Cine sunt eu-Valer Bodea Pagina 2 - APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"

APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com

Nou pe simpatie:
barbyDana Profile

Femeie
25 ani
Bacau
cauta Barbat
28 - 46 ani

APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"Reguli Inregistrare Login PozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici

APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" / PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? / Cine sunt eu-Valer Bodea

Pagini: 1 2 3 4 5 ... 26

#31

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Alta

66.5KB

#32

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Alta

62.2KB

#33

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Alta

73.5KB

#34

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Alta

73.7KB

#35

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Alta

67.8KB

#36

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Alta

77.5KB

#37

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Alta

75.5KB

#38

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Al 15-lea roi

65.2KB

#39

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

În tinereţe am avut lăzi orizontale. Le-am făcut şi cat 1/2 ca să lucrez cu două mătci, cu gratie Haneman orizontală, cum recomanda Harnaj. Am renunţat la caturi pentru că erau prea grele şi la lăzile orizontale pentru că cerea prea mult timp lucrul cu rama. Mi-a rămas o singură ladă orizontală pe care o folosesc pentru a ierna două familii despărţite de o gratie de 10-12 mm grosime cu fereastră acoperită cu plasă dublă de sârmă. Am avut şi cutii tip Vişeu, de 16 rame plus cat de 1/2 sub capacul prins în balamale. Am renunţat la ele pentru că sunt prea voluminoase pentru un cules modest în staţionar, cum am avut eu, iar catul este foarte greu. Mi-au rămas câteva pe care le folosesc pentru a ierna câte două familii împreună. Am încercat şi câteva lăzi ME. Am renunţat şi la ME deoarece nu sunt potrivite pentru o mică stupină familială lipsită de culesuri intense(salcâm, tei, floarea soarelui cultivată pe suprafeţe mari). Cele mai bune rezultate le-am obţinut, în situaţia mea, cu stupi Dadant Blatt cu 11-12 rame 1/1 în cuib şi 1/2 în cat. Pentru o stupină familială staţionară o ramă-două cu miere în plus contează mult în golurile de cules şi la pregătirea pentru iernare. La fericiţii stupari care practică pastoralul şi deci nu prea au goluri în cules dimpotrivă, 11-12 rame în cuib înseamnă cat mai greu de ridicat şi 3,5-7 kilograme de miere marfă în minus pentru fiecare familie. Este de înţeles că ei laudă lada de 10 rame în cuib iar unii din cei care au stupii paletizaţi sau în pavilioane se gândesc să treacă la 9 sau chiar 8 rame în cuib. În localitatea Halmeu perdelele de protecţie formate din salcâm au fost tăiate, floarea soarelui nu se cultivă pe suprafeţe mari iar numărul bovinelor scade şi o dată cu ele scad şi suprafeţele cultivate cu plante furajere. Pastoral nu pot face aşa că mă axez pe vinderea de familii de albine şi voi încerca să produc şi ceva lăptişor de matcă, dacă voi găsi amatori.

#40

cornubee
apicultor
Din: Cornu(Cimpina),altitudine 500m
Postari: 403

...impresionant d-le Valer si cred,precum si ceilaltzi care,au citit ca,ar fi minunat daca D-voastra atzi deschide un subiect cu tema circumscrisa vietzii de stupar pt. care totzi incepatorii de pe forum v-ar ramine veshnic indatoratzi(acest lucru fiind valabil pt,totzi "batrinii"de pe forum):

-ar fi o carte cu numar "infinit'de file" online si in timp real rasfoita in permanentza de avizii incepatori,realizindu-se astfel gindul lui "pupemea"...incotro apicultura...
-ar fi minunat sa stim ce sa facem pe zile si in functzie de locatzie,cu ramele din stupi,cind sa ne uitam in stup,ce sa facem in functzie de ce vedem pe rame,etc.!

...ashtept si alte idei de la cei interesatzi si mai ales de la "sfatul batrinilor de pe forum"1

D-le Valer 70 imi scot cu respect palaria in fatza D-voastra...!

#41

janese
MODERATOR DIN UMBRA
Din: dambovita razvad
Postari: 5534

sanatate valer70! da-i nainte cu implicare!!!!
cornubee ia pune niste poze aici de la tine din stupina... cu lumina stupului sa se vada aglomeratia de albine la ora asta pe rame!!!hai ca ai ce arata!!!!

#42

cornubee
apicultor
Din: Cornu(Cimpina),altitudine 500m
Postari: 403

...tragi tare...d-le Janese ca,in povestea cu...bursucul...n-am avut alta rima...foaie verde...mi te pashte un transfer...in Vintzul de jos...D-zeu sa-l ierte pe Caragiu!
...ca tot veni vorba ash propune...un subiect pt. "sfatul batrinilor forumishti"...SAGA lui Valer 70,unde o sa povestesc shi eu cum ai salvat stupii lui cornubee in anul 2009(toamna)...cum erau in 22.08.2009 si cum sunt in data de 22.09.2009...de aia o sa fi sigur printre primii membrii ai "sfatului batrinilor stupari" de pe forum...!

#43

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Vă mulţumesc, domnilor Cornubee şi Janese. Scuzaţi întârzierea, am avut probleme cu net-ul şi am fost lăsat la urmă pentru că am ghinionul(sau norocul) să fiu tatăl celui ce se ocupă cu vânzarea şi repararea calculatoarelor. Ştiţi proverbul cu cizmarul cu pantofii nereparaţi şi croitorul cu hainele rupte. Eu sper că toţi începătorii vor avea de câştigat dacă domnul Eric şi doamna Laura Cluj vor posta întrebări pentru rezolvarea situaţiilor care apar în activitatea dumnealor de stupari începători. În acest fel de darul domnului Janese se vor bucura sute sau mii de începători care vor găsi soluţii pentru problemele lor. Eu am relatat ce am păţit pentru ca începătorii să poată evita asemenea neplăceri.

#44

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Am aşezat stupii cu faţa spre sud, pentru iernare.
Din cauza muştei Senotainia tricuspis mi-am vopsit în alb stupii şi tot din cauza ei sunt obligat să renunţ la culoarea albă a stupilor. Senotainia este ceva mai mică decât musca domestică, pare o muscă tânără, ceva mai zveltă şi preferă culoarea albă. Prima dată am văzut-o acum mulţi ani la Săcele-Braşov, în Bunloc(Bonloc), într-o poiană. M-am mirat pentru că deşi era rece câteva zeci de exemplare stăteau pe un bolovan de culoare albă in loc să stea pe pământ, pe vegetaţie sau pe bolovani de culoare închisă care sigur aveau temperatura mai ridicată.
Acum câţiva ani m-am mirat pentru că din şirul de stupi aşezaţi sub un măr, un prun, un vişin şi un nuc cel din imediata apropiere a nucului avea în mod inexplicabil foarte puţină albină deşi avea atât de mult puiet încât abia îl putea acoperi. Şi aşa rămânea până toamna, nu progresa deloc deşi nu avea nici o boală. În anii următori am aşezat alte familii sub nuc şi întotdeauna cea de sub nuc nu progresa deşi avea atât de mult puiet încât nu-l putea acoperi. Mi-am spus că problema o reprezintă sau nucul, sau o radiaţie radioactivă slabă manifestată lângă el(la Halmeu se transborda minereul de uraniu trimis fraţilor ruşi în contul despăgubirilor de război). Dealtfel pe strada mea care are doar 105 numere de casă numărul decedaţilor şi al suferinzilor de cancer depăşeşte cifra 11 ceea ce denotă o morbiditate mult peste media naţională sau europeană. Pentru a nu-i speria pe localnicii care mi-ar citi postarea le reamintesc totuşi că am vecini octogenari şi am avut în vecini chiar o nonagenară. Am văzut pe tulpina nucului muşte ca cele de la Săcele dar le-am crezut muşte domestice tinere, nu am făcut legătura cu mortalitatea albinelor.

cine sunt eu-valer bodea stupii faţa spre sud, pentru iernare. din cauza senotainia tricuspis

65.4KB

#45

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Pentru a scăpa de năpastă am mutat stupii în altă parte a curţii dar pentru că sunt neumbriţi până când va creşte viţa de vie i-am vopsit în alb şi i-am orientat vara spre N-E. Situaţia s-a schimbat, nu mai am nici-o familie cu populaţie redusă deşi cu mult puiet. Dar de la mutare am observat dispariţia inexplicabilă a unor mătci tinere, întoarse sigur din zborul de împerechere, lucru care înainte i se întâmpla doar stupului de sub nuc.. Am mai observat şi că fotogenicele musculiţe, existente în număr mai mare, s-au mutat pe pereţii şi capacele stupilor vopsite în alb şi nu mai stau deloc pe nuc. Anul acesta, observând hoaţele care încercau să atace o familie am văzut cum o musculiţă aparent inofensivă s-a repezit ca fulgerul în spatele unei albine care pleca la cules şi m-am cutremurat. Nu erau muşte tinere, sunt muşte Senotainia tricuspis care depun larve vii pe spatele albinei. Larva intră în corpul albinei şi o mănâncă. În câteva zile albina moare iar larva pătrunde în sol, se împupează apoi ca muscă depune între 100 şi 700 de larve pe bietele albine cu stupar neatent, omorându-le. Ştiam asta încă din 1967 din A.B.C...Apicol al lui Constantin Hristea dar eu le-am crezut muşte domestice tinere! Acum vopsesc lăzile în albastru şi verde iar unde voi pune alb îşi vor găsi moartea. Deci dragii mei confraţi, atenţie şi la muşte!

#46

fotoklipa
apicultor
Din: Bucuresti-giurgiu
Postari: 720

Valer70 a scris:

Vă mulţumesc la toţi.
-Boţonadi(aşa se pronunţă

este un stup folosit în Ungaria şi sporadic şi în Transilvania. Rama are dimensiuni mai mari decât Dadant-Blatt dar nu ştiu dimensiunile pentru că după ce am rămas fără albine am renunţat la lăzi.
-Cumnaţii nu sunt maghiari, naţionalitatea nu are nici o importanţă, am prieteni maghiari.
-Cumnatului care mi-a înlesnit cumpărarea varoozei nu i-am spus niciodată nimic pentru că am fost convins că el a fost de bună credinţă, subalternul lui a fost necinstit. Mi-a fost teamă că dacă-i spun represaliile vor depăşi gravitatea faptei(el era ofiţer, celălalt subofiţer).
-Cumnatului care mi-a dat stupii bolnavi de loca americană, Dumnezeu să-l ierte, deasemeni nu i-am imputat nimic pentru că gestul lui putea fi determinat de motive scuzabile: sau dorea să o scape pe sora lui de nesuferitele gângănii(din 8 urmaşi ai socrului nici unul nu a simpatizat albinele, dovadă că nu au practicat apicultura), sau şi-o fi închipuit că loca americană este un fleac; sigur este că nu s-a priceput pentru că a părăduit toţi stupii lăsaţi de socrul, lăzile, ceara, totul.
-Cred că locul potrivit este aici pentru ca cei care investesc sau vor să investească în apicultură să nu păţească la fel.
-Am scris undeva că am o familie şi 15 roi; nu îi înmulţesc pentru că din 3200 metri patraţi ai grădinii numai o fâşie îngustă şi lungă de 15-16 metri este potrivită pentru ca albinele să nu-mi deranjeze vecinii care lucrează toată vara în grădină, să nu-mi agreseze nepoatele şi nepoţii şi să nu fie prea deranjate de T.I.R.-urile de pe D.E. 81. Când ajung la 15 familii îmi opresc 3-4 restul le vînd. Nu ridic gard de 2 m înălţime pentru că oricum nu pot face pastoral iar baza mea meliferă nu suportă o încărcătură mai mare.
-Poze voi pune zilele acestea. I-am promis aceasta domnului Janese şi a doua zi am cumpărat de la un magazin central din Satu Mare baterii Kodak şi încărcător. În ziua următoare am constatat că nu se încarcă. A treia zi am fost la magazin şi am optat pentru Duracel care funcţionează dar am fost presat de alte lucruri aşa că abia acum voi pune şi poze după ce fiul meu o să-mi spună cum să procedez.

Parerea mea de-si nu sunt din localitate cumpara niste acumulatori si incarcator si foloseste-i cel putin 3 ani la capacitate maxima

_______________________________________
Omul, de-ar fi constant, ar fi perfect. ( William Shakespeare )

#47

fotoklipa
apicultor
Din: Bucuresti-giurgiu
Postari: 720

Valer70 a scris:

Domnule Dilă Daniel, aveţi dreptate, până acum Dumnezeu mi-a dăruit 70 de ani. Regret dar fiul şi fiica mea nu pot practica stupăritul pentru că sunt alergici la înţepături iar pe nepoţi şi nepoate nu cred că apuc să-i învăţ ce ştiu. Vă doresc să nu păţiţi ca mine!

Domnule Florin Moreni mă tem că dacă scriem chiar tot ce am păţit îi descurajem pe începători şi ar fi păcat. Important este să nu renunţăm uşor şi dacă noi nu renunţăm la albine nici ele nu renunţă degrabă la noi. Dovada o constituie faptul că la 70 de ani mai fac umbră pământului. Toate cele bune!

Domnule du-i la doctor fa-le analize,si afla rezultate,ori ce alergie se poate trata,nu trebuie decat sa un diagnostic bine pus si afli si reteta(daca se tem asa cum am facut eu asta-i alta poveste),este mare pacat,aveti o experienta de care eu nu am avut parte,sincer,este pacat.Sanatate si miere multa

_______________________________________
Omul, de-ar fi constant, ar fi perfect. ( William Shakespeare )

#48

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Mulţumesc şi pentru sfat şi pentru urare şi-ţi doresc, domnule Florin Simion, să mă depăşeşti cu mult şi la vârstă şi la stupi, fiind ferit de necazuri! Am scris baterii dar acumulatori şi încărcător am cumpărat. Tocmai eram pe seitul dumitale şi admiram gratiile din colţar. Eu nu am fost atât de inventiv, neajungându-mi gratiile A.C.A. am pus provizoriu tot colţar, fără să-l tai. Toate cele bune!

#49

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

Domnule Fotoklipa, alergia la venin poate fi tratată doar dacă se întâlnesc cumulativ patru condiţii: persoana alergică să vrea să practice apicultura, să poată practica apicultura(mijloc de transport, bani pentru obţinerea numărului minim de stupi pentru un pastoral rentabil), din nou bani pentru a supravieţui cel puţin unui an fără recoltă şi timp pentru apicultură. Fiul şi fiica mea nu nici bani nici acest timp, au familii, copii de crescut, aşa că trebuie să-şi vadă de slujbe. Nici eu nu ştiu cât timp mai am. În ceea ce mă priveşte nu am nu ştiu ce experienţă, poate unul care face pastoral la 4-5-6 flori acumulează într-un an mai multă experienţă decât mine. Dovada o constituie faptul că mi-au trebuit câţiva ani pentru a observa atacul de senotainia.
Valer Bodea

#50

Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833

M-am hotărât să mut pentru iernare familiile în lăzi vopsite ca să-i fac o surpriză neplăcută la senotainia. Dacă tot le mut profit de avantajul
celui cu stupi puţini şi pun câte două familii în cutie, cu diafragmă cu sită metalică dublă. Le pot muta în cutii vopsite recent
pentru că acestea sunt vechi şi au aerisire de fund(magnet de apă, nu sită antivaroa).
Avantajele acestei iernări:
-formarea unui ghem comun deci menţinerea mai uşoară a temperaturii optime;
-consum mai redus de miere deci şi economie;
-reziduuri mai puţine în intestine, în consecinţă rezistenţă la iernare prelungită fără risc
de diaree sau nosemoză
-foarte important, uzură mai mică a albinelor;
-pontă mai devreme şi dezvoltare mai bună în primăvară;
-imunitate în faţa schimbărilor bruşte ale vremii în primăvară.
Sunt şi dezavantaje:
-dacă uneia îi moare matca şi nu observăm la timp uneori poate să se îmbolnăvească şi familia cu matcă de diaree sau nosemoză;
-dacă o familie reuşeşte să treacă la cealaltă ori se unifică ori se bat.
Mi s-a întâmplat o singură dată datorită deformării fundului lăzii(umiditatea). Am observat la
urdinişul unuia puţine albine înţepate(acestea au abdomenul îndoit ventral). Am mutat familiile în altă cutie şi a fost în ordine.