere se mai evapora din apa. Acum: - vrei sirop 1/1 mai pui imediat 4 litri de apa rece sau ceai si obtii 8 litri de sirop 1/1 - vrei sirop 2/1 pentru hranire de completare vara mai pui imediat 1,5 litri apa rece. Pus in PET-uri si inchis ermetic tine mult si bine. Acum chestii de finete: - puneti apa la fiert (1 litru),cand incepe sa fiarba puneti zaharul si amestecati.Cand zaharul se topeste si incepe sa fiarba puneti 100 ml apa in care ati dizolvat 5 grame sare de lamaie.Cand fierbe cu spuma si incepe sa scada puneti imediat apa rece.
Daca doriti sa faceti placi de zahar candi la 1litru de apa puneti 10 kg de zahar si 10 grame sare de lamaie,fierbeti ca la sirop si lasati sa se raceasca un timp.Puneti in pungi pe care sa le asezati pe suprafete plane.Cand se raceste are proprietatile duroflexului.Din acest amestec nu arunca nimic afara cum se intampla cu serbetul.
(stima si multumiri domnului Gica)
In loc de incheiere:
Vi se pare ok (la cei interesati) daca voi experimenta pe un lot Apifonda, pe altul turta dupa reteta domnului Gica, iar pe altul miere de rapita cristalizata (sau de floarea soarelui)? – 3 loturi experimentale a cate 6-7 familii/lot cu repetare anul viitor (iarna 2011-2012).
Ar mai fi posibile: - Serbet de zahar dupa reteta: http://www.stuparitul.com/serbet_zahar_albine.html - Coca de zahar pudra cu miere topita - Coca de zahar pudra cu sirop (de zahar, de zahar invertit cu acid citric, chiar cu Apiinvert) (nu mi se par prea atragatoare nici una dintre ultimele 3)
PS. Sper sa iese pasta conform planului. Nu am hranit niciodata albinele iarna cu zahar sau alt tip de zaharoza.
Inainte de toate tin sa precizez ca nu sunt deloc adept al hranirilor “pompieristice” de iarna cu produse glucidice. In caz de urgenta majora, singura hranire cu care sunt perfect de acord este cea cu miere cristalizata, dar este de preferat sa nu se ajunga la astfel de nevoi. Recomand aprovizionarea cat mai buna inca din luna august, sau inceput de septembrie in Banat, in sud si alte zone cu clima mai blanda. Totusi in privinta Apifonda (cu peste 80 % zaharoza) am avut o serie de relatari care o lauda in hranirile de iarna si mi se pare contrar oricarei logici. Zaharoza se stie ca uzeaza iarna. Am decis sa compar lotul hranit cu zaharoza cu alt lot hranit cu zahar invertit dupa reteta domnului Gica si cu un lot martor hranit doar cu miere.
Prepararea zaharului invertit : - prima incercare : Am decis sa invertesc 8 kg de zahar pentru cele 6 familii de albine din lot. Am pus in oala 800 ml de apa, 4 kg de zahar si 8 g de acid citric. La topire am mai pus inca 4 kg de zahar. Am amestecat pana a inceput sa clocoteasca incet.
La un moment dat a inceput sa se umfle ca laptele. Am asteptat 2 minute, dupa scriptele domnului Gica si chiar cand se terminau aceste 120 de secunde, zaharul meu se potolea incet din fiert. L-am lasat vreo 10 minute pana am pregatit un loc plan pe o folie de polietilena unde putea fi golit.
Surpriza - culoarea era cam ruginie si gustul cam amarui. – E clar ca are HMF din belsug.
- a doua incercare: Aceleasi etape, cu deosebirea ca la inceput am pus aproape un l de apa, iar la sfarsit l-am lasat sa se umfle doar aprox. 30 de secunde. Culoarea a iesit perfecta. Dupa 10 minute a inceput sa vireze discret spre nuante de crem.
Sirpul l-am turnat pe o folie pe suprafata plana si l-am lasat la intarit. A iesit foarte frumos.
Dupa intarire, avea consistenta unei bucati de plastic dur. Daca am incercat sa-l sprijin de perete, incet icepea sa se deformeze sub propria greutate, sa se indoaie.
Pentru a-i da directie la rupere am facut santuri cu un cutit inmuiat in apa fierbinte. l-am rupt oricum destul de usor pe marginea mesei, dar in nici un caz rupturile nu s-au produs pe liniile trasate cu cutitul cald.
Am observat ca pe suprafata exista in permanenta o pelicula de „alunecus” cleios, un fel de sirop produs prin captarea apei din atmosfera pe suprafata de zahar. Pe suprafata superioara a fiecarei bucati am asternut o bucata de punga .
Avantaje – invertirea si pretul. Dezavantaje – manopera si [cel putin riscul de] depasire a dozei de HMF (toxic).
Apifonda Este un serbet de o consistenta excelenta, foarte fina si putin cam greu de taiat. Compozitia chimica e mai ciudata. Am taiat bucatile cu cutit inmuiat in apa calda. Este posibil sa mearga bine si cu o sarma subtire (de rame).
Avantaje – este gata preparat si cu o consistenta excelenta. Dezavantaje – continut extrem de mare de zaharoza care [cel putin conform nivelului actual al cunostintelor] uzeaza.
Experiment in derulare: Zahar invertit, versus Miere, versus Apifonda – poza de Dani Popovici, in HRANIREA ARTIFICIALA · 25.6KB
Lot cu Apifonda : din 7 familii, una e pe 7 rame, 3 pe 6 rame si 3 pe 5 rame, toate matcile sunt din anul 2010. Familii participante: 1 – 5 rame, 14 – 6 rame, 30 – 5 rame, 79 – 6 rame, 80 – 6 rame, 85 – 5 rame, 91 – 7 rame.
Lot cu zahar invertit : din 6 familii, una e pe 7 rame, 3 pe 6 rame si 2 pe 5 rame, toate matcile sunt din anul 2010. Familii participante: 16 – 6 rame, 26 – 6 rame, 31 – 5 rame, 35 - 7 rame, 40 – 5 rame, 83 – 6 rame Lot martor (nu primeste decat eventual miere cristalizata la nevoie): din 6 familii, una e pe 7 rame, 2 pe 6 rame si 3 pe 5 rame, toate matcile sunt din anul 2010. Familii participante: 5- 7 rame, 8 – 5 rame, 27 – 5 rame, 43 – 6 rame, 44 – 5 rame, 73 – 6 rame
Vor mai fi monitorizate familiile: 47 – 6 rame, 55 – 6 rame, ambele cu matci din 2009 si 21 – 5 rame cu matca din 2010 in aceleasi conditii ca lotul martor. Nu le-am adaugat lotului martor pentru a nu-l dezechilibra cu matci mai batrane sau cu prea multe familii pe 5 rame.
Stiu ca statistic e mai bine sa fie loturi de 1000 de familii, dar nu le am, iar masurarea puietului daca nu se face la toate loturile intr-o singura zi, da falsuri mari. Eu singur masor puietul la 30-40 de familii intr-o zi frumoasa de primavara (fara nori si vant). De obicei, daca am neclaritati repet experimentul anul viitor.
