Nu a nins mult. În poza făcută la ora 15 se observă clar: căldura degajată de ghem a început să topească zăpada de pe capac.
07.02.2010
36.6KB
inca una !
08.03.2011
39.8KB
alta poza
26.10.2010
28.5KB
Inca una.
11.07.2010
69KB
Unde ai albinele acum in cantonament? P-acii'?
03.06.2010
63.5KB
va place noua mea achizitie??astept parerile dvs.
17.08.2008
61.8KB
m-am fotografiat si eu pana la urma!!!printre albine bineinteles!!!
23.04.2011
61.7KB
Iasca uriasa
20.08.2009
66.2KB
echipament apicol
=)
13.03.2011
48.3KB
x
18.05.2010
54.5KB
un roi facut pe 2 rame dupa salcam.
20.07.2009
42.9KB
-Ca şi la ceilalţi care folosesc sistemul clopot şi la mine de la reluarea pontei(mijloc de ianuarie-început de februarie) până la împachetarea pentru iernare stupii au avut folie peste rame, polistiren expandat de 2 cm peste ea şi altă folie peste polistiren, foliile fiind etanşate de capacul care se sprijină pe centura din şipci. Aşa i-am ferit şi de gerul iernii şi de căldura excesivă din vară, nemaifiind nevoie de acoperirea capacelor aflate în plin soare.
-Lăzile au aerisire de fund de 15-20 de decimetri patraţi decupată la mijlocul lăzii, lângă peretele din spate, care este deschisă în tot acest interval. Au şi fante laterale în capace.
-Pentru că sistemul clopot nu m-a ferit total de excesul de umiditate sau de mucegăirea fagurilor, toamna, spre sfârşit de octombrie-început de noiembrie când fac ultima verificare a acoperirii fagurilor, renunţ la sistemul clopot şi aplic metoda bunicilor. Pelicula de apă depusă pe folie deasupra părţii goale a lăzii dovedeşte că dacă nu aş renunţa la folie în cursul iernării apa s-ar acumula în partea goală a stupului. Înlocuiesc deci folia şi polistirenul cu scîndurile de podişor iar deasupra lor pun 2-3 straturi de pătură. Scândurile de podişor nu au marginile răzuite de propolis aşa că printre ele se elimină o parte din umiditate dar nu se creează dăunătorii curenţi de aer.
-Pentru micşorarea pierderilor de căldură în golul lăzii folosesc diafragma A.C.A. şi dincolo de ea diafragmă de polistiren sau 2-3 straturi de pătură care coboară peste ea. Dacă golul din stup este mic pun în el materiale absorbante(de preferinţă material textil din bumbac sau lână prelucrată industrial, deci fără mirosul care irită albinele ori ghemotoace nu prea îndesate de hârtie). Dacă aş avea lăzi orizontale cu o singură familie aş bate în pereţii lăzii la 10-15 cm de diafragmă 4 cuişoare care ar sprijini un panou pentru a crea lângă diafragmă un mic spaţiu în care aş pune materialele absorbante. Dacă aş cultiva cereale nu m-aş jena să pun în golul lăzii un sac cu paie de ovăz sau de grâu.
-Ştim că în stup noaptea culegătoarele ocupă fagurii din afara cuibului, albinele bătrâne fiind pe fagurii exteriori. Nu ştiu sigur dacă în ghemul de iernare situaţia este identică iar Hristea a scris că în coaja ghemului se aşază albinele tinere. Pentru ca albinele de pe primul şi ultimul figure, aflate toate în coaja ghemului, să poată intra şi ele în interiorul ghemului pentru a se reface fiind înlocuite de altele din interior, perforez în treimea superioară primul şi al doilea precum şi ultimul şi penultimul fagure. Dacă am ocazia perforez şi ceilalţi faguri, permiţând astfel şi transferul de miere spre eventualele intervale aflate în dificultate.
-După 10-15ianuarie închid aerisirea de fund până la revenirea timpului cald, pentru a favoriza menţinerea uni regim termic optim şi ocuparea cu ouă şi a părţii de jos a fagurilor.
-Verific poziţia ghemului pentru a constata dacă este cazul să le dau hrană ori să retrag iar uneori chiar să adaug un fagure.
-Retrag scândurile de podişor şi păturile şi le înlocuiesc cu foliile şi polistirenul expandat.
-Condensarea apei pe folie este benefică de această dată pentru că având-o albinele nu mai ies după apa necesară puietului în zile însorite dar cu doar 5-6 grade, când de multe ori nu mai pot zbura după ce au ingerat apa rece.
-La această verificare aflu şi cum a decurs prima parte a iernării. Dacă materialele absorbante sunt ude le înlocuiesc ori le pun la uscat şi caut să aflu cauzele, pentru că nu este chiar în ordine. Ele trebuie să fie doar uşor jilave, astfel că le pot lăsa până la revizia de primăvară.
-Această metodă nu cere multă manoperă în plus deci poate fi aplicată de începătorii care urmăresc sporirea numărului de familii. Dacă au puţin timp în plus şi care începător nu-şi poate face? Ca beneficii avem consum de miere ceva mai redus, iernare fără a supune albinele la stresul provocat de frig, uzură mai mică a albinelor iernate şi dezvoltare mai rapidă în primăvară. Că ne vom rupe aşa cum ne învăţăm este o falsă ameninţare. Orice învăţ are şi dezvăţ iar când sporirea efectivului nu ne va permite să le mai “boierim” putem trece oricând la pregătirea minimalistă pentru iernare!
-Unii colegi mă acuză că am venit cu argumente savante. De fapt am venit cu argumente oferite de fizica învăţată în clasa a şaptea şi cu puţină logică. Doar formula pentru calcularea pierderii de căldură am învâţat-o în altă parte. Alţii m-au acuzat că scriu prea mult, trei rânduri fiind suficiente. Dacă adversarii împachetării erau de bună credinţă puteam să nu scriu nici cele 3 rânduri. Pentru că nu ar fi pornit campania de toamnă a atacării împachetării, nici nu m-ar fi contrazis pe acest topic înainte de a afla ce vreau să susţin. Pentru că practica este modalitatea sigură de a verifica teoria revin cu dovezi postate încă în luna ianuarie. Atunci am dovedit că albinele aflate într-un spaţiu pe care îl pot controla din punct de vedere termic sunt capabile să-şi părăsească ghemul chiar şi pe temperaturi de -19 grade Celsius! Pentru că le-am împachetat pentru iernare s-au putut deplasa peste golul ceva mai mare decât o ramă care le despărţea de rama descăpăcită pe care le-am dat-o pentru demonstraţie. Ba au acoperit-o şi au făcut şi punţi vii de la ea la cuib, punţi pe care transportau mierea, aşa cum arată poza.
Unii nu au învăţat nimic din asta şi nu s-au sfiit să scrie că albinele mele nu sunt în regulă. Am repetat experienţa cu o altă familie dar ei continuă să fie adversari ai împachetării deşi după ce am postat această poză unor colegi le-au murit familii de foame deşi aveau mâncare alături sau deasupra ghemului. Au murit pentru că nu au avut un spaţiu pe măsura puterii lor, pe care să-l poată controla din punct de vedere termic, spaţiu asigurat de împachetarea pentru iernare. Am copiat poza de la pagini personale, pag. 8, 25 ianuarie 2010, unde punţile din golul lăzii se văd mai clar. Valer Bodea
24.10.2010
50.6KB
Aici sunt la 1200 m alt.
TOATE CELE BUNE.
16.03.2008
37.8KB
Vasluiul e pe primul loc
Ca si pheonix din cenusa
Noi am renascut
De pe plaiuri moldovene
Toti am aparut
Pe teren si in tribune
Vrem sa castigam
Cu totii sa strigam:
Hai Vaslui, hai Vaslui
Astazi vrem victoria
Hai Vaslui, hai Vaslui
Noi strigam cu totii
(Hei, Hei, Hei)
Vom castiga.
Hai Vaslui, hai Vaslui
La peluza nordului
Hai Vaslui, hai Vaslui
Vrem sa fim in frunte
(hei, hei, hei)
Hai Vaslui.
Hei Hei Hei Hei Hei Hei
Vrem ca astazi sa invungem
Sa luptam acum
Si cu steagul galbem-verde
Sa pornim la drum
Nimeni nu ne sta in cale cand ne avantam
Noi vrem sa castigam
Hai Vaslui, hai Vaslui
Astazi vrem victoria
Hai Vaslui, hai Vaslui
Noi strigam cu totii
(Hei, Hei, Hei)
Vom castiga.
Hai Vaslui, hai Vaslui
La peluza nordului
Hai Vaslui, hai Vaslui
Vrem sa fim in frunte
(hei, hei, hei)
Hai Vaslui.
Hai Vaslui, hai Vaslui
Astazi vrem victoria
Hai Vaslui, hai Vaslui
Noi strigam cu totii
(Hei, Hei, Hei)
Vom castiga.
Hai Vasluď.
05.09.2007
47.8KB
Nr.5:
-are ceva albina ,cele 5 intervale ocupate aproape in totalitate;
-miere din belsug,pe trei rame plus ceva resturi pe celelalte;
-nu am gasit puiet ssau celule ouate,dar in spatiul de ponte am vazut ca celulele erau curate-sa fi iesit albina tanara mai devreme?
-nu am gasit matca -poate nu am vazut-o eu;
-nu are umezeala si nici mucegai;
-jumatea de apifonda era consumata aproape 1/4,am lasat-o in continuare;
16.03.2011
46.7KB
o poza inainte de plecare.atat cat este gradina de lata,dupa cum se vede,cam 9 metri, terenul din spatele gradinii tot pe o latime de 9 metri si pe lungime 200 metri este al nostru.
Acolo as vrea sa ingradesc si sa ma extind cu stupina.
INTREBARE ;daca este proprietate, dar fiind in prelungirea gradinii probabil ca nu e intra ci extravilan se poate oare ca MASURA 141, SUBZISTENTA?
MA VOI INTERESA.DACA MA POATE AJUTA CINEVA CU UN SFAT I-AS FI RECUNOSCATOR!
15.01.2011
59.2KB
Si ceva productie cu ajutorul frezei,Dar si peste 2000 de rame mici care nu sunt in poza.
13.02.2009
48.7KB
"fabrica" de mititei
21.03.2009
39.8KB
in final
19.02.2010
25.4KB
din alt unghi
01.03.2011
68.3KB
Cineva m-a întrebat cum se tratează diarea familiilor de albine. Scriu ce ştiu în speranţa că alţi colegi vor completa.
CAUZE FAVORIZANTE
-Rezervele de păstură insuficiente şi corpul gras insuficient dezvoltat toamna provoacă o rezistenţă mică a familiei de albine în faţa îmbolnăvirii de diaree ori de alte boli. În consecinţă cine provoacă ponta până târziu în toamnă poate culege diaree spre sfârşitul iernii mai ales dacă toamna a fost săracă în polen.
-Mierea de mană şi hrănirea de completare la prepararea căreia nu s-a folosit apă curentă ori de fântână fiartă şi răcită pentru a îndepărta sărurile minerale(care se depun pe fundul vasului) pot provoca diaree prin faptul că supraâncarcă intestinul gros al albinelor prin conţinutul lor mare în săruri minerale.
-Personal înclin să cred că şi folosirea ceaiurilor la hrănirea de completare ar putea contribui alături de alte cauze la îmbolnăvirea de diaree prin supraâncărcarea intestinului cu substanţe minerale de aceea eu nu le dau albinelor ceaiuri. Le-aş da dacă ar fi bolnave.
-Cărţile vechi recomandă prepararea siropului de completare a rezervelor(toamna) cu apă de ploaie ori de râu, acestea având concentraţie mică de săruri minerale. Vremurile s-au schimbat, apa de râu poate fi poluată iar picăturile de ploaie se formează prin condensarea vaporilor de apă din nori pe diverse particole pe care le-a ridicat vântul ori poluarea aşa că eu nu le mai folosesc.
-Umiditatea excesivă din stup poate favoriza apariţia diareii aşa că este importantă şi evitarea situaţiilor care provoacă un consum sporit de miere din care bineânţeles rezultă o cantitate mărită de apă şi deschiderea suficientă a urdinişului, existenţa aerisirii de fund, a fundului cu plasă, a urdinişului superior(pe care eu nu-l mai folosesc) şi pregătirea corectă a familiei în vederea iernării uscate.
-Mierea necăpăcită aflată în afara ghemului, mai ales cea provenită din sucurile de fructe culese de albine toamna poate fi o cauză favorizantă a îmbolnăvirii, datorită conţinutului mare în apă.
-Şi siropul cu conţinut mare de apă dat iarna ar putea fi un factor favorizant al îmbolnăvirii dacă se asociază cu alte cauze, prin cantitatea mare de apă care va fi eliberată în stup la consumarea lui. Pentru a preântâmpina umiditatea excesivă eu prepar sirop concentrat între 4:1 şi 5:1 când sunt nevoit să fac iarna hrăniri de salvare, pe care-l invertesc cu 1 gram de sare de lămâie la kg de zahăr.
-Zgomotele, înfundarea urdinişului cu albine moarte, zăpadă densă sau gheaţă şi fumul adus de vânt în stupină provoacă un consum mai mare de miere care poate favoriza îmbolnăvirea.
-Blocarea albinelor cu diafragma, cu turta ori cu folia, chiar dacă nu le omoară le sperie, le face să consume mai mult şi poate urma diarea. A acestora, nu a familiei, dacă sunt puţine familia nu se îmbolnăveşte. Postez poza cu isprava unei asemenea albine, singura din fericire, până acum.
-Hristea scrie că şi adăugarea unei cantităţi prea mari de tartru la prepararea siropului de completare a rezervelor, toamna, poate favoriza îmbolnăvirea de diaree. De aceea eu invertesc siropul 3:1 preparat toamna pentru completarea rezervelor cu doar 0,5 grame de sare de lămâie la kg de zahăr, cum recomandă Liviu Pădurean.
-Şi ţinerea stupilor iarna cu urdinişul spre nord, la umbra unor construcţii ori pe teren cu băltiri de apă pot provoca îmbolnăvirea.
SIMPTOMELE BOLII
-Zgomotul neobişnuit provocat de albinele neliniştite.
-Având intestinul gros supraîncărcat albinele au abdomenul umflat şi alungit, arătând posibilitatea apariţiei diareii. O apăsare chiar accidentală provoacă defecarea. Un zbor de curăţire natural ori provocat la peste 8-9 grade poate preântâmpina îmbolnăvirea.
-Dacă nu au făcut zbor de curăţire unele albine încep să defece în stup pe faguri, în celule, pe leţurile superioare, pe alte albine ori pe pereţi. Cu cât o fac tot mai multe cu atât se accentueată mirosul greu, neplăcut, acru, greţos chiar.
-Dacă apare un zbor de curăţire la limită, multe albine nu se pot abţine şi murdăresc scândura de zbor şi peretele frontal al stupului. Dejecţia nu este compactă, este apoasă şi se prelinge pe perete. Cine observă aşa ceva trebuie să ia măsuri imediate de prevenire a diareii. Pereţii exteriori ai stupului rămaşi curaţi după zborul de curăţire sunt un certificat de sănătate, garantând că în interior este curat şi uscat.
CONSECINŢELE BOLII
-Încercând să cureţe stupul şi fagurii şi hrănindu-se cu mierea plină de microbii eliberaţi prin dejecţii îmbolnăvirea se agravează, albinele mor, puietul nu este viabil.
-Sporii de nosema care se găsesc în stare benignă în majoritatea familiilor de albine pot deveni virulenţi şi apare nosemoza care omoară familia şi poate îmbolnăvi şi familiile neindemne care-i vor fura mierea. Cu tot mirosul urât, unele mai predispuse la hoţie ori flămânde sunt tentate.
TRATAMENT
-Zbor de curăţire provocat, afară ori în spaţii închise, după caz.
-Scuturarea familiei într-un stup dezinfectat, pe faguri vechi fără miere dar în celulele cărora s-a turnat ceai medicinal. Ceaiul se prepară din măcriş ori frunze de coacăz negru 200 de g la litrul de apă, îndulcit cu un kg de miere ori zahăr.
-Administrarea ceaiului continuă câteva zile, până la dispariţia simptomelor.
-După dispariţia simptomelor se mută familia în stup dezinfectat, pe faguri cu miere sănătoasă.
-Fagurii se topesc, nu se dezinfectează, cum recomandă manualele. Stupii şi ramele se dezinfectează cu sodă caustică, sodă de rufe ori dezinfectanţi moderni.
Valer Bodea
P.s. Poate şi un antibiotic ar fi bun în sirop dar acesta este domeniul medicilor noştri.
27.02.2011
24.7KB
Corpul 3 de la o familie de anul trecut.
26.08.2010
35.8KB
Alt versant ...
20.02.2010
52.3KB
mascota targului
15.03.2009
49.1KB
L-am desprins ca sa-l pozez cu tot cu oua....se vad ouale??
04.07.2009
46.9KB
alta
17.01.2009
21.5KB
progresia rosăturii - faţă de alte poze mai vechi
31.01.2010
36.3KB
3
01.01.2011
61.9KB
Scuzati, salvasem poza intr-un format neacceptat.
10.12.2008
41.2KB
poze
31.01.2010
82.5KB
Centri ( fugi ) fuge
07.03.2010
50.7KB
cateva poze :hi:
21.06.2010
45.6KB
prima data cand a intrat in casa noastra o revista apicola 1956
cumparata de bunicul meu
03.02.2010
40.7KB
Asa, comparativ... :rotfl: :rotfl: :rotfl:
20.12.2009
55.4KB
Pagina 3
08.03.2010
26.8KB
x
04.04.2010
49.1KB
nea romikele! :hi:
27.04.2010
28.5KB
Ultimul polen de toamna
23.11.2010
79.9KB
asta e pentru tibistup...stie el ... :rotfl: :rotfl:
02.10.2010
70KB
Actiune posesorie 1
este formulata de o persoana juridica (SC ICDA SA Bucuresti, infiinatata in 1996) care nu a avut niciodata teren in proprietate in padurea Bididia, impotriva unei persoane fizice care de asemenea nu a avut si nu are teren in proprietate si nici in folosinta in respectiva padure. Din punct de vedere juridic e o actuine inadmisibila.