Moliile sunt fluturi mici, ale căror larve atacă diferite produse vegetale sau animale (făină, cereale, viţă de vie, tutun, lānă, ceară etc.).
Se cunosc mai multe specii dar cele mai importante pentru apicultură sunt Galleria melonella - molia mare şi Achroea grisella - molia mică .
Atacul acestui parazit asupra coloniei de albine este atāt de distrugător şi pierderile atāt de mari īncāt manifestările patologice au fost considerate boală şi au fost desemnate de I. OGRADĂ (1982) sub denumirea de galerioză
Nici o stupină, nici o īntrepridere apicolă ori cāt de bine administrată ar fi nu poate să evite moliile cerii (4).
Molia poate să distrugă īn cāteva săptămāni conţinutul unui stup abandonat sau ale cărui albine nu se pot apăra
Pagubele produse de găselniţă constă īn distrugerea fagurilor din stupii populaţi sau de la rezervă, precum şi afectarea puietului de albine, pe care larvele moliei, prin perforarea pereţilor, prin cosumarea īnvelişului nimfal sau chiar al aripilor, prin decăpăcirea celulelor sau prin intoxicarea acestuia cu excreţii īl compromite sau īl omoară.
Īn plus galerioza se constituie şi ca un mijloc de răspāndire a altor boli atāt īn stup cāt şi de la o familie la alta
Distrugerile suferite pot varia foarte mult īn funcţie intensitatea atacului şi de puterea coloniei de albine atacate.
De la semne discrete de puiet tubulos, sau de zone limitate cu puiet parţial căpăcit, şi/sau cu puiet care nu poate să eclozioneze, pānă la faguri distruşi străbătuţi de galerii pline cu larve de diferite dimensiuni, īmpāsliţi cu urzeli bătătoare la ochi şi pline de coconi
Parazitul se īntālneşte īn stup sub formă de ou, larvă şi nimfă.
Galleria melonella-molia mare depune īn medie 700 de ouă (400-1800) īn grămezi de 100-200 de bucăţi, pe care le lipesc īn īmbinările şi crăpăturile stupului, īntre resturile de ceară de pe fund sau chiar īn celulele fagurilor . Achroea grisella -molia mică depune īn jur de 200-300 de ouă.
Larva eclozionează după circa 10 zile, este de culoare alb gălbuie, capul brun, are 3 perechi de picioare toracice şi 4 perechi de picioare abdominale false.Pe măsură ce larvele cresc consumă din pereţii fagurelui şi construiesc galerii pe care le tapetează pentru protecţie cu o ţesătură fină mătăsoasă. Perioada larvră durează circa 30 de zile, după care īmpupează fie īn fagure fie īn nişele stupului. .
Nimfa (pupa sau crisalida) este īnvelită īn cocon sau gogoaşă. Gogoaşa este lipită şi chiar adāncită īn lemn datorită unei secreţii a larvelor care descompune celuloza. Fluturii care eclozionează părăsesc stupul de regulă noaptea.
Adultul (fluturele). Dezvoltarea de la ou la fluture depinde mult de temperatura mediului ambiant. La 27ŗ C molia mare are nevoie de 50 de zile iar la 20ŗ C de aproape 140 de zile. Molia mică are la o temperatură asemănătoare o perioadă de dezvoltare mult mai lungă (145 zile la 29ŗ C).
Galleria melonella-molia mare
Moliile nu se deosebesc aproape de loc īn modul lor de viaţă. După fecundare, noaptea (din mai pānă īn septembrie), femela, pătrunde īn stup sau īn īncăperile (dulapuri, lăzi) unde sunt păstraţi la rezervă fagurii şi depune oule cu ovipozitorul ei lung de regulă īn locuri greu acesibile pentru albine.
Larva după ecloziune īşi ţese un giulgiu mătăsos unde nu poate fi atacată iar capul chitinos care a rămas afară nu poate fi īnţepat. Pe măsură ce creşte, larva īnaintează īn fagure, făcādu-şi galerii pe care le lărgeşte şi le tapetează cu pāslă. Ajunsă la maturitate īncetează hrănirea şi se transformă īn crisalidă.
Atacul găselniţei īn cuib īncepe asupra fagurilor laterali, neacoperiţi cu albine şi se termină cu cei din cuib, unde parazitul īşi construieşte galerii pe sub puietul căpăcit.
Larvele după ecloziune se hrănesc cu substanţe organice din părţile neceroase ale fagurilor şi cu polen. Aspectul este dezolant: puiet tubulos de regulă īn linie dreaptă, zone limitate cu puiet parţial căpăcit sau cu puiet care nu poate să eclozioneze, celule deformate şi faguri distruşi străbătuţi de galerii pline cu larve de diferite dimensiuni, īmpāsliţi cu urzeli bătătoare la ochi şi pline de coconi.
Īn final fagurele este distrus īn totalitate transformāndu-l īntr-un fel de pāslă. Albinele se pot apăra greu de aceşti dăunători ascunşi īn faguri. Larvele moliei sunt bine protejate de pānza tesută īn jurul galeriei. La sfārşitul acestei faze omida īmpupează. fie īn fagure fie īn crăpăturile, colţurile sau nişele stupului, fie īn resturile de pe fundul stupului.
Stupii care au găselniţă se controlează frecvent, fagurii puternic afectaţi se īndepărtează iar la cei mai puţin afectaţi se deschid galeriile. Se īndepărtează manual larvele, pānzele şi gogosile parazitului.
Se īndepărtează fagurii atacaţi iar restul se decontaminează cu anhidridă sulfuroasă sau cu acid acetic glacial. Tratamentul termic al fagurilor (congelarea), īn lăzi frigorifice, chiar şi vara, circa 3 ore pentru distrugerea larvelor şi a oulelor este salutar , īn următoarele 3-4 luni nu se mai dezvoltă nici o molie. Pentru depozitarea fagurilor din toamnă pānă īn primăvară este suficient un singur tratament termic. Tratamentul termic (congelarea), deşi eficient, nu este recomandat īn cazul fagurilor cu miere.
Prevenirea apariţiei găselniţei şi distrugerea acesteia īn fagurii din depozitul stupinei se face prin tratarea acestora acestora cu bioxid de sulf īn spaţii ermetic īnchise. Bioxidul de sulf poate fi eliberat prin ardere (¼ baton pentru un corp de stup/50 gr sulf pentru un metru cub de spaţiu), prin evaporarea soluţiei lichide sau prin folosirea recipientelor sub presiune (5 gr bioxid de suf pentru un corp). Deoarece bioxidul de sulf nu omoară oule tratamentul trebuie repetat la fiecare 2-3 săptămāni.
Se poate folosi şi acidul acetic glacial 2-3ml/1000cmc īn spaţii īnchise ermetic. Dacă tratamentul se face īn toamnă fagurii pot fi lăsaţi asfel pānă īn primăvară.Inainte de folosire se ţin 2 zile la aer. Acidul acetic combate şi sporii de nosema.
Alte substanţe chimice folosite īn trecut ( naftalina, sulfura de carbon, bromura de metil,paradiclorbenzenul, etc) nu mai sunt de actualitate din cauza rezidurilor şi a pericolelor pentru sănatatea apicultorului.
Larvele de găselniţă pot fi distruse şi de alte insecte ( musculiţa Dibrachis buceanus)dar metodele trebuiesc definitivate şi generalizate. .(1)
27.07.2009
12.1KB
Nascut in 10.06.1979 in Mun Buzau.
Contact cu albinele am avut de mic, tata tinea in curte la tara 4-6 familii de albine intretinute in sistem extensiv, din lipsa de timp.I-au murit prin 1987 si nu s-a mai apucat.
Albine, personal, am din clasa a 9-a de liceu, cand un prieten al tatalui meu mi-a facut cadou o familie de productie. De la tata nu prea am invatat multe, decat cunostinte teoretice la nivel de manualul apicultorului, nevoit sa fiu cam autodidact. Pana am deprins una , alta, am pierdut destule familii.
Actual am cca 80 familii de albine cu 2 vetre de iernare Bucuresti si Buzau.
In 1998 am terminat liceul si am fost declarat admis la Facultatea de Medicina Veterinara din Bucuresti, pe care am terminat-o in 2004.
Lucrez la ICD-Apicultura din anul 2000 cand am fost incadrat ca tehnician veterinar cu timp partial de lucru, adica cu 3 ore pe zi pana in 2002 si apoi cu 4 ore pe zi pana in 2004. Pana cand am terminat facultatea, m-am chinuit destul de mult, dar am terminat-o la termen (6 ani la zi) cu sacrificii mari (nu ma duceam la cursuri si veneam la servici pt ca nu-mi ajungeau banii, erau obligatorii doar lucrarile practice). Ca tehnician bateam buletine la calculator, reparam si vopseam stupii din stupina experimentala, faceam roiuri, testari clinice pe stupi, si participam alaturi de Dna . Dr. Mardare la diagnosticul de laborator. Dansa, si pe aceasta cale ii multumesc, mi-a facut ABC-ul in patologia albinelor. Deci acces la informatie de varf din interior aproape nul, putere de decizie lipsa complet in aceasta perioada.
Din august 2004 am fost incadrat medic veterinar, am inceput sa consult diverse materiale si acces la informatii putin cate putin si de atunci, zic eu, m-am aplecat cu atentie pe fabrica de medicamente, am achizitionat echipamente moderne conforme, s-au perfectionat fluxurile de productie si am facut tot posibilul ca azi sa pot sta drept si sa privesc in ochii apicultorilor, fara sa-mi fie frica.
In per 2004-2006 am facut Master Farmacie si Clinica Veterinara.
Din 2005 am dat examen pt admiterea la doctorat, am intrat cu bursa, pe care am pierdut-o ulterior dupa primul an. Doctoratul este pe Loca americana.
Perioada 2004-prezent am mai facut fel de fel de cursuri si specializari pe domeniu farmacie veterinara si diagnostic veterinar.
Acasa, sa-mi traiasca, o fetita tare scumpa si o sotie intelegatoare plus un catel teckel care ma simte ca vin acasa cu 10 min. inainte.
Apar interesele legale ale ICDA cu toata puterea, si muncesc pentru ridicarea calitatii produselor (nu ca altii care improasca cu noroi gratuit),fiind convins si vazand ca orientarea institutului este spre binele apiculturii.
Daca altii din interior sau exterior vor defaimarea ICDA, e treaba lor. Atata timp cat activitatea de care raspund respecta cerintele pt care am fost autorizati, iar activitatea este legala, nu plec nici capul si nici urechea la cei care insista prin orice mijloace "sa trec de partea adevarului".
Nu cred in proverbul "Capul plecat sabia nu-l taie" si nici nu pup in fund pe nimeni.
Cand am avut ceva de spus am spus, si nu de putine ori am avut contre datorita felului meu de a fi mai transant, dar intotdeauna mi-am sustinut punctul de vedere.
24.10.2007
72.4KB
nebunie totala..........
04.05.2009
41.6KB
Si acum : Reprezentantu de la Nehoiu - Fabrica de Stupi
04.10.2009
40.3KB
niste rame scoase ieri de la un stup
20.08.2010
39.8KB
sighisoara orasul vechi
05.08.2007
10.1KB
da........a trecut si tirgul apicol de la Iasi.........ce pot sa spun?...numai lucruri bune ....felicitari d-le Ciocan Sebastian pentru efortul depus, cred ca a fost o munca titanica sa reusesti sa organizezi asa ceva(mai mult de unul singur din cite am inteles)........nu am crezut ca o sa vina atitea firme si atitia apicultori....este un inceput (de fapt inceputul a fost anul trecut).... am participat si la conferinta, unde iarasi am fost impresionat de anumiti oameni ...d-nul Popescu in special...un om si un apicultor extraordinar( in putinele minute cit l-am auzit)........din cite am inteles, are o stupina de cca 500 familii de albine pe care le intretine singur.....cred ca stie multe...nu....foarte multe... despre albine.........m-am intilnit si cu unii apicultori de pe forum, am cascat gura la centrifuge electrice, la care visez, la lazile prezentate....ce sa mai spun....inca odata felicitari celor implicati in organizare, in special cicansebi...........aaaaaaa....am uitat...tare mi-a placut albinutza care se plimba cu un cosulet cu miere printre apicultori (o idee buna ....foarte buna chiar...o matca de aiaaaa.....n-am avut norocul sa fac si eu o poza cu ea.... :nono: ..).........imi pare rau de ghinionul avut cu sala pentru conferinta, poate au fost multi care au incercat sa intre dar nu mai aveau unde( poate au inteles problema care a fost noaptea).........citeva poze:
07.03.2010
27.8KB
Bunicii mei, sau mai familiar mamica Mariuta si taticul Gigel:
26.09.2010
55.3KB
Albine moarte pe scandura de zbor
01.05.2011
45.7KB
Si cel portabil
de 144 matci - 635 euro cu TVA
de 40 matci - 540 euro cu TVA
NOTA - preturile de la Swienti sunt preturi actuale, 2010 iar cele de la Iskowicz sunt de anul trecut, 2009 cand au avut o oferta redusa cu 30 %
Oricum eu cred ca sunt folositoare ca si valoare informativa
23.05.2010
45.8KB
sunt si vanator la zbiltz
22.02.2011
27.7KB
Inca una
15.02.2010
39.8KB
Se pot folosi si freze speciale dintr-o bucata pt nut si feder dar nu am poze....poate mai tarziu.
,
Vezi foto 2 perechea de freze 1si 2
09.05.2010
45.8KB
Dar asa ceva aveti?
La Blaj.
Nu au Cornele,cum sa aiba ei asa ceva.
4 olteni si Pupe. :rotfl: :rotfl: :rotfl:
Al cincilea era in spatele obiectivului...salut Daniele.
Si poate si Pupe are ceva tangenta prin "alianta" cu Gorjul. :rotfl: :hi:
Salut Cornele. Cam cu intarziere, dar sa nu uitam si de intalnirea de la Valcea
03.05.2011
34.6KB
Sal'tare!
Pai....Vino pe la Manastiur, ca pe mal la Bega, gasesti......Cata vrei. :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl:
Iar ca sa se prinda.....Trebuie s-o udam..... - Dau io' o rachie...... :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl:
Sal'tare!
Donbazil - Faget.
14.06.2010
64.4KB
Sandu,Timisoara
05.03.2011
43.7KB
offf,ce greu e cand e gaura mica.... :rolleyes:
08.05.2009
35.4KB
Afisul Targului Mierii
26.01.2011
60.8KB
Lucian Avram isi pregateste viata de apoi cu cateva pile.. ;)
07.03.2011
41.3KB
cel mare , ajutor de nadejde, invarte prima data la manivela centrifugii!!!
CU AJUTORUL LUI DUMNEZEU stoarcem miere PENTRU PRIMA DATA . ROG MESERIASII SA FIE INTELEGATORI SI SA-SI ADUCA AMINTE DE PRIMUL STORS!!!!!!
28.05.2011
43KB
:hi:
se vede larva in laptisor
06.08.2009
47.4KB
Multumesc pentru raspuns.Merg in pastoral pentru aerisire folosesc sita din poza de mai jos. M-ar interesa o idee pentru legare pentru transport.
05.02.2009
44KB
Pune gratie la urdinis ( parte dintr-un coltar de rigips, caruia ii tai gaurile in partea de jos ) . Daca intre capac si corp ai o distanta mai mare, cauta niste sipci subtiri, ceva in genul ( sectiune ) 20 pe 15 mm. , si le prinzi sub capac , pe corpul stupului, pentru ca soarecii sa nu poata intra . Succes .
04.12.2010
24.4KB
si
24.12.2009
29.5KB
Intentionez ca anul acesta sa aplic tratamente in stupina prin vaporizare cu aparatul din imagine. Ca substante active sunt recomandate Taktik, Bumetran sau Edrizar. Daca a mai utilizat cineva pana acum acest aparat este rugat sa vina cu amanunte...
15.02.2009
21.7KB
mai si ce frumos aratau in primavara!. Uite de ex unul convertit de anul trecu la rama mica
28.08.2010
65.1KB
Pt dl Janese
După ploile astea, dimineaţă, ora 9 dar īncă nu a dat căldura peste ea.
21.04.2010
60KB
Ele sunt albinele mele, cu care stau uneori numai sa vad cum aduc polen. Vreau sa va spun ca deocamdata nu am avut placerea sa vad un stup deschis si abia astept.
24.03.2011
30.7KB
Fagure
22.02.2009
69.7KB
Inceput de septembrie.
16.09.2008
63.5KB
Acest pavilion Regal are un frate geaman in Karlovy Vary
spre deosebire de al nostru al lor este locuibil shi azi
amandoua au fost construite la 1888
14.12.2010
60KB
incap 36 de stupi pe 10 rame, partea din mijloc se trage in spate pe niste capre!!!
28.02.2011
57.1KB
M-tii Trascaului, dupa ploie.
31.10.2009
44.6KB
si acum stupina mea....
07.06.2008
83.2KB
corect sfinte spiridon,erau elvetieni ca daca ar fi fost romani in prima zi ar fi descoperit ca nu au autorizatie sa sape si in dimineata urmatoare nu mai gaseau tarnacopul(nu spun cine l-a dus la fier vechi).Pentru buruieni d-le Adi am achizitionat deja un ajutor.Revin cu intrebarea :a mancat cineva miere de evodia made in Romania? lucky5strike spune"teiul da cu adevarat nectar dupa 30 de ani" evodia dupa cati ani secreta cu adevarat in cond.climatice de la noi. :hi: