APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
pai si io cum fac acum sa o accepte distrug toate botcile si iau juma din rama cu larve sa o accepte? ca nu as vrea sa o pierd ca e prea frumoasa o murii de foeme pana maine regina? dar dc scot tOATE RAMELE SI SCUTUR ALBINAin stup si o las decat cu matca si le bag in alt stup si dupa ce o accepta le bag la loc? sau sa i dai drumu putin sa vad cei face?
_______________________________________ sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
#482
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Ambele variante sunt bune. Dar la scuturare sunteţi sigur, la ruperea botcilor şi retragerea ramei cu larve nu e sigur că nu au larve tinere pe cealaltă ramă. Dacă scuturaţi daţi matca la 4-4,5 ore de la scuturare. Trebuie să o elibereze ele, nu-i daţi drumul mai repede. Nu moare de foame până atunci-puneţi pe bigudiu doar o picătură de miere, bigudiul puneţi-l într-un borcan. Mergeţi chiar acum la urdinişul nucleului care a crescut botca, luaţi de la urdiniş câteva albine punând o cutie de chibrite peste ele, introduceţi albinele în borcan şi legaţi-l la gură cu tifon sau cu o cârpă. Dacă nu sunt albine la urdiniş suflaţi sau bateţi şi ies. Atenţie la ochi!
P.S. Am scris la urdiniş! Stupul nu se deschide noaptea, este pericol mortal.
#483
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Domnule Jiji, am scris la urdiniş! Stupul nu se deschide noaptea, este pericol mortal. Dacă nu ies albine la urdiniş lăsaţi pe mâine.
#484
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Le-am dat nucleelor ouă de o zi în 6 mai. Mătcile vor ecloza probabil în 22 mai. Adesea dacă nucleele de împerechere şi roiurile cu matcă neâmperecheată nu au ceva ouă şi puiet necăpăcit albinele însoţesc mătcile în zborul de nuntă şi foarte rar revin la noi. Pentru a evita pierderea le-am dat astăzi nucleelor câte o bucăţică de fagure cu ouă de o zi şi cu larve tinere. Peste 7-8 zile le dau din nou dacă timpul va continua să fie rece şi ploios pentru că vremea rea amână zborul de împerechere. Vremea rece şi ploioasă ţine albinele în stupi şi astfel îi determină să roiască. Cine a făcut nuclee de împerechere va putea face roii cu mătci care pontează sau măcar cu mătci împerecheate. Aceşti roi se dezvoltă mult mai repede şi ne feresc şi de surprize neplăcute ca pierderea mătcii în zborul de nuntă sau ponta întârziată.
#485
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Ieri nucleele aveau câte o matcă şi cealaltă botcă era roasă roasă lateral.
#486
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
- Peste 2-3 zile mătcile din nuclee vor face zbor de recunoaştere, peste alte 2-3 vor ieşi în zbor de nuntă iar peste alte 4-14-30 de zile vor începe ponta. Albine tinere vor apărea abia peste 30-55 de zile de obicei prin intervalul 23 iunie-3 iulie iar la o matcă provenită din botcă de salvare pot apărea albine tinere abia prin 19 iulie! Aceasta ar trebui să-l pună pe gânduri pe începătorul care vrea să-şi rupă stupii în 2 sau în 3 fără a-şi produce mătcile din timp. -Mie unuia mi-ar plăcea să nu dispară din limbajul stuparilor cuvântul matcă. Este de origine slavă(nu rusă) şi înseamnă mamă. Acest nume arată rolul mătcii în stup-este mama întregului popor de albine care o iubeşte, o îngrijeşte, o protejează şi atunci când vremea este vitregă pentru familie aceasta păstrează pentru matcă ultima picătură de miere. Numele de regină folosit mult de tineri nu este justificat pentru că matca nu domneşte, nu impune nimic din proprie iniţiativă şi stuparii români au ştiut de mult aceasta, dându-i numele cel mai potrivit. -Nu-mi place nici numele de colonie care a intrat în limba română pe uşa din dos. Coloniile umane au menţinut şi mai menţin legătura cu metropola. Roiul nu menţine legătura cu familia mamă. Doar dacă în timpul roitului dispare matca se întorc albinele înapoi. Coloniile umane apar de obicei prin implantarea într-un teritoriu străin, care aparţine de drept altora, mai slabi, a unui grup mai mare sau mai mic de oameni care are altă legislaţie şi provine dintr-o altă cultură. Albinele nu sunt coloniste, ele au populat Pământul cu mult timp înainte de apariţia noastră. Albinele sunt băştinaşe aşa cum sunt şi românii şi după părerea mea le jignim numindu-le colonii pentru că ele sunt familii de albine şi se comportă ca familii, nu sunt colonii. Familiile au mamă iar albinele tot aşa, au matcă.
#487
gica Moderator Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Postari: 3643
Domn Valer70 Matca sau regina sunt cuvinte sinonime in limba romana.Dominant este cuvantul matca iar celalalt cuvant bezmeticire (fara matca,fara calauza,fara linia conducatoare) nu are sinonim.Gandeste-te la matca unui curs de apa si totul este limpede. Cuvantul regina este sinonim la vestici. Cuvantul latin nu exista Cuvantul dac nu exista
Cat despre familie sau colonie este mai simplu. Familia are o mama,un tata si descendenti care sunt frati dupa mama si tata. Colonia de albine are o mama si mai multi tati.Tatii pot sa fie frati,veri sau diferiti. Urmasii sunt frati sigur dupa mama,dupa tata e un balamuc. Denumirea de colonie de albine a aparut inainte de razboi,a fost o corectie necesara in pas cu cercetarea stiintifica si personal o accept. Expresia colonie de albine nu ne duce nici macar fortat cu gandul la alte tipuri de colonii.Expresia familie de albine va disparea in timp pentru ca este ilogica
_______________________________________ Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
salutare mie mia iesit din 19 2 regine si pe 22 am obserbat ca am inca 2 regine si mai am sa iasa la 2 regine acum cand or vrea sa depuna oua asta e treba lor important este ca pana la floarea soarelui sa depuna deoarece am cateva hectarebune la 100 de metri si de acolo preconizez ca o sa si ia o parte din mierea pt iarna si binenteles sa aiba din abundenta pt piuiet
_______________________________________ sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
#489
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
gica a scris:
Domn Valer70 Matca sau regina sunt cuvinte sinonime in limba romana.Dominant este cuvantul matca iar celalalt cuvant bezmeticire (fara matca,fara calauza,fara linia conducatoare) nu are sinonim.Gandeste-te la matca unui curs de apa si totul este limpede. Cuvantul regina este sinonim la vestici. Cuvantul latin nu exista Cuvantul dac nu exista
Cat despre familie sau colonie este mai simplu. Familia are o mama,un tata si descendenti care sunt frati dupa mama si tata. Colonia de albine are o mama si mai multi tati.Tatii pot sa fie frati,veri sau diferiti. Urmasii sunt frati sigur dupa mama,dupa tata e un balamuc. Denumirea de colonie de albine a aparut inainte de razboi,a fost o corectie necesara in pas cu cercetarea stiintifica si personal o accept. Expresia colonie de albine nu ne duce nici macar fortat cu gandul la alte tipuri de colonii.Expresia familie de albine va disparea in timp pentru ca este ilogica
-Numele de matcă reflectă perfect rolul mătcii în stup. Numele de regină nu are absolut nici o justificare, nici o legătură cu ce se petrece în familia de albine. Cred că ar trebui să ne mândrim cu înaintaşii noştri care i-au dat mătcii numele cel mai potrivit şi să-l păstrăm. -Există familii monogame formate din soţ, soţie şi copii(sau fără) dar există şi familii poligame, de exemplu la musulmani. Sunt şi familii monoparentale formate dintr-un părinte şi copii. Uneori se întâmplă ca o femeie să aibă pe rând copii cu 2, 3 sau chiar mai mulţi soţi, din cauza decesului primilor soţi. Poate avea copii cu mai mulţi bărbaţi şi prin divorţ, concubinaj sau adulter. Rămasă singură femeia formează o familie împreună cu copiii avuţi cu cei 2 sau mai mulţi bărbaţi şi nimeni nu îndrăzneşte să susţină că ea şi copiii săi nu constituie o familie. Cazul mătcii este mai onorabil, i-au murit pe rând soţii(nu din vina ei) şi formează împreună cu copiii săi o familie de albine. Deci numele folosit de noi este corect. Numele de colonie nu se poate justifica nicicum şi nu văd pentru ce am renunţa noi, românii, la un nume corect pentru a adopta altul, fără nici un conţinut, doar pentru că îl folosesc străinii. Şi doar pentru că ei îl justifică pseudoştiinţific. Aşa că vă rog, domnule Gică, să treceţi în rândul celor care sunt de acord cu schimbările necesare dar nu schimbă noţiuni pline de miez pe nişte cuvinte fără semnificaţie. Au voie şi străinii să înveţe de la alţii ca noi. Dacă nu vor îi priveşte dar noi nu suntem obligaţi să-i urmăm atunci când greşesc.
odata as fi vrut pe privat ce vreau sa va intreb acum "in public" ma intereseaza inmultirea...roiuri multe...stiu ca ati reusit "ceva" poate imi dati un sfat astept in banca...linistit
#491
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Eu nu am realizat nimic deosebit, poate mă confundaţi cu cineva. În doi ani ajung de la 2 familii doar la 15-16. Pentru aceasta am făcut mătci devreme şi am făcut roii doar când mătcile pontau. Am divizat jumătate din familii iar cealaltă jumătate a cedat albină zburătoare prin mutare şi puiet căpăcit, când era cazul.
#492
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
În 22 mai o familie m-a declarat corigent la tehnica apicolă şi a roit. Am prins roiul, am pus 2 planşete la urdinişele a 2 stupi şi am împărţit roiul pe cele 2 planşete. Am depistat uşor matca, fiind marcată cu roşu şi am eliminat-o pentru că în toamnă fiicele sale au reacţionat exagerat la căderea unei frunze din păr pe rame, aşa cum dovedeşte poza postată. Familia cealaltă din aceeaşi ladă a rămas atunci calmă deşi vecina se burzuluise. Le-am dat imediat câte o matcă pentru ca să nu se întoarcă în familia mamă. Bazîndu-mă pe faptul că albinele acceptă uşor matca străină dacă nu au nici ouă nici larve nu am protejat cu carton cuşca pentru 24 de ore. Mare greşeală! A doua zi am aşezat un roi să preia culegătoarele familiei care a roit iar pe celălalt să preia zburătoarea familiei care s-a deplasat astă iarnă la -16 grade pe un fagure pus la peretele lăzii. În ziua următoare am constatat că amândoi roii m-au pedepsit pentru că nu am protejat cu carton cuştile. Mătcile nu mai erau dar făcuseră botci inutile. Ca să nu părăsească stupii le-am dat câte 1 fagure cu puiet de la familia care a roit. În 25 mai şi astăzi am rupt botcile făcute pe cele câteva larve vârstnice pe care le-au găsit. Astăzi după 4 ore şi jumătate de la ruperea botcilor le-am dat mătci în cuşti protejate cu carton, cum trebuia să fac de la început. La unul care este foarte bine populat(a preluat culegătoarea stupului care nu a roit) i-am luat fagurele cu puiet căpăcit şi i l-am dat celuilalt.
ce am uitat sa va intreb cum ar fi mai bn ? roiurile ce le am format la care v am aratat poze le tin la periferia orasului si cam pe 20 am avut regina la ele nu prea au ce manca aici si as dori sa le duc la tara unde mai se gaseste o floare pe camp si aici e manevra roinitele aici la giurgiu sant mai rasfirate pt a facilita intoarcerea reginelor de la imperecheat dc le dc la tare i sa le pun una langa alta . ce sa fac sa le tin aici pana vad ca a inceput sa oua sa le duc acolo unde as mai putea sa le bag cate o rama cu ce ceva miere si puiet capacit sa ii mai inzdravenesc mai rpd . Ce ziceti???
_______________________________________ sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
#495
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
-Mătcile au eclozat în 22 mai deci nu au cum să ouă. Ies în zbor de recunoaştere după 2-3 zile de la eclozare şi la zbor de nuntă după alte 2-3 zile. Uneori repetă zborul de împerechere. Mai sunt şi zile nefavorabile pentru zbor. -Cel mai bine este să mutăm roiurile sau nucleele după începerea pontei. Oricum nu le putem muta decât după ce mătcile s-au împerecheat, deci cam după 10 zile sau mai mult de la eclozare altfel riscăm să se rătăcească pentru că mătcile sau nu mai repetă temeinic zborul de recunoaştere în noul loc şi nu observă că locuinţa li s-a mutat sau au busola ori memoria defecte. Una a fost prinsă în ghem la urdiniş pentru că în loc să intre în stupul ei aflat la 2 m înălţime, pe intrarea de la pivniţă, a vrut să intre într-o ladă aflată la 2 m spre nord şi la doar 50 de cm de la sol. -Întărirea nucleelor este bine să se facă după începerea pontei, altfel riscăm să pierdem mai multă albină dacă însoţesc matca la zbor şi nu se mai întorc sau să uzăm inutil albina dacă se pierde matca. -La stupăritul staţionar nu putem aşeza stupii frumos, în linie, ca cei care fac pastoral. Noi avem perioade fără cules şi atunci albinele care intră în alt stup sunt ucise. Pentru a diminua rătăcirea albinelor este indicat, mai ales dacă stupii sunt de aceeaşi culoare, să fie aşezaţi alternativ unii cu 10-15 cm mai în faţă, alţii mai în spate iar direcţia de zbor să fie puţin diferită. Se pot aşeza şi în grupuri. Se pot vopsi şi figuri geometrice pline, de culori diferite.
deci dv ma sfatuiti sa i mut dupa inceperea pontei sa fiu sigur ca nu pierd matca si implicit albina? o matca are cam o mana de albina ea va mai oua? la ea ma refeream sa i mai bag putin puiet capacit.
_______________________________________ sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
#497
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Domnule Jiji, dacă este o mână de albine le puteţi muta imediat după ultimul zbor de împerechere al mătcii. Puteţi întări nucleul oricând dar dacă matca se pierde...
#498
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
În această seară am dat roilor din 22 mai sirop şi am înlăturat cartonul de la cuştile cu mătci. În 26 mai am divizat atât familia care a roit cât şi pe cealaltă, pentru a evita alte roiri. La familia care a roit 2 botci erau eclozate dar nu am văzut mătcile. Am rupt toate botcile cu excepţia uneia. În 27 mai am avut un roi cu 2 mătci neâmperecheate-mătcile pe care nu le-am găsit în 26 mai. Acum am albine în 7 lăzi dar drumul de la nuclee la familii este lung, familiile se vor număra abia la începutul lui aprilie! Totuşi albinele ne răsplătesc efortul depus pentru că transformă timpul pe care li-l alocăm în ceva bănuţi.
sa ne spui si noua cand incep matcile de la tn sa oua
_______________________________________ sanatate si virtute, sa avem ce bea, ce manca si ce ...
#500
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Bine dar mătcile au eclozat în 22 mai deci de 7 zile. Teoretic încă s-ar mai putea ca mâine sau poimâine să repete zborul de împerechere. De obicei obţineam mătcile în aprilie dar anul acesta nu am fost acasă în aprilie.
#501
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Astăzi am dat la roi mătcile eclozate în 22 mai în nuclee , după 4 ore şi jumătate de la ruperea botcilor, respectiv înlăturarea mătcii nedorite. Am uns cuştile cu miere semicristalizată şi am protejat ieşirile cu carton. Am dat sirop roilor. Voi lua cartonul după 24 de ore şi albinele vor consuma şerbetul deblocând ieşirile în alte 24 de ore, poate ceva mai mult. Dacă mătcile ar repeta zborul de împerechere l-aş pierde pentru că probabil s-ar întoarce la nucleele lor unde ar fi ucise. Pentru ce nu le-am mai lăsat în nuclee încă 2 zile, să le ridic la 10 zile de la eclozare? Pentru că până în 6 iunie am prognoză meteo nefavorabilă şi sper că în 8 zile de la eclozare şi-au găsit deja mirii necesari pentru umplerea spermatecii!
#502
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Astăzi am tratat cu varachet roii care nu au puiet căpăcit. În nord-vestul ţării prima săptămână a lui iunie a preluat ştafeta ploii de la luna precedentă şi încă nu i-a dat drumul. Că va vărsa cei 90 de litri de apă planificaţi pe metrul patrat de Românie n-ar fi o problemă dar când plouă mocăneşte de dimineaţa până seara pot apărea necazurile.
#503
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
-Suntem în perioada când obţinem mătci pentru schimbare sau când deschizând stupul întâlnim matca. De obicei dimineaţa şi seara o găsim pe fagurii centrali ai cuibului iar la mijlocul zilei pe cei laterali. De aceea trebuie să avem în buzunar un marker pentru mătci sau un lac de unghii al doamnei şi cuşti sau măcar cutii de chibrite ca să marcăm matca. -Marcarea ne scuteşte de multe bătăi de cap, ne ajută să câştigăm mult timp şi ne permite să evităm furtişagul în perioadele lipsite de cules deoarece ţinem stupul deschis puţin timp pentru a găsi la nevoie matca. -Eu folosesc din comoditate cutii de chibrite din carton. Cînd am folosit de plastic albinele nu le-au putut roade. -Prind matca de aripi cu mâna dreaptă apoi îi prind picioarele cu mâna stângă iar cu dreapta îi aplic pe torace o pată de lac având grijă să nu ajungă lacul şi pe articulaţia toracelui cu capul sau cu abdomenul. -O prind de aripi, o introduc în cutie şi notez pe cutie numărul familiei şi ora la care o reintroduc. -După 15 minute mirosul de lac a dispărut deci introduc matca deasupra cuibului, punând cutia deschisă 2-3 mm cu deschizătura deasupra intervalului dintre rame. După 24 de ore matca este eliberată. -Accidente. O dată s-a închis cutia când am pus-o şi peste câteva zile când am avut timp să o scot matca era moartă. Altădată când am marcat mătcile aveam în buzunar cutii pentru toate. Pe una nu am găsit-o. După 15 minute de la marcarea ultimei mătci am pus cutia pe rame. Când am scos cutia aceea era goală şi neroasă iar matca era moartă în cutia pe care o aruncasem în lada de scule. Fiind ultima nu am mai scris pe ea nici nu am verificat dacă matca este în cutia pusă în stup şi neglijenţa m-a costat o matcă bună. Altă dată am strâns prea tare şi i-am rupt mătcii un picior din faţă. Albinele au primit-o dar au schimbat-o liniştit. -Pentru ca să nu ne urce prea sus prin pomi este indicată despicarea longitudinală a unei aripi superioare sau a ambelor. De când mi-a slăbit vederea eu retez transversal 1/3 sau !/2 dintr-o aripă. Matca va cădea jos dacă va roi deci nu pierd roiul. Dar dacă nu aş observa roirea roiul va pleca peste 5-7 zile cu o matcă tânără! La mine despicarea sau retezarea aripilor nu a provocat niciodată nici respingerea mătcii nici schimbarea ei liniştită. -Este bine să lucrăm într-o încăpere lângă fereastră până când ne obişnuim pentru a nu scăpa matca afară. De obicei dacă o scăpăm se întoarce pe fagurele pe care-l ţinem deasupra stupului. Dacă este pericol de furtişag scuturăm albine pe scândura de zbor şi jos în faţa stupului apoi îl închidem. Albinelor de jos le punem o scândurică sau un băţ ca să poată urca la urdiniş. Aceste albine vor trimite efluvii odorante care vor ghida matca la urdinişul ei. Se vede o pată albă între inelele 5-6 ale abdomenului la albinele care stau cu abdomenul ridicat şi mişcă des aripile. Este glanda odorantă(Nasonoff) al cărui miros îl simţim uneori şi noi, miros care conduce matca sau albinele la locuinţa lor, nouă sau veche.
Cine sunt eu-Valer Bodea – poza de Valer70, in PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? · 24.9KB
#504
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Pentru că am stupi puţini eu folosesc doar culoarea roşie. Găsesc matca roşie? Ştiu din ce an este. O gosesc nevopsită? Înseamnă că a fost schimbată liniştit şi deasemeni îi ştiu vârsta. Plăcuţele de opalit mi-au căzut uneori dar lacul de unghii-niciodată. Nefiind toxic pentru doamnele noastre nu este dăunător nici pentru matcă. Important este să prindem matca măcar de picioare opuse. Altfel mătcile se răsucesc putându-şi răni picioarele.
Cine sunt eu-Valer Bodea – poza de Valer70, in PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? · 21.8KB
#505
balasbebe CLUB STUPARITUL Din: Zalau,SJ.:1956
Postari: 5335
Eu de cativa ani nu mai tai aripa matciilor. Daca roiesc pica in iarba si o prind furnicile. Toamna este un criteriu de a aprecia o matca dupa cum se prezinta aripile. Daca sunt franjurate inseamna ca matca este epuizata. Este doar o parere. la inceput am folosit si eu aceasta metoda de taiere, dar pierdeam matcile valoroase prin iarba.
#506
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Aveţi dreptate, domnule Balaşbebe. Am menţionat şi eu riscul pierderii mătcii la scurtarea pe jumătate a unei aripi dacă nu suntem prezenţi zilnic în stupină dar prefer riscul cel mai mic. Şi evit să mă mai caţăr prin pomi. Mi s-a întâmplat o dată să mă întrebe nepoţica ce-i cu albinele de jos. Erau 20-30 de albine cu matca iar roiul se întorsese bineânţeles în stup. Dacă se scurtează o treime dintr-o aripă de obicei nu se pierde matca, roiul se aşează mai jos. Dacă se despică longitudinal aripile superioare roiul nu urcă sus dar pentru despicare trebuie ochi tineri. Mi s-a întâmplat şi să scurtez din greşeală ambele aripi dintr-o parte când nu am avut ochelarii la mine. Dar dacă nu scurtez aripile şi nu sunt în stupină aproape sigur pierd roiul pentru că după o oră-o oră şi jumătate de aşteptare roiul primar pleacă dacă nu-l împiedică vremea. Dacă pierd doar matca prin iarbă într-o săptămână observ ce s-a întâmplat şi fac roi artificial deci nu pierd nimic. În privinţa aprecierii mătcii după uzura aripilor la numărul meu mic de stupi nu se pune problema pentru că schimb anual mătcile. Anul trecut de exemplu la 16 familii am avut 14 mătci din 2009 şi doar 2 din 2008. Cele 2 urmau să furnizeze în 2010 ouă pentru pentru nuclee.
#507
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Un roi care a primit matcă din nucleu avea în 8 iunie ouă şi puiet de 2 zile, prin urmare matca a început ponta la aproximativ 15 zile de la eclozare şi la 31 de la depunerea oului din care provine. Cealaltă matcă s-a pierdut aşa că am închis urdinişul, am deschis aerisirea de fund ca să nu se sufoce şi dimineaţă desfiinţez roiul. Deşi am mătci eclozate ar fi o greşeală să îi dau matcă nefecundată. Când vor ponta mătcile îl pot reface uşor, menţinerea lui ar conduce la uzura inutilă a albinelor.
#508
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Am scuturat albinele de pe faguri la 150m distanţă dar fagurii lor îi voi pune în cat abia diseară, pentru ca albinele roiului desfiinţat să nu perceapă şi mirosul fagurilor proprii. Intrând în stup străin sunt mai docile dar când simt mirosul familiei proprii pot deveni agresive, lăsând stupul primitor fără matcă.
#509
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Am verificat roii. Nu au coroane de miere, zona mea nu a avut cules iar când ar fi fost ceva cules nu a fost timp favorabil pentru zbor. În tot răul este şi un bine, spunea tatăl meu. Avea dreptate. Am avut noroc, din cauza aerisirii de fund deschise, a consumării rezervelor de păstură probabil şi a primăverii întârziate mătcile şi-au reluat ouatul abia în martie, după ce pontaseră puţin în ianuarie-februarie. Din cele 2 familii pe care mi le-am oprit am făcut 6 roi cam slabi care sunt cam slabi şi acum deci cu 180 kg de Coroniţa şi cu buruienile din câmp o duc uşor până la flora de mirişte. Ce mă făceam dacă roii erau puternici? Totuşi este bine, aşa rău cum este! Măcar au puiet. În anul 1970 în Sălaj am avut o asemenea secetă încât prin august, când am revenit eu acasă, nu aveau nici o celulă cu ouă sau cu puiet şi nici o picătură de miere. Albina era îmbătrânită aşa că tot unificând am ajuns în iarnă doar cu 2 familii din vre-o 30! Anul următor a fost excepţional dar, vorba lui Janese, nu mai aveam soldaţi. Anul acesta mi-a dovedit încă o dată că pentru zonele care nu au măcar 2 culesuri bune stupăritul staţionar este foarte riscant. Dar eu n-am învăţat nimic, tot nu mă las de albine! Poate fi făcut şi în acest caz stupărit staţionar de dragul albinelor dar este prea riscant să fie făcut cu efective mari, cum visează unii tineri optimişti.
#510
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
La 6 roi dau o dată la 2 zile 4 kg de zahăr, invertit cu 2 g sare de lămâie. Fac sirop 3:1 pentru ca albinele să nu aibă mult de ventilat, atrăgând atenţia hoaţelor care dă târcoale. Am citit că unii invertesc zahărul în sirop 2:1 sau 1,5: 1. Nu sunt sigur că acea invertire asigură un gred ridicat de scindare a moleculei de zaharoză. Ca să verific am încercat să invertesc sirop 2:1 punând cantitate dublă de sare de lămâie. Siropul nu a făcut spuma care dovedeşte invertirea. Pare logic, invertirea este favorizată de temperaturi ridicate. Punctul de fierbere al soluţiilor creşte o dată cu ridicarea concentraţiei. Se pare că siropul 3:1 asigură concentraţia necesară deci şi temperatura potrivită pentru invertire. Invertirea este dovedită de spumarea abundentă a siropului. O dată am răspuns la telefon şi când m-am întors începuse invertirea, făcuse spumă şi dăduse pe jos o treime din siropul 3:1 invertit cu 0,5 g sare de lămâie la kg de zahăr! Siropul 3:1 invertit se poate păstra mult timp şi la administrare poate fi diluat.
