APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
janese MODERATOR DIN UMBRA Din: dambovita razvad
Postari: 5534
Valer70 a scris:
Deşi zboară destul de intens albinele aduc doar apă, neavând cules. Consumul creşte din cauza puietului aşa că deschiderea cantinei este binevenită. Pentru a nu uza albinele şi pentru a le da o hrană sănătoasă invertesc zahărul cu sare de lămâie(acid citric) şi adaug 150-200 de grame de miere lichidă la kilogramul de zahăr, când siropul este călduţ(sub 40 de grade). Invertirea este simplă, la un litru de apă care fierbe adaug 5 kg de zahăr, mestec folosind o lingură de lemn şi când amestecul începe să fiarbă adaug 5 grame de sare de lămâie dizolvate în prelabil în 5 linguri de apă. Amestec pentru a grăbi invertirea şi pentru a nu se carameliza zahărul pe fundul vasului. Reacţia de invertire produce spumă abundentă, ca laptele care fierbe, deci la începerea reacţiei micşorez flacăra(căldura) şi nu las vasul nesupravegheat. Cam în 10 minute spuma scade, se vede siropul deci am terminat. Zahărul nu este invertit chiar 100% dar mierea conţine enzime care continuă invertirea zahărului. Că procesul de invertire este real am constatat foarte uşor. Un sirop 3:1 este suprasaturat şi începe să cristalizeze la răcire. Siropul invertit are concentraţia 5:1 şi totuşi nu cristalizează. Conţine 20% apă dar pare mai vâscos decât mierea cu aceeaşi concentraţie. Pentru a şti cât sirop rezultă calculul este simplu: din fiecare kg de zahăr ies aproximativ 0,6 litri de lichid, la care adunăm apa adăugată. Se poate dilua dar eu l-am dat nediluat pentru a nu provoca umiditate excesivă în lăzi în cazul în care ar urma o perioadă fără zbor. Aşa arată siropul pus în pungi găurite de 8-10 ori cu acul de cusut.
P.S. Pentru că face multă spumă se lasă gol 1/3 sau 1/4 din vas.
v70! pana acu ..si la minus cinshpe grade ne aratai ce e in cuib!! acu ca s-a incalzit...nu ne mai aratzi????
Domnule Valer Bodea, va rog sa ne spuneti ce lucrari apicole faceti Dumneavoastra in primavara, este foarte important pentru multi dintre noi.Va multumesc.
#363
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Domnule Cornelioandanciu, eu sunt stupar de modă veche. Până pe 10 martie nu deschid cuiburile decât în caz de forţă majoră. Din fericire până acum nu este cazul. Am deranjat doar o familie mutând ultima ramă, pentru a dovedi că împachetarea familiilor pentru iarnă este utilă. Până acum le-am dat câte un kg de pastă făcută cu miere, câte un fagure descăpăcit, miere în pungi şi am început să le dau sirop invertit la care am adăugat 150-200 de grame de miere la kilogramul de zahăr. Menţionez că în toamnă nu am putut face hrăniri de completare.
#364
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Janese, nu am desfăcut cuibul la nici unul, nici în iarnă nici acum. Pentru a dovedi că împachetarea familiilor pentru iarnă este utilă am mişcat doar fagurele lateral la o familie şi diafragma la alta. După 10 martie voi muta în lăzi individuale familiile care au iernat câte două şi atunci voi face poze. Până atunci nu le deranjez pentru că în zona mea primăvara a întârziat faţă de alţi ani. Au adus puţin polen doar în două zile iar acum ninge. Ataşez o altă poză care dovedeşte că nici chiar în februarie golul de o ramă nu este perceput ca diafragmă de către albine, cum susţin unii. Am pus un fagure descăpăcit la 4 cm de ultima ramă. Peste două zile am verificat şi albinele începuseră deja punţi din ceară de împrumut pentru a închide golul!
Cine sunt eu-Valer Bodea – poza de Valer70, in PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? · 52KB
#365
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Janese, prin aerisirea de fund se vede iarba verde. Aerisirile de fund sunt deschise şi acum aşa cum au fost toată iarna. De remarcat că fiind restrânsă bine în toamnă familia a avut suficientă albină pentru a acoperi pe ambele feţe fagurele descăpăcit.
Cine sunt eu-Valer Bodea – poza de Valer70, in PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? · 55.1KB
#366
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Fagurele descăpăcit l-am lăsat după diafragmă. Pentru că am stupi puţini îmi permit să umplu golul din ladă cu materiale absorbante. Aşa familia iernează uscat şi pierde mai puţină căldură pentru că transportorul, aerul din golul lăzii, nu circulă nestânjenit. Aerisirea de fund nu influenţează negativ regimul termic dar are influenţă pozitivă asupra umidităţii relative a aerului. Peste folia de pe rame am polistiren de 2 cm şi altă folie care închide etanş(clopot).
Cine sunt eu-Valer Bodea – poza de Valer70, in PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? · 47.2KB
#367
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
-În alţi ani albinele aduceau polen şi nectar în a doua parte a lunii februarie. Acum au adus doar puţin polen în 28 februarie şi în 2 martie. Avem noroc, primăvara întârziată are întotdeauna mari şanse să nu aibă scăderi dramatice de temperatură în timpul înfloririi pomilor şi a salcâmului. -Nu am umblat de loc în cuiburi anul acesta şi pentru a evita surprizele neplăcute le-am mai pus câte 2 pungi de cate 600 grame cu sirop invertit plus miere. Turnând siropul din pet-uri în pungi am remarcat că la oprirea turnării ultimul firicel de sirop nu mai cade vertical ci oblic, totdeauna înclinat în aceeaşi direcţie. Ferestrele şi uşa erau închise deci cauza a fost circulaţia aerului în cameră, pe care noi nici nu o sesizăm. Şi m-am convins încă o dată de necesitatea izolării spaţiului ocupat de familia de albine de restul golului lăzii. Faptul că albinele supravieţuiesc şi fără împachetare dovedeşte gradul mare de adaptare al albinei, nu inutilitatea împachetării pentru iarnă-primăvară. -Am verificat dacă iernarea mi-a uzat albinele, ridicând ultimul fagure al unei familii. Albinele de pe faţa exterioară a fagurelui nu erau îmbătrânite deci iernarea a decurs bine. La familiile care aveau loc în ladă le-am pus al 7-lea fagure. Avantajul iernării cu împachetare. Dar aerisirea de fund este tot deschisă, aşa cum a fost toată iarna. -Iernez două familii inghesuite pe câte 5 rame într-o ladă de 11. Una a avut scândurele de podişor, cealaltă O.s.b. După 15 ianuarie când am înlocuit podişoarele şi păturile cu folie şi poliester am constatat că scândurile de podişor erau uscate şi curate. Bucata de O.s.b. care a fost spre interior era la fel. O.s.b.-ul care a fost la margine era înverzit la capete si pe marginea cu care s-a sprijinit pe peretele lăzii. Deci O.s.b.-ul m-a pierdut de client. Ataşez poza.
Cine sunt eu-Valer Bodea – poza de Valer70, in PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? · 45.9KB
#368
gica Moderator Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Postari: 3643
Valer70 a scris:
..... Turnând siropul din pet-uri în pungi am remarcat că la oprirea turnării ultimul firicel de sirop nu mai cade vertical ci oblic, totdeauna înclinat în aceeaşi direcţie. Ferestrele şi uşa erau închise deci cauza a fost circulaţia aerului în cameră, pe care noi nici nu o sesizăm. Şi m-am convins încă o dată de necesitatea izolării spaţiului ocupat de familia de albine de restul golului lăzii......
Domn' Valeriu, Este vorba de acceleratia,forta si efectul Coriolis,astea mi-au barat accesul la olimpiada internationala de fizica din 1970.Dvs. chiar nu stiti de lucrul acesta de ne aburiti cu 'circulatia aerului in camera' Domn' Valeriu,domn' Valeriu,multa literatura sovietica strica rau de tot la interpretari.Pe cuvant de onoare.Traducerea e gresita si de aici restul.
_______________________________________ Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
#369
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Domnule Gică, eu nu fac fizică, mă interesează lucrurile practice, în acest caz, buna iernare a stupilor celor cu familii de albine puţine deci cu ceva mai mult timp dedicat albinelor decât îşi pot permite marii stupari. Totuşi felicitări pentru spiritul dumneavoastră tânăr şi vehement. Eu vedeam adineauri un fagure înflorit de mucegai la cineva care critica modul meu de iernare al stupilor, lăudându-l pe al lui şi nu am reuşit decât să zâmbesc. Nu m-am revoltat de loc şi asta mă întristează pentru că dovedeşte cât de bătrân sunt. Revenind la efectul Coriolis ştiu şi eu ce frumos provoacă devierea marilor mase de aer călătoare deasupra Terrei. Dar probabil este o deformaţie a stuparului să-i stea gândul mai mult la apicultură.
#370
cosy concept apicultor Din: Vicovu de Sus SUCEAVA
Postari: 100
D-le Valer, din toata experienta dvs, referitor la hranirile proteice si administrarea inlocuitorilor de polen, ce am avea la indemina in zona noastra? Ce mi-ati putea recomanda? Ideea e ca sunt zeci de retete si produse, dar problema e sa le si ai cit de cit la indemina, si sa fie si la un pret acceptabil. Poate ma lamuriti mai indetaliat asa, despre treaba asta cu calcularea proteinei brute,si necesarul familiei, si care dintre substante sunt consumate de puiet, si care sunt consumate de albina tinara... si...si...si... Multe alte intrebari ar mai fi, dar cred ca deja sunt prea insistent. Oricum va multumesc dinainte, stiu ca ave-ti un suflet deschis.
#371
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Domnule Cosy concept, nu sunt în măsură să vă răspund pentru că am fost întotdeauna împotriva substituenţilor proteici din cauza presupunerii că ar putea afecta imunitatea albinelor. Am folosit cândva polen uscat, polen proaspăt conservat cu zahăr pudră 1/1 şi păstură în faguri acoperiţi cu zahăr pudră sau păstură dată prin maşina de tocat şi frământată cu miere bine maturată. De câţiva ani dau doar păstură în faguri de teama nosemozei care ar fi favorizată de cumularea hranei proteice cu o iarnă lungă şi o primăvară ploioasă şi rece. Prin anii 50 sau 60 curtea părinţilor era plină de albine cu abdomenul umflat la maximum, care nu puteau să zboare şi se târau până când mureau. Mi-a ajuns nosemoza de atunci pentru toată viaţa! Dar eu nu aveam salcâm şi nu puteam face pastoral din cauza serviciului deci nu mă interesa dezvoltarea timpurie. Nici acum nu pot din alte motive. Nu am cules timpuriu, de fapt nu am decât de întreţinere aşa că nici acum nu sunt interesat de dezvoltarea timpurie a familiilor. Dar am auzit că resturile de soia şi lapte praf date în sirop pot fermenta în hrănitor deci acesta trebuie spălat periodic. Despre substituenţi puteţi afla din postările marilor noştri apicultori de pe forum sau din ale colegilor medici veterinari Pab sau Dani Popovici.
#372
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Primăvara ar trebui ca pe fagurii de cuib să fie permanent cel puţin 3-4 kg de miere. În toamnă nu am făcut hrăniri de completare din cauza tentativelor de furtişag. În această primăvară timpul nu mi-a permis să verific ce este în cuiburi dar când temperatura permite albinele poartă apă deci au puiet. O familie cu puiet mult poate consuma în câteva zile cele 3-4 kg de miere şi dacă nu sunt în contact cu mierea din fagurii alăturaţi sau din cat familiile mor de foame, pe puiet, deşi au miere alături sau deasupra. Pentru a evita surprizele neplăcute am dat astăzi câte o pungă cu 0,6 kg sirop 5:1 invertit cu sare de lămâie la care am adăugat 150 g miere lichidă la kilogramul de zahăr. La toate familiile care au purtat cele 1,2 kg date înainte. Folia de polietilenă de deasupra cuibului permite ca operaţia să se desfăşoare într-o secundă-două. Cu o mână se înlătură un colţ al foliei şi se ridică punga goală iar cu cealaltă mână se pune rapid punga plină în locul celei înlăturate. Albinele nici nu apucă să zboare afară şi folia este pusă la loc. Punga o perforez că acul în 4 locuri, prin folia care acoperă lada. Peste 5-6 zile le vizitez din nou cu pungile pline.
Cine sunt eu-Valer Bodea – poza de Valer70, in PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? · 41.7KB
D-le Valer,ce puteti sa imi spuneti despre uzura albinelor,prin metoda aceasta de "salvare"?
_______________________________________ http://andreisalaj.sunphoto.ro/ "Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."
Telefon:0757732850. ID messenger:tarba_andy
#374
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Domnule Andrei, de-alungul vieţii sale ca specie albina s-a hrănit doar cu polen, cu nectar şi cu secreţii extraflorale care conţin glucide, în proporţie mai mare fiind glucoza şi fructoza, zahărul(zaharoza) reprezentând un procent mai mic. Pentru ca mierea să nu fermenteze în faguri albinele îi reduc conţinutul în apă cât mai mult sub 20%, ideal fiind procentul de 16-17%. Calculând la greutate pentru un sirop 4:1, acest sirop cu 20% apă conţine exact 800 de grame zahăr şi 200 g apă, la kilogramul de sirop. Prin dizolvare în apă dintr-un kg de zahăr se obţine puţin mai mult de 0,6 litri lichid la care se adaugă volumul apei. La răcire acest sirop cristalizează şi cu atât mai mult cristalizează siropul 1:5 care este mai concentrat. Albinele nici nu pot utiliza zaharoza(zahărul) ca atare, pentru obţinerea energiei necesare. De aceea albinele folosesc apa şi invertaza, o enzimă pe care o produc şi deşi nu au învăţat chimie scindează în două zaharoza care are 12 atomi de carbon obţinând două molecule de hexoză(C6H12O6): una de glucoză şi cealaltă de fructoză. Nici fructoza nici glucoza nu cristalizează deci albinele pot păstra acest amestec dacă îl feresc de fermentare prin eliminarea apei în exces, ideal fiind procentul de 16-17% pentru rezervele de iernare. O familie de 20 de mii de albine cântăreşte 2 kg. Dacă le dăm 3 kg de zahăr, cât le-am dat eu în această primăvară(pe lângă 3 kg de miere) fiecare albină trebuie să producă reacţia chimică de invertire pentru a transforma în „miere” o cantitate de zahăr reprezentând de 1,5 ori greutatea propriului corp! Această lucrare o uzează, o îmbătrâneşte prematur. Cercetătorii au constatat că diluţia de 0,65:1 uzează cel mai puţin albinele, uzura lor crescând proporţional cu creşterea concentraţiei siropului. Pentru completarea rezervelor de iernare am putea da toamna sirop neinvertit de 0.65:1 sau 1:1 ori 1,5:1 pentru că invertirea zahărului o fac albinele de vară care oricum nu apucă iarna. Albinele de acum trebuie să crească puietul de înlocuire deci nu ne convine să le uzăm. Pentru aceasta este bine să le dăm miere, nu zahăr. Dar întârzierea primăverii ne-a stricat unora dintre noi calculele. Sirop diluat, care nu le uzează mult, nu putem da. Pentru că prelucrându-l albinele ar mări umiditatea din stup, suportând urmările negative cunoscute. S-ar uza ventilând şi impresia falsă că există cules le-ar slăbi vigilenţa la urdiniş iar albinele înfometate ale unora stau la pândă! Ce putem face? Putem cumpăra din comerţ înlocuitori mai scumpi care au totuşi vre-o 30% zahăr neinvertit. Sau ţinem cont că Bodea Cornel, de exemplu, în „Tratat de biochimie vegetală”, partea I, afirmă că prin fierbere îndelungată sau prin fierbere în prezenţa unui acid slab molecula de zaharoză este scindată într-o moleculă de glucoză şi una de fructoză. Acidul citric(sarea de lămâie) 1 gram la kilogramul de zahăr este convenabil. Nu experimentăm pentru că acizii mai puternici atacă fructoza, la alţi acizi reacţia este reversibilă. Cu acid citric obţinem o soluţie care conţine în părţi egale fructoză şi glucoză care are şi un procent de zaharoză neinvertită(10% după Gică al nostru, oricum mai mic decât cel conţinut de înlocuitorii din comerţ). Este evident că albinele nu mai trebuie să invertească zahărul pe care l-am invertit noi deci se uzează mai puţin. Iar adăugarea a 150-200 de grame de miere la kilogramul de zahăr ajută albinele prin zaharaza(invertaza) deja conţinută în miere. Prin urmare eu acum le dau albinelor sirop 1:5 invertit cu 1 gram de sare de lămâie la kilogramul de zahăr adăugând şi 150-200 grame de miere. Acesta are consistenţa mierii, albinele nu trebuie să elimine apă din el. După ce încep să zboare la câmp le dau sirop 4:1 invertit, amestecat cu miere. Acesta are 20% umiditate deci albinele au de eliminat doar 30-40 de grame de apă la kilogramul de sirop pe care nu-l consumă imediat. Tot pentru a evita uzura albinelor eu nu le dau nici înlocuitori de polen nici ceaiuri preventiv, acestea nefăcând parte din meniul lor natural. Dacă le-aş da preventiv ce mi-ar rămâne de făcut când ar fi bolnave? Dealtfel cercetările care au constatat efectul lor pozitiv nu s-au efectuat pe termen lung. Tot fără a urmări fenomenul pe termen lung cercetarea recomanda cândva administrarea de streptomicină pentru a grăbi dezvoltarea familiilor de albine. A obţinut rezultate pozitive pe termen scurt dar pe termen lung au apărut tulpini de bacterii rezistente la antibiotice şi îmbolnăvirea explozivă de loca! De aceea eu rămân la miere, polen sau păstură şi zahăr invertit cu sare de lămâie!
#375
mihai v apicultor Din: Moreni - Dambovita
Postari: 579
asadar cel mai bun este zaharul invertit in proportie de 5 kg zahar la 1 litru apa cu 1 gram de sare de lamaie (exceptand mierea desigur). asta si primavara pt stimulare si toamna pt completare, sau in functie de anotimp difera cantitatile. va multumesc!
_______________________________________ Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate celelalte se vor adauga voua.
Va multumesc. totusi,cred ca mai bine e sa lasam rezerve indestulatoare. sau dam zaharul in august nu acum.
Si eu am procedat ca D-voastra in timpul primilor pasi pe care i-am facut in acest domeniu fantastic.Dar m-am "prins" repede ca,"chinui" albina.
nu ati luat in calcul varianta sa treceti pe multietajat?Pentru ca acolo se schimba datele problemei.La iernare.
Tot binele din lume va doresc!
crescatoru' salajan.
PS:din domeniul stiintelor reale,chimia mi-a lasat un gust amar(nu am avut mai mult de 6 )
_______________________________________ http://andreisalaj.sunphoto.ro/ "Incearca sa tii albina cat mai departe de tine,si cat mai aproape de natura."
Telefon:0757732850. ID messenger:tarba_andy
#377
cosy concept apicultor Din: Vicovu de Sus SUCEAVA
Postari: 100
Nu am cules timpuriu, de fapt nu am decât de întreţinere aşa că nici acum nu sunt interesat de dezvoltarea timpurie a familiilor. Dar am auzit că resturile de soia şi lapte praf date în sirop pot fermenta în hrănitor deci acesta trebuie spălat periodic. Despre substituenţi puteţi afla din postările marilor noştri apicultori de pe forum sau din ale colegilor medici veterinari Pab sau Dani Popovici.
Primăvara ar trebui ca pe fagurii de cuib să fie permanent cel puţin 3-4 kg de miere. În toamnă nu am făcut hrăniri de completare din cauza tentativelor de furtişag. În această primăvară timpul nu mi-a permis să verific ce este în cuiburi dar când temperatura permite albinele poartă apă deci au puiet. O familie cu puiet mult poate consuma în câteva zile cele 3-4 kg de miere şi dacă nu sunt în contact cu mierea din fagurii alăturaţi sau din cat familiile mor de foame, pe puiet, deşi au miere alături sau deasupra. Pentru a evita surprizele neplăcute am dat astăzi câte o pungă cu 0,6 kg sirop 5:1 invertit cu sare de lămâie la care am adăugat 150 g miere lichidă la kilogramul de zahăr. La toate familiile care au purtat cele 1,2 kg date înainte. Folia de polietilenă de deasupra cuibului permite ca operaţia să se desfăşoare într-o secundă-două. Cu o mână se înlătură un colţ al foliei şi se ridică punga goală iar cu cealaltă mână se pune rapid punga plină în locul celei înlăturate. Albinele nici nu apucă să zboare afară şi folia este pusă la loc. Punga o perforez că acul în 4 locuri, prin folia care acoperă lada. Peste 5-6 zile le vizitez din nou cu pungile pline.
D-le Valer multumesc pt raspuns, pentru moment nu sunt nici eu interesat de o dezvoltare foarte timpurie, insa am o problema in primavara cu hrana in stup, din cauza iernii lungi si culesul mai intirziat, deci trebuie sa intervin cu ceva ajutor ca altfel primele familii pe care le pierd sunt cele mai puternice. Cei drept e ca pina acu nu am dat niciodata suplimente proteice ,de aici si ideea de a cere parerea celor mai avizati. Apropo de siropul invertit cum se prezinta ca si viscozitate nu curge din pungi? M-ar interesa si pe mine sa incerc ideea dvs? Multumesc inca o data,cu respect.
#378
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Domnule Cosy concept, despre sirop invertit cu acid citric a scris primul pe forum Gică, după câte ştiu. Siropul 5:1 pe care-l dau acum este ceva mai vâscos decât mierea, se simte şi la gust. După ce albinele încep să zboare la câmp le dau sirop 4:1, acesta este vâscos ca mierea deşi are apă 20%(la greutate). Cum îl invertesc am scris mai sus. Esenţial este să nu lăsaţi oala nesupravegheată după adăugarea sării de lămâie pentru că face multă spumă. După ce se pune sarea de lămâie face spumă brusc şi mai multă dacă se amestecă în el aşa că dacă vasul este gol doar pe o treime sau un sfert este indicat să se amestece mai târziu, nu imediat. Invertirea este gata când deşi se amestecă în vas nu se mai formează spumă densă ci bule mari, de fierbere, care nu acoperă toată suprafaţa siropului. Mierea se pune când siropul este călduţ ca să nu se distrugă zaharaza, enzima conţinută în miere care continuă invertirea.
#379
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
-Domnule Mihai V., la hrănirea de completare de toamnă nu dau sirop invertit, dau sirop cu 0,5 grame sare de lămâie la kg de zahăr, unii dă 1 gram. Dar trebuie ca siropul să nu fiarbă deloc, altfel poate cristaliza în faguri! Primăvara dau sirop 5:1 cât timp albinele nu ies în câmp. De când încep să zboare până când apare cules(pomi, păpădie) dau sirop 4:1, tot invertit, iar dacă timpul se stabilizează, chiar 3:1.
-Domnule Andrei, siropul invertit este o soluţie de avarie! M.E. am avut şi am renunţat la el din cauza spondilozei. Acum îmi vine greu să verific şi ramele Dadant 1/1 şi regret multietajatul pentru că la el aş putea lucra cu 2 intervenţii pe an, primăvara şi toamna, punând corpuri goale jos după tehnologia Warre promovată de domnul Akmm.
#380
cosy concept apicultor Din: Vicovu de Sus SUCEAVA
Postari: 100
Valer70 a scris:
Domnule Cosy concept, despre sirop invertit cu acid citric a scris primul pe forum Gică, după câte ştiu. Siropul 5:1 pe care-l dau acum este ceva mai vâscos decât mierea, se simte şi la gust. După ce albinele încep să zboare la câmp le dau sirop 4:1, acesta este vâscos ca mierea deşi are apă 20%(la greutate). Cum îl invertesc am scris mai sus. Esenţial este să nu lăsaţi oala nesupravegheată după adăugarea sării de lămâie pentru că face multă spumă. După ce se pune sarea de lămâie face spumă brusc şi mai multă dacă se amestecă în el aşa că dacă vasul este gol doar pe o treime sau un sfert este indicat să se amestece mai târziu, nu imediat. Invertirea este gata când deşi se amestecă în vas nu se mai formează spumă densă ci bule mari, de fierbere, care nu acoperă toată suprafaţa siropului. Mierea se pune când siropul este călduţ ca să nu se distrugă zaharaza, enzima conţinută în miere care continuă invertirea.
Referitor ca d-ul Gica a scris primul pe forum despre siropul invertit, sa-i dea d-zeu sanatate. Referitor la rabdarea care o ave-ti dvs cu noi astia mai la inceput de drum, nu pot decit sa va fiu recunoscator.
Revenind la subiectul anterior, acest sirop invertit se poate adminstra incepind cu primele hraniri in primavara, sau abia mai tirziu? Ce parere ave-ti daca in acest sirop am adauga ceva substituienti proteici, sau mai bine am fi atenti la aranjarea cuibului in toamna la plasarea ramelor cu pastura in cuib? Multumesc
#381
mihai v apicultor Din: Moreni - Dambovita
Postari: 579
si eu va multumesc d-le Valer.
_______________________________________ Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate celelalte se vor adauga voua.
#382
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Domnule Cosy concept, dacă nu avem miere putem da oricând sirop invertit.
#383
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Se pare că în sudul ţării soseşte primăvara. La noi în 15 martie Munţii Oaşului mai aveau zăpadă.
Cine sunt eu-Valer Bodea – poza de Valer70, in PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? · 47.3KB
#384
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Pentru că sunt darnici în 16 martie mi-au trimis şi mie puţină zăpadă care va mai rezista probabil până în 18-20 martie când Nicolae Topor prevedea încălzirea vremii. După Topor vom avea o încălzire accentuată şi în 25-26 martie. O aştept pentru că din toamnă nu am mai văzut cuiburile. Din cauză că deranjarea albinelor provoacă un consum suplimentar de hrană care poate duce la supraîncărcarea intestinelor cu urmările negative cunoscute: diaree, nosemoză, afectarea imunităţii familiei faţă de loca. Răcire accentuată vom avea doar prin 30 martie, de rămas bun. În alţi ani albinele aduceau polen şi nectar începând din a doua parte a lui februarie. Anul acesta au adus polen doar două zile, în 26 februarie şi în 1 martie. Dar albinele ştiu că urmează timp favorabil pentru cules şi au determinat matca să ponteze, dovadă fiind ieşirea după apă la temperaturi sub 10 grade. Mai ales în această perioadă are efect pozitiv iernarea a două familii în aceeaşi ladă şi ÎMPACHETAREA spaţiului ocupat de albine. Posesorii unor stupine numeroase nu o fac dar este un lux pe care noi, cei cu familii de albine puţine şi timp mai mult ni-l permitem.
Cine sunt eu-Valer Bodea – poza de Valer70, in PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? · 35.7KB
#385
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Pentru cei cărora timpul nu ne-a permis să facem verificarea de primăvară prezenţa permanentă a pungii(găurite cu acul de cusut în 4 locuri) cu SIROP DE ZAHĂR INVERTIT CU ACID CITRIC este vitală. Nu uzează albinele, mai ales dacă adăugăm şi miere. Dar familiile care şi-au consumat rezervele crescând puiet supravieţuiesc! Celelalte depun siropul în jurul puietului şi la încetarea hrănirii îl consumă rapid.
#386
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Am vândut 14 familii de albine. Revizia de primăvară nu am apucat să o fac dar am mutat 4 familii în alte lăzi şi pentru că am avut discuţii referitor la modul de iernare am pozat cele 4 cutii. În aceasta a iernat o familie în pat cald, care a avut din toamnă folie şi polistiren deasupra şi cârpe care au umplut golul de după diafragmă. Din toamnă până acum iernarea a fost tip clopot pentru că peste polistiren a fost o folie care a depăşit lada, capacul lipind perfect folia peste brâul de sprijin al capacului. Pe un perete a fost o pată de mucegai de 2-3 cm patraţi. La atingere pereţii se simţeau uscaţi dar aparatul foto creează altă impresie. Aerisirea de fund a fost deschisă toată iarna. Se observă pe perete inutila decupare pentru urdinişul superior, la care am renunţat de câteva decenii.
Cine sunt eu-Valer Bodea – poza de Valer70, in PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? · 51.9KB
#387
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
În lada următoare au iernat două familii în pat rece, după metoda mea. Adică până în prima parte a lunii ianuarie au avut scânduri de podişor de 1 cm grosime şi deasupra pătură în 2-3 straturi. Scândurile de podişor nu au fost răzuite toamna de propolisul de pe margine ca să nu se alăture perfect, permiţând trecerea lentă a vaporilor de apă prin pături şi pierderea lor în atmosferă, prin fantele din capac. După 15 ianuarie am înlocuit scândurile de podişor şi pătura cu folie peste care am pus polistiren expandat de 2 cm. Se observă diafragma despărţitoare groasă de 1 cm, cu plasă dublă de sârmă. Această ladă nu a avut aerisire de fund(magnet de apă).
Cine sunt eu-Valer Bodea – poza de Valer70, in PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? · 54KB
#388
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Familia vecină este cea la care am pozat în iarnă bruma de pe peretele lateral-sus. Şi aceasta a iernat perfect. Mătcile nu se pot omorî reciproc pentru că la grosimea diafragmei se adaugă şi cea a plasei de sârmă. Nici aceasta nu a avut aerisire de fund.
Cine sunt eu-Valer Bodea – poza de Valer70, in PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? · 55.2KB
#389
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Poza următoare este a unei familii iernate în pat cald după metoda mea. Adică până la 15 ianuarie a avut deasupra podişor din scânduri, nerăzuite pe margini şi acoperite cu pătură iar după aceea folie şi peste ea, polistiren. Şi aceasta a avut aerisirea de fund deschisă tot timpul. A iernat perfect.
Cine sunt eu-Valer Bodea – poza de Valer70, in PAGINI PERSONALE ! CINE SUNT EU ? · 59.8KB
#390
Valer70 apicultor Din: Halmeu-Satu Mare
Postari: 1833
Pe celelalte 10 familii nu le-am verificat, au fost transportate în lăzile mele aşa cum le-am aşezat la iernat dar cumpărătorul mi-a confirmat că nu există mucegai. Toate au avut aerisirea de fund deschisă tot timpul, toate 10 au iernat câte 2 în ladă şi toate au iernat combinat, cu podişor de scândură şi pături până la 15 ianuarie şi cu folie şi polistiren după aceea. Regret că vremea nu mi-a permis să apreciez cantitatea de puiet pentru a putea compara iernările cu sau fără aerisire de fund, combinată sau tip clopot. Şi la mine puietul este mult mai puţin decât în alţi ani iar polen au adus doar în două zile, una la sfârşitul lui februarie, cealaltă la începutul lui martie. La acestea care au fost verificate rezervele erau de peste 5-6 kg de miere căpăcită, cu excepţia uneia care avea doar peste 3 kg.
P.s. Când albinele au început să zboare în câmp am închis aerisirile de fund. Le voi redeschide doar când vor fi zile caniculare.
