APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
Lista Forumurilor Pe Tematici
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" | Reguli | Inregistrare | Login

POZE APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
Alexandraa.
Femeie
22 ani
Braila
cauta Barbat
26 - 80 ani
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" / LEGISLATIE NATIONALA SI EUROPEANA / Amplasarea a 20-30 stupi in localitate  
Autor
Mesaj Pagini: 1
vinci
apicultor

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1
Va rog sa-mi dati si mie un raspuns sigur cu privire la amplasarea a 20-30 de stupi in gospodarie.Ma refer la faptul daca exista vreo reglementare clara cu privire la pozitionarea stupilor fata de gardul vecinilor sau fata de casele in care locuiesc.Ma intereseaza urgent deoarece am discutii cu unul din vecini(cu toate ca stupii sunt amplasati la peste 20 metri de casa respectivului si orientate cu urdinisul opus fata de casa lui).M-a amenintat ca ma da in judecata(a venit cu doua persoane si insotit de primar,a numarat stupii,a intrebat alti vecini daca ii deranjeaza albinele.Vecinii au declarat ca nu-i deranjeaza.
Vecinul cu problema sustine ca are sotia alergica la veninul de albine.
Nu stiu ce sa fac.
Mentionez ca la vreo 300 de metri de mine se afla presedintele Apicola din judetul Arges si care are doua pavilioane.
Ma intreb,oare numai albinele mele vin la vecin?
Eu de cite ori am vazut musafiri la acest vecin nu am constatat ca albinele vin la el.Numai cind nu sint acasa imi spune ca vin albinele la el.
Ati putea sa-mi dati un sfat cum sa procedez cu respectivul,mai ales ca este un om care este inspector la curtea de conturi si se da mare si tare.


pus acum 16 ani
   
lucky5strike
CLUB STUPARITUL

Din: Craiova
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 3248
Da-te si tu mare si tare cu un fagur de miere!

E foarte posibil sa se faca mic si lacom...



pus acum 16 ani
   
lucky5strike
CLUB STUPARITUL

Din: Craiova
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 3248
fagur, nu borcan...



pus acum 16 ani
   
KCOSTICA
apicultor

Din: craiova LEU DOLJ
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 43
cred ca e vorba de o conspiratie vecin-presedinte aca

_______________________________________
NIMENI NU E PERFECT! TOTI AVEM DE INVATAT(altii din greselile noastre)

pus acum 16 ani
   
ady13
apicultor

Din: arad
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 130
in curte ta faci ce vrei,poate sa vina si Tariceanu ca nu are ce sa iti faca.Am trecut si eu prinasta,acum au lasato moale.Bafta

_______________________________________
gandeste prima data

pus acum 16 ani
   
dragos2006
Vizitator



Eu am fost cercetat penal anul acesta pentru ca am dat peste un primar care nu are mai mult de un neuron in creier care mi-a zis ca daca nu plec din comuna lui(stateam pe un islaz comunal) va face plangere penala , bine inteles ca nu am plecat si individul a facut plangere , dosarul a ajuns la parche unde s-a dat neinceperea urmarii penale. si daca o albina ciupeste pe cineva acela trebuie sa demonstreze ca este albina ta altfel sa stea in banca lui.
  Poti tine cati stupi vrei in curte si sa nu uiti ca oricine ar vrea sa intre in curtea ta ii trebuie mandat altfel le dai flit!


pus acum 16 ani
   
drone1952
apicultor

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 675
Dle dragos2006'
Da nu ai bagat legea apiculturi intre ochi care spune parca ceva despre vatra de albine..Daca ii dadeai o vadra de miere mai face plingere? Faceti si dv cum face prietenul meu:are 3-4 exemplare din Legea Apiculturii si le-o da celor care au probleme de orientare legislativa.
Cu stima


_______________________________________
Drumul de la posesor de stupi la stupar e lung si anevoios!


pus acum 16 ani
   
balasbebe
CLUB STUPARITUL

Din: Zalau,SJ.:1956
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 5335
Singura problema in amplasarea stupilor este avizarea lor. La noi in Zalau sunt stupari care au in curte cateva nuclee la imperecheat. S-a facut o plangere la DSV. sunt in cercetari si inca nu stiu ce masuri s-au luat. De regula, noi cei de la oras, avem facuta si autorizarea la domiciliu, si nu unde este amplasata stupina. Fiind la acelasi domiciliu, cu reclamatia facuta, s-ar putea sa se retraga autorizatia de functionare.

pus acum 16 ani
   
stefan1
apicultor

Din: sibiu 1953
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 619
Avand stupina stationara ,eu am obiectii serioase fata de cei care amplaseaza pavilioanele sau vetrele temporare cum ii taie capul. Stiu ca pe Forum sunt mai multi stupari de pastoral si o sa am opozitie. Anul asta, mai mult ca in altii, aceasta problema e mai acuta, ca multi nu au mai fost la fl-soarelui sau s-au intors rapid si dezamagiti. Acestia aseaza stupii langa sursele de cules tarziu fara a sti sau a-i interesa de stuparii din zona. Se incalca clar legea pastoralului. Asta prevede necesitatea autorizatiei pentru locul respectiv. Dar autorizatia ar trebui sa se dea dupa ce se evalueaza potentialul melifer al zonei si numarul de stupi din acea zona. Cine a facut vreodata o asa evaluare? Mai cu seama ca evidentele apicole din primavara nu sunt realiste, iar prin roiri efectivele pot fi mult mai mari.
In plus acestia isi intrepun stupinele intre sursele melifere si stupinele stationare, care nu pot fi mutate pe distante de 1-2 km, din motive cunoscute. Asa ca acesti noi veniti fura nu numai baza melifera ci si din albinele culegatoare, genereaza furtisaguri prin suprapopulare si aduc boli pentru care familiile stationare nu au imunitate. Ar fi inca multe de spus, poate altadata.


_______________________________________
O problema bine pusa e pe jumatate rezolvata.

pus acum 16 ani
   
Johny
apicultor

Din: Otelu Rosu
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 133
Cat priveste bolile pe care cica le au stupii care merg in pastoral il asigur pe sibianul revolutionar care ar vrea sa nu mai treaca nimeni prin fata albinelor lui, acesti stupi de regula sunt indemni de boala mai degraba dei care stau cu ei stationar propaga diferite boli incepand de la loca si terminand cu parazitozele. Cei care duc stupinele la pastoral nu sunt asa de prosti incat sa cheltuie o multime de bani incat sa nu scoata nimic din asta, se stie ca doar un stup sanatos este productiv nu cei care sufera de anumite boli, boli pe care de cele mai multe ori le gasesti la cei ce fac un stuparit stationar. Cu stima si respect JOHNY!!!!!!!!

_______________________________________
...........a intins varful toiagului pe care-l avea in mana, l-a varat in intr-un fagure de miere, si a dus mana la gura; si ochii i s-au luminat. 1Samuel 14; 27.

pus acum 16 ani
   
dragos2006
Vizitator




drone1952 a scris:

Dle dragos2006'
Da nu ai bagat legea apiculturi intre ochi care spune parca ceva despre vatra de albine..Daca ii dadeai o vadra de miere mai face plingere? Faceti si dv cum face prietenul meu:are 3-4 exemplare din Legea Apiculturii si le-o da celor care au probleme de orientare legislativa.
Cu stima


am vrut sa-i dau eu mai multa miere si nu a vrut , am zis ca ii dau pentru fiecare familie bani cat ia pentru  o oaie la pasunat si stii cat mi-a cerut : 10000ron (adica 100.000.000 lei vechi) Ce sa ii spui de legea apiculturii cand el nu stia ca se spune stupi , pronunta stupuri , la un monument al prostiei degeaba ii arati legea apiculturii , noroc ca procurorii  au ceva minte in cap si nu pun botul la asemenea plangeri .


pus acum 16 ani
   
drone1952
apicultor

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 675
Dle dragos2006,
Cu asta m-ai dezarmat.Dar asa de dragul conversatiei nu l-ai intrebat cum a ajuns la suma aceia?In cazul asta mai ai o varianta: din calea nebunului te dai la o parte.
Ce sa faci tara se numeste ROMANIA.
Cu stima


_______________________________________
Drumul de la posesor de stupi la stupar e lung si anevoios!


pus acum 16 ani
   
stefan1
apicultor

Din: sibiu 1953
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 619

Johny a scris:

Cat priveste bolile pe care cica le au stupii care merg in pastoral il asigur pe sibianul revolutionar care ar vrea sa nu mai treaca nimeni prin fata albinelor lui, acesti stupi de regula sunt indemni de boala mai degraba dei care stau cu ei stationar propaga diferite boli incepand de la loca si terminand cu parazitozele. Cei care duc stupinele la pastoral nu sunt asa de prosti incat sa cheltuie o multime de bani incat sa nu scoata nimic din asta, se stie ca doar un stup sanatos este productiv nu cei care sufera de anumite boli, boli pe care de cele mai multe ori le gasesti la cei ce fac un stuparit stationar. Cu stima si respect JOHNY!!!!!!!!


  Ai raspuns la o singura problema ridicata de mine.
  Se respecta in acest caz legea pastoralului? A verificat cineva potentialul melifer al zonei? Se stia cati stupi sunt in zona? Are voie sa se intrepuna intra mine si sursa de cules?
  Spui ca stupii de pastoral sunt indemni la boala mai degraba ca cei stationari. Perfect de acord. Ei au dezvoltat o rezistenta la  diferite populatii de microbi, ciuperci, viroze, ceea ce nu inseamna ca nu sunt purtatori de astfel de agenti, care prind albinele locale care nu s-au confruntat cu ei, complet descoperite. Grav este ca in toamna afecteaza exact generatia care ar trebui sa ierneze. Eu am constatat in 4-5 ani (niciodata consecutivi) cand am avut asa un musafir, o depopulare inexplicabila in toamna si mortalitate pe iarna, fata de ceilalti ani cand practic nu am pierderi in iarna. 
   De fapt se stie ca nu numai fiecare stupina dezvolta o flora microbiana proprie ci chiar fiecare stup. Pe vara, cand generatiile se schimba rapid, adaptarea e usoara, dar toamna ...


_______________________________________
O problema bine pusa e pe jumatate rezolvata.

pus acum 16 ani
   
pab
apicultor

Din: Buzau-Bucuresti
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1186
Nu exista familie de albine indemna la bolile specifice. Indemnitatea se traduce prin faptul ca acel organism nu poate face niciodata acea boala, fie pt ca este vaccinat (are anticorpi), fie pt ca acel microorganism nu se poate dezvolta pe acea gazda (Ex:exista rase care fac o anumita boala, si rase care nu fac acea boala pe motiv ca acel microorganism nu se poate dezvolta pe acel mocroorganism).
Alta chestie, familiile din pastoral nu au cum sa dezvolte o rezistenta specifica la boli, fata de cele stationare. Din contra, datorita formei de exploatare intensive a celor care pleaca in pastoral, precum si stresului mult accentuat generat de modul de exploatare, familiile care fac pastoral sunt mai sensibile.
in alta ordine de idei, o parte negativa a pastoralului este ca prin acesta forma de exploatare se difuzeaza boli bacteriene pe distante foarte mari. Tocmai de aceea, fam depistate cu boli se carantineaza pe vatra. Nu vreau sa ma dau destept, dar mai documentati-va.


_______________________________________
Drd.Med.Vet. Poncea-Andronescu Bogdan
Bucuresti-Buzau
0721.269.791

pus acum 16 ani
   
pab
apicultor

Din: Buzau-Bucuresti
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1186
Nu exista familie de albine indemna la bolile specifice. Indemnitatea se traduce prin faptul ca acel organism nu poate face niciodata acea boala, fie pt ca este vaccinat (are anticorpi), fie pt ca acel microorganism nu se poate dezvolta pe acea gazda (Ex:exista rase care fac o anumita boala, si rase care nu fac acea boala pe motiv ca acel microorganism nu se poate dezvolta pe acel mocroorganism).
Alta chestie, familiile din pastoral nu au cum sa dezvolte o rezistenta specifica la boli, fata de cele stationare. Din contra, datorita formei de exploatare intensive a celor care pleaca in pastoral, precum si stresului mult accentuat generat de modul de exploatare, familiile care fac pastoral sunt mai sensibile.
in alta ordine de idei, o parte negativa a pastoralului este ca prin acesta forma de exploatare se difuzeaza boli bacteriene pe distante foarte mari. Tocmai de aceea, fam depistate cu boli se carantineaza pe vatra. Nu vreau sa ma dau destept, dar mai documentati-va.


_______________________________________
Drd.Med.Vet. Poncea-Andronescu Bogdan
Bucuresti-Buzau
0721.269.791

pus acum 16 ani
   
dragos2006
Vizitator




drone1952 a scris:

Dle dragos2006,
Cu asta m-ai dezarmat.Dar asa de dragul conversatiei nu l-ai intrebat cum a ajuns la suma aceia?In cazul asta mai ai o varianta: din calea nebunului te dai la o parte.
Ce sa faci tara se numeste ROMANIA.
Cu stima

PS Acum il dau eu in judecata pentru denunt calomnios si ii cer despagubire 10000RON exact cat mi-a cerut el pentru stupii pusi pe islaz

Modificat de dragos2006 (acum 16 ani)


pus acum 16 ani
   
drone1952
apicultor

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 675
Dle dragos2006,
Nu faceti rau si daca veti gasi si un avocat bun aveti sanse.Oricum scriind acestea nu ma gindesc la banii primiti de dv daca cistigati procesul ci mai mult la puterea exemplului,ptr ca multi care ,temporar, au puterea si cred ca pot face ce vor.Cu o sentinta in care cistigati multi se vor linisti.
Va doresc succes.
Cu stima


_______________________________________
Drumul de la posesor de stupi la stupar e lung si anevoios!


pus acum 16 ani
   
apivera
apicultor

Din: Arad
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 410
dragilor   
nu-i luati in serios

va povestesc si eu una scurta:
m-am apucat de lucru in remorca si ma pomenesc cu un logan rosu la 5 metri in fata rermorcii pe directia de zbor............
din logan sare un individ tanar si striga in directia mea  DOCTORU VETERINAR     CU CINE ATI VORBIT SA PUNETI STUPII AICI...........dupa care nu a mai asteptat raspuns pentru ca albinele i-au sarit in cap iar dansu a bagat in marsarier vreo 10 metri si a deschis timid geamul facandu-mi semn sa vin la el.
m,-a pornit un ras infundat  si cand i-am zis cu cine am vorbit ,cu un prieten consilier doctoru  a zis zambind manzeste  DA SI MATALE UN FAGURE

mai am si alte intalniri de grad zero cu diversi extraterestri veterinari din zona mea

NU VA SPERIATI TZARA ASTA E PLINA SI DE ASEMENEA EXEMPLARE SI DIN PACATE SI DIN NOUA GENERATIE dar sunt inofensivi

in amplasari tre sa tineti cont de contactul posibil cu animale mai ales cu cai s-au intamplat accidente grave

Modificat de apivera (acum 16 ani)


_______________________________________
singurul lucru care nu te minte in viata este meseria

pus acum 16 ani
   
Johny
apicultor

Din: Otelu Rosu
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 133
Pentru herr PAB, nu am pretentia ca le stiu pe toate dar cu documentarea zic eu ca stau bine ,dar ce sa-i faci una este teoria si de multe ori alta este practica mai ales cu o stupina de la 150 fam. in sus. Nu inteleg un lucru, care este stresul fam. de albine daca merge din cules in cules, oare nu asa a fost creiata de ZIDITORUL, chiar sa observat practic ca albinele care fac pastoral sun mai vioaie si fructifica sursele de cules mai bine ca cele de stationar, din cauza ca este o albina hranita pe cules si este mai viguroasa. Cat priveste difuzarea unor boli prin practicarea pastoralului trebuie sa recunoastem ca mai sunt unii carpaci in apicultura care ne fac de ras breasla si vin cu fam. de multe ori netratate corespunzator de varooza, in rest eu am descoperit numai benificii in pastoral. CU STIMA SI RESPECT JOHNY!!!!!

_______________________________________
...........a intins varful toiagului pe care-l avea in mana, l-a varat in intr-un fagure de miere, si a dus mana la gura; si ochii i s-au luminat. 1Samuel 14; 27.

pus acum 16 ani
   
stefan1
apicultor

Din: sibiu 1953
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 619
Nu ma refeream la boli ca loca sau varooza, pe care un stupar care vine cu 1-200 de stupi e sigur capabil sa le stapaneasca. Sunt altele generate de bacterii, virusi etc, impotriva carora nu e un tratament specific. Se stie ca numai varroa e vector a 15-16tipuri de virusi care pot afecta albinele. Cat priveste imunitatea ,sa ne gandim la ce au patit bastinasii din America in contact cu europenii, dar si de molimele aduse in Europa de migratorii asiatici. Chiar si" Ciuma lui Caragea"din 1812-1813 a fost in contextul expeditiei lui Napoleon in Rusia, cu deplasari masive de oameni. Chiar armata lui Napoleon a fost invinsa mai mult de boli decat de rusi.
   Suprapopularea unei zone e iar un factor serios de raspandire a bolilor.

Vad ca nu am mare sustinere pe forum, dar deplasarea necontrolata a familiilor de albine are unele efecte clar negative. Uite ca in Suedia sau Germania e tendinta ca stuperii sa-si creeze propriile baze maelifere, iar pastoralul sa se limiteze la cateva zone recunoscute prin potentialul melifer.  Israelul are, in deshert, o productie de miere pe familie mult mai mare ca noi. Acolo numarul de stupi e strict corelat cu potentialul melifer. Nimeni nu are voie sa detina un stup daca nu poate dovedi ca are o sursa de cules nerevendicata de altcineva. Si la noi sunt zone slab populate cu albine, care ar putea fi valorificate de cei cu pavilioane, dar criteriile multora in alegerea vetrei temporare sunt comoditatea, accesul facil iar stuparii locali nu conteaza pentru ei.


_______________________________________
O problema bine pusa e pe jumatate rezolvata.

pus acum 16 ani
   
pab
apicultor

Din: Buzau-Bucuresti
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1186

stefan1 a scris:

   Suprapopularea unei zone e iar un factor serios de raspandire a bolilor
deplasarea necontrolata a familiilor de albine are unele efecte clar negative.

Sunt absolut de acord cu dvs.


_______________________________________
Drd.Med.Vet. Poncea-Andronescu Bogdan
Bucuresti-Buzau
0721.269.791

pus acum 16 ani
   
pab
apicultor

Din: Buzau-Bucuresti
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1186
pentru Johny, cand am zis de stres, ma refeream la desele transporturi pt pastoral, interventii, si la faptul ca o albina adaptata in zona de campie daca o muti la munte, tre sa se adapteze-factor de stres, si invers, familii de alb din zona deal-munte aduse la campie, iarasi factor de stres.
Stresul slabeste capacitatea de aparare a organismului.
Sa stii ca si eu practic pastoralul, sunt de acord cu tine ca fam de alb duse din cules in cules se dezv mai bine, dar sunt mai sensibile si mai receptive in contact cu suse noi de microbi din zone noi.


_______________________________________
Drd.Med.Vet. Poncea-Andronescu Bogdan
Bucuresti-Buzau
0721.269.791

pus acum 16 ani
   
lucky5strike
CLUB STUPARITUL

Din: Craiova
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 3248

stefan1 a scris:


   Suprapopularea unei zone e iar un factor serios de raspandire a bolilor.
   Israelul are, in deshert, o productie de miere pe familie mult mai mare ca noi. Acolo numarul de stupi e strict corelat cu potentialul melifer.




Daca ar tine cont de asta si miile de stupari care dau buzna an de an la Calafat, nu ar mai pleca an de an cu magazii goale, cu toata seceta sau vremea neprielnica.

Pana la urma, cand inghesui pe cate o vatra de cateva hectare 5000 de stupi, la ce rezultat sa te astepti?

Riscul contactarii unei boli in pastoral e asumat, cand iti pornesti la drum, fiindca la orice deplasare in ceafa stuparului nu e decat imaginea ramei pline de miere.


pus acum 16 ani
   
dragos2006
Vizitator



totusi traim intr-o tara libera , acum eu ce sa fac sa ma cert cu stuparii din Moldova si cu muresenii care vin in zona noastra si pun stupii cum ii taie capul ?

pus acum 16 ani
   
lucky5strike
CLUB STUPARITUL

Din: Craiova
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 3248
De cand e lumea, a fost o regula mare la pastoral: sigura e doar cheltuiala si impotmoleala. Ca sa obtii peste cheltuiala, trebuie sa faci pastoral cu cap.

E normal ca nu poti sa previi unele situatii precum sa soseasca in aceeasi seara cu tine pe vatra alti apicultori, dar e reprobabil faptul ca se produce asta an de an, ca ajung albinele sa se stranga de gat pe flori doar doar or umple cateva celule. Uite de ce: multi fac si 500 de km sa aduca stupiii la salcam I, dar ajunsi la padure fac greseala sa "traga pe dreapta", "la drumul mare"...

Am avut odata ocazia sa vad clar ce inseamna plasarea stupilor cat mai ferit, sa aiba pe cat posibil mai mult camp unic de cecetare.

Vizitam doi preteni acum 3 ani la Piscu la salcam 1. Baieti capabili amandoi... nu dau nume ca sa nu se ofuscheze unele musculite cu mancarime de limba pe aci!)

Unul avea cam 160 de stupi dupa el, trasi "la drumul mare". langa el, pavilion dupa pavilion, de toate sortimentele, din mai toate judetele "grele" in apicultura.... in total vreo 3000 de stupi. Toti dezamagiti.... nectar sporadic in faguri, spor total de 8 kg, priveau cerul.

Celalalat lucra in grup cu alti 2 stupari si impreuna deplasau 300 de familii, plasate insa adanc in padure, unde salcamul era numai al lor; asta avea in cat rame Dadant pline pe jumatate cu miere, clar un spor mult superior.

In castig a iesit acela care a stiut ca mierea se face in coclauri.


pus acum 16 ani
   
stefan1
apicultor

Din: sibiu 1953
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 619
Suprapopularea nu inseamna nr stupi/ha ci nr stupi raportat la cantitatea de nectar (toamna si de polen) a zonei. Ori aceasta variaza de la an la an, iar autorizatiile de pastoral se dau la toti amatorii. Noroc ca potentialul normal al marilor zone de pastoral depasea necesarul de resurse pentru toti care veneau. In ultima vreme s-au redus suprafetele prin taieri, la care se adauga o vreme nefavorabila. Si asa zonele mai izolate ofera culesuri bune.

_______________________________________
O problema bine pusa e pe jumatate rezolvata.

pus acum 16 ani
   
lucky5strike
CLUB STUPARITUL

Din: Craiova
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 3248
Orisicat, inghesuiala nu da niciodata ca rezultat rama cu miere burdusita, si noi facem pastoral in speranta sa avem parte de asa ceva.

pus acum 16 ani
   
Lilic
apicultor

Din: Edinet RM
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 102
Capitolul I
Dispoziţii generale
Articolul 1. Obiectul legii
Obiectul prezentei legi reprezintă reglementarea relaţiilor privind activitatea īn apicultură, protecţia drepturilor apicultorilor, protejarea albinei melifere şi crearea condiţiilor pentru utilizarea ei raţională la obţinerea produselor apicole şi polenizarea florei entomofile.

Articolul 2. Scopul legii
Scopul prezentei legi īl constituie crearea de condiţii pentru creşterea cantităţii şi īmbunătăţirea calităţii producţiei apicole.

Articolul 3. Noţiuni principale
Īn sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:
apicultură - ramură agricolă a sectorului zootehnic ce cuprinde activitatea de creştere, ameliorare şi exploatare a albinei melifere (Apis mellifera) pentru obţinerea produselor apicole şi polenizarea florei entomofile;
produse apicole - produse ce se obţin īn familia de albine ca rezultat al activităţii lor vitale, sub denumirea de miere, ceară, propolis, polen, venin de albine, lăptişor de matcă, apilarnil, păstură, boştină;
miere - produs natural al albinelor melifere, a cărui denumire nu poate fi utilizată īn denumirea oricăror alte produse obţinute pe cale artificială;
apicultor - persoană care practică apicultura;
floră entomofilă - plante ce se polenizează cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
familie de albine - unitate biologică (colonie) de albine, compusă dintr-o regină (matcă, un număr variabil de albine lucrătoare, trīntori, puiet şi faguri;
regină (matcă - singurul individ femelă īn familia de albine, cu organele reproducătoare complet dezvoltate, capabil să se īmperecheze şi să depună ouă fecundate;
albină lucrătoare - individ femelă cu organele de reproducere incomplet dezvoltate, care constituie marea majoritate de indivizi ai familiei de albine şi care, pe parcursul vieţii, efectuează diferite activităţi conform diviziunii muncii la albina meliferă;
trīntor - individ (albină mascul apt pentru īmperechere cu regina;
stup - construcţie pentru īntreţinerea familiei de albine;
stupină (prisacă - totalitatea stupilor cu familii de albine amplasaţi pe un teritoriu compact īmpreună cu construcţiile şi utilajele necesare pentru apicultură;
stupină staţionară - stupină amplasată īntr-un loc permanent (de obicei, unde se iernează, la locul de īnregistrare;
stupină pastorală - stupină transportată şi amplasată temporar, pe perioada culesului, līngă sursele melifere, mutată ulterior īn alt loc;
bază (sursă meliferă - totalitatea florei entomofile de pe o anumită suprafaţă de teren, care formează nectar şi polen ce servesc drept sursă naturală de hrană pentru albine;
rasă de albine - grup (populaţie) de familii de albine, de origine comună, suficient de numeros pentru creşterea “īn sine”, creat de om prin metode de selecţie īn anumite condiţii pedoclimatice, care posedă anumite particularităţi fenotipice şi genotipice;
familii de albine de prăsilă - familii de albine, de rasă pură, cu performanţe productive superioare, care transmit constant, prin descendenţă, proprietăţile lor de rasă;
stupină de prăsilă - stupină cu familii de albine de prăsilă, confirmate prin documentaţia de evidenţă zootehnică, care a susţinut atestarea de stat conform legislaţiei īn vigoare;
paşaport al prisăcii - act (formular nr.2-Ap), aprobat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, īn care se indică deţinătorul prisăcii, adresa juridică, locul de īnregistrare la staţionar, numărul familiilor de albine, rasa, categoria prisăcii (de prăsilă sau de producţie), rezultatele supravegherii de stat īn zootehnie şi supravegherii sanitar-veterinare, termenele şi caracterul măsurilor de profilaxie şi combatere a maladiilor la albine, adresele de amplasare a prisăcii īn pastoral;
certificat de rasă al mătcii de albine - act (formular nr.1-Ap) aprobat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi eliberat de către Inspectoratul de Stat pentru Selecţie şi Reproducţie īn Zootehnie pentru mătcile de prăsilă care urmează a fi comercializate.

Articolul 4. Reglementarea juridică īn domeniul apiculturii
(1) Relaţiile īn domeniul apiculturii sīnt reglementate de prezenta lege, de alte acte legislative şi normative, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(2) Dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte sīnt stabilite alte dispoziţii decīt cele prevăzute de prezenta lege, se aplică dispoziţiile tratatelor internaţionale.

Capitolul II
Drepturile şi obligaţiile apicultorilor
Articolul 5. Subiecţii activităţii apicole
Activitatea īn apicultură poate fi practicată de orice persoană fizică sau juridică care posedă cunoştinţe necesare pentru aceasta şi respectă normele şi regulile de activitate īn domeniu.

Articolul 6. Drepturile apicultorului
Apicultorul are dreptul:
a) să aleagă pentru creştere rasele de albine omologate īn Republica Moldova;
b) să solicite autorităţilor publice şi deţinătorilor de terenuri permisiunea (acordul) pentru amplasarea stupinei la cules;
c) să-şi adune roiul de albine scăpat din stupina proprie şi urmărit īn continuu, aşezat īn teritoriu străin, deţinătorul acestuia neavīnd dreptul să-l colecteze;
d) să adune roiul de albine găsit, fără supraveghere din partea stăpīnului, şi să-l adăpostească īn stupină proprie cu drept de deţinere īn continuare;
e) să ceară, conform legislaţiei īn vigoare, recuperarea pagubelor provocate de persoane fizice sau juridice;
f) să solicite licenţă pentru genul de activitate “producerea, păstrarea şi comercializarea materialului biologic de prăsilă predestinat reproducerii”, conform legislaţiei īn vigoare;
g) să se asocieze īn diverse asociaţii ale apicultorilor.

Articolul 7. Obligaţiile apicultorului
Apicultorul este obligat:
a) să īnregistreze la primărie adresa stupinei la staţionar, numărul familiilor de albine, precum şi adresa deţinătorului stupinei;
b) să dispună de paşaportul prisăcii (F-2 Ap), eliberat şi īnregistrat de organul abilitat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;
c) să īnscrie īn paşaportul prisăcii toate acţiunile (lucrările) de profilaxie şi combatere a maladiilor la albine, adresele stupinei īn pastoral, precum şi, după caz (pentru stupinele de prăsilă, rezultatele bonitării familiilor de albine, conform cerinţelor legislaţiei īn vigoare;
d) să declare Serviciului Sanitar-Veterinar de Stat orice caz de morbiditate sau mortalitate spontană a albinelor, precum şi apariţia semnelor de boală;
e) să īntreprindă măsurile necesare de protecţie a albinelor;
f) să introducă şi să īntreţină albine doar de rase omologate īn Republica Moldova;
g) să īntreţină terenul de amplasare a stupinei īn conformitate cu cerinţele sanitar-veterinare şi ecologice, să nu cauzeze daune mediului ambiant;
h) să amplaseze stupina la staţionar sau la cules līngă sau pe terenuri agricole, terenuri silvice sau de altă natură doar cu acordul scris al deţinătorului de teren;
i) să reproducă mătci de albine pentru comercializare doar īn bază de licenţă;
j) să utilizeze īn tehnologia de creştere a albinelor şi tratare a maladiilor lor doar preparate chimice şi medicamentoase certificate şi reglementate de normativele naţionale şi internaţionale;
k) să nu falsifice produsele apicole.

Capitolul III
Particularităţile activităţii apicole
Articolul 8. Reglementarea numărului de familii de albine
(1) Numărul familiilor de albine de care poate dispune apicultorul nu este limitat, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2).
(2) Numărul familiilor de albine din teritoriul societăţilor pomi-legumicole se reglementează prin actele statutare sau de către adunarea generală a membrilor acestora īn coordonare cu asociaţia apicultorilor.

Articolul 9. Īnregistrarea familiilor de albine
(1) Autorităţile administraţiei publice locale īnregistrează anual adresele prisăcilor şi numărul familiilor de albine, operīnd īnscrieri īn paşaportul prisăcii.
(2) Deţinătorii prisăcii sīnt obligaţi să declare pentru īnregistrare (reīnregistrare), anual, pīnă la 31 decembrie, la primărie, numărul familiilor de albine şi eventualele schimbări ale adresei prisăcii la staţionar.

Articolul 10. Amplasarea stupinei
(1) Amplasarea stupinelor staţionare se efectuează pe terenurile aflate īn deţinerea apicultorilor, cu condiţia respectării normelor zootehnice, a legislaţiei sanitar-veterinare şi a cerinţelor de protecţie a populaţiei şi animalelor.
(2) Stupii cu familii de albine se amplasează la o distanţă de cel puţin 10 m de la hotarele terenului deţinut de apicultor, de la casele de locuit, de la edificii unde se desfăşoară o altă activitate, de la străzi, drumuri, autostrăzi, şosele şi căi ferate. Dacă distanţa de la hotarul terenului este mai mică de 10 m, stupii cu familii de albine trebuie să fie despărţiţi de terenul vecin printr-un gard (zid) impenetrabil, cu o īnălţime de cel puţin 2 m, extins cu cel puţin 2 m dincolo de stupii amplasaţi la extremitatea stupinei.
(3) Stupinele pastorale se amplasează la sursele de cules, cu acordul deţinătorilor de terenuri şi de surse melifere, la o distanţă de cel puţin 1,5 km īntre ele şi de cel puţin 3 km faţă de stupinele staţionare.
(4) Se interzice amplasarea:
a) stupinei pastorale īn calea de zbor a albinelor altei stupine deja amplasate la sursele melifere;
b) stupinelor staţionare şi pastorale īn apropiere (pīnă la 100 m) de instituţiile preşcolare, spitale, blocuri locative multietajate şi de alte locuri de concentrare īn masă a persoanelor, de fermele de cai - pentru a se evita pericolul īnţepăturilor cu posibile efecte letale, precum şi īn apropierea gospodăriilor acelor cetăţeni care dispun de certificat medical ce confirmă reacţia alergică la īnţepăturile albinelor.
c) stupilor pe balcoane, terase, cerdacuri, acoperişuri şi pe palierele blocurilor locative.

Capitolul IV
Susţinerea de stat a apiculturii
Articolul 11. Rolul autorităţilor administraţiei publice
(1) Realizarea politicii de stat īn apicultură, coordonarea şi dirijarea activităţii respective la nivel central sīnt exercitate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare īn colaborare cu Asociaţia Naţională a Apicultorilor, iar la nivel local - de către direcţiile raionale agricultură şi alimentaţie īn colaborare cu asociaţiile apicultorilor.
(2) Supravegherea activităţii īn apicultură pe īntreg teritoriul ţării este efectuată de către Inspectoratul de Stat pentru Selecţie şi Reproducţie īn Zootehnie şi Inspectoratul Veterinar de Stat ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Articolul 12. Asigurarea condiţiilor pentru activitatea īn apicultură
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale:
a) vor asigura atribuirea gratuită către apicultori a terenurilor (locurilor) de amplasare a stupinelor īn pastoral, conform legislaţiei īn vigoare;
b) vor asigura folosirea cu prioritate, la plantarea terenurilor improprii pentru agricultură (rīpi, margini de drumuri, spaţii verzi), a puieţilor de tei, salcīm, arţar, salcie, castan, corn, a arbuştilor şi a altor plante ornamentale care prezintă interes şi pentru ameliorarea bazei melifere.
(2) Atribuirea terenurilor silvice pentru amplasarea stupinelor īn pastoral şi valorificarea surselor melifere se efectuează gratuit.
(3) Locul de amplasare a stupinei īn pastoral se atribuie īn zona de reşedinţă a apicultorului sau īn orice altă zonă solicitată dacă nu există argumente temeinice de refuz din partea deţinătorilor de terenuri.
(4) Suprafaţa de teren atribuită pentru amplasarea stupinei īn pastoral se acordă īn funcţie de mărimea acesteia, īn locuri accesibile mijloacelor de transport, şi trebuie să asigure cel puţin 5 m2 pentru fiecare familie de albine.
(5) Polenizarea dirijată a culturilor agricole, special solicitată de deţinătorii acestora, se efectuează pe bază de contract īncheiat cu apicultorul.

Articolul 13. Protecţia albinelor
(1) Se interzice utilizarea pesticidelor şi insecticidelor pentru prelucrarea cīmpurilor, fīşiilor forestiere şi a plantaţiilor de arbuşti īn perioada īnfloririi plantelor nectaro-polenifere.
(2) Se interzice defrişarea plantaţiilor melifere şi intervenţia de reconstrucţie a mediului ambiant fără o coordonare cu organele de protecţie a mediului.
(3) Aplicarea mijloacelor chimice īn agricultură şi silvicultură se admite doar īn conformitate cu lista acestora aprobată pentru utilizare īn Republica Moldova, cu respectarea strictă a normelor şi a regulilor de utilizare īn vigoare.
(4) Persoanele fizice şi juridice care intenţionează să aplice mijloace chimice la tratarea terenurilor sīnt obligate:
a) să prezinte din timp primăriilor graficul de tratare a terenurilor şi să le īnştiinţeze cu cel puţin 7 zile īnainte de a īncepe tratarea, indicīnd concret data şi ora īnceperii şi sfīrşitului, metoda tratării, denumirea preparatului şi concentraţia administrării acestuia, precum şi gradul lui de nocivitate;
b) să respecte īntocmai data şi ora īnceperii şi sfīrşitului tratării, metodele de utilizare şi concentraţia preparatelor administrate.
(5) Primăriile sīnt obligate să afişeze la timp, īn locuri publice, anunţul despre efectuarea tratării şi să īnştiinţeze nominal, īn scris, despre aceasta apicultorii īnregistraţi īn raza primăriei.
(6) Laboratoarele publice autorizate sīnt obligate, la adresarea apicultorilor, să efectueze de īndată analizele mostrelor depuse la subiectul contaminării cu substanţe chimice şi să prezinte rezultatele īn termen de 48 de ore din momentul adresării.

Articolul 14. Profilaxia, tratarea maladiilor şi transportarea familiilor de albine
(1) Profilaxia maladiilor la albine se asigură de apicultori sub supravegherea Serviciului Sanitar-Veterinar de Stat, conform legislaţiei īn vigoare.
(2) Diagnosticarea maladiilor la albine se efectuează gratuit de către Serviciul Sanitar-Veterinar de Stat.
(3) Pentru efectuarea lucrărilor de profilaxie şi combatere (tratare) a maladiilor la albine, apicultorii pot antrena specialişti veterinari care dispun de licenţă pentru genul de activitate īn veterinărie.
(4) Comercializarea şi transportarea familiilor de albine (inclusiv īn pastoral), a mătcilor de albine şi a produselor apicole se efectuează doar cu paşaportul prisăcii, certificatul sanitar-veterinar şi certificatul de rasă (īn cazul transportării mătcilor pentru comercializare).
(5) Nu se admite reţinerea de către persoanele abilitate a mijloacelor de transport ce efectuează transportarea familiilor de albine pe un termen mai mare de 15 minute, pentru prevenirea pieirii albinelor din cauza supraīncălzirii şi acumulării umidităţii sporite īn stupi, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia īn vigoare.
(6) Remorcile, platformele, pavilioanele şi cuştile mobile utilate pentru transportarea familiilor de albine sīnt atribuite la categoria de transport tehnologic agricol.

Articolul 15. Ameliorarea albinelor
(1) Selecţia, reproducţia şi ameliorarea raselor şi a populaţiilor de albine sīnt susţinute de stat conform legislaţiei īn vigoare.
(2) Lucrările de selecţie, reproducţie şi ameliorare a raselor şi populaţiilor de albine se efectuează la stupinele de prăsilă de către apicultori calificaţi sau, pe bază de contract, de către colaboratorii instituţiilor din sfera ştiinţei şi inovării şi ai instituţiilor de īnvăţămīnt de profil.
(3) Reproducerea mătcilor şi roiurilor de albine pentru comercializare se licenţiază ca gen de activitate denumit “producerea, păstrarea şi comercializarea materialului biologic de prăsilă predestinat reproducerii”.
(4) Atestarea de stat a stupinelor de prăsilă se efectuează de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare conform legislaţiei īn vigoare.
(5) Īn scopul ameliorării calităţilor genetice ale familiilor de albine, pentru asigurarea apicultorilor cu material biologic de prăsilă valoros, īn unele teritorii (rezervaţii) pot fi īnfiinţate stupine de prăsilă reproducătoare de nivelul unu, īn jurul cărora, pe o rază de 15-20 km, se impun zone de interdicţie a introducerii familiilor, roiurilor şi mătcilor de albine de origine necunoscută.

Articolul 16. Cercetările ştiinţifice şi pregătirea profesională
(1) Cercetările şi elaborările ştiinţifice īn domeniul apiculturii se efectuează de către instituţiile de profil din sfera ştiinţei şi inovării, acreditate şi abilitate cu acest drept conform legislaţiei īn vigoare.
(2) Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor de specialişti apicultori se efectuează de către instituţiile superioare şi medii speciale de īnvăţămīnt şi de către şcolile profesionale de profil, acreditate şi abilitate conform legislaţiei īn vigoare.
(3) Finanţarea cercetărilor ştiinţifice, pregătirii şi perfecţionării cadrelor pentru apicultură se efectuează atīt de către stat, prin programe speciale, cīt şi de deţinătorii de stupine - beneficiari, pe bază de contract, īncheiat cu instituţiile din sfera ştiinţei şi inovării şi de pregătire a cadrelor, cu achitarea plăţilor pentru serviciile prestate, conform actelor normative īn vigoare.

Capitolul V
Asociaţiile apicultorilor
Articolul 17. Asociaţiile locale, raionale  şi Asociaţia Naţională a Apicultorilor
(1) Asociaţia locală a apicultorilor īntruneşte apicultorii din una sau mai multe localităţi īnvecinate.
(2) Asociaţia raională a apicultorilor īntruneşte apicultorii (reprezentanţii) din majoritatea localităţilor raionului.
(3) Asociaţia Naţională a Apicultorilor īntruneşte asociaţiile raionale din majoritatea raioanelor republicii.

Articolul 18. Activitatea asociaţiilor de apicultori
(1) Activitatea asociaţiilor de apicultori este independentă şi se desfăşoară conform statutului lor şi legislaţiei īn vigoare.
(2) Asociaţia Naţională a Apicultorilor:
a) reprezintă apicultorii şi le apără interesele la toate nivelurile;
b) īntreprinde măsuri de protecţie a albinelor, a mediului ambiant, a surselor melifere, a populaţiei şi animalelor aflate īn zona de activitate a familiilor de albine;
c) īnaintează autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale propuneri de conlucrare īn domeniul protecţiei mediului ambiant, ameliorării bazei melifere;
d) organizează expoziţii, tīrguri, īntruniri, conferinţe, seminare şi alte măsuri de popularizare a apiculturii īn scopul dezvoltării acestei ramuri;
e) mobilizează apicultorii la respectarea legislaţiei īn vigoare;
f) conlucrează cu autorităţile administraţiei publice la elaborarea politicii de dezvoltare a apiculturii, elaborarea proiectelor de acte normative īn domeniu, īn conformitate cu legislaţia īn vigoare;
g) participă, īn comun cu instituţiile abilitate, la atestarea de stat a stupinelor de prăsilă, la atestarea profesională a apicultorilor, conform normelor internaţionale;
h) organizează cursuri pentru studierea practicilor avansate īn apicultură;
i) īnfiinţează, conform legii, societăţi comerciale ale apicultorilor.

Capitolul VI
Īncălcări şi responsabilităţi
Articolul 19. Īncălcarea normelor şi regulilor de desfăşurare a activităţii īn apicultură
Constituie īncălcare a normelor şi regulilor de desfăşurare a activităţii īn apicultură următoarele acţiuni:
a) īncălcarea normelor şi regulilor de declarare şi īnregistrare a familiilor de albine;
b) īncălcarea normelor şi regulilor de amplasare a familiilor de albine;
c) īncălcarea normelor şi regulilor de creştere, reproducere, comercializare a materialului biologic de prăsilă şi ameliorare a raselor de albine;
d) īncălcarea normelor şi regulilor de utilizare a preparatelor pentru tratarea şi stimularea albinelor;
e) īncălcarea legislaţiei de mediu;
f) īncălcarea normelor şi regulilor de defrişare a plantaţiilor melifere şi de reconstrucţie a mediului ambiant;
g) īncălcarea normelor şi regulilor de utilizare a mijloacelor chimice la tratarea terenurilor agricole şi silvice;
h) īncălcarea regulilor sanitar-veterinare şi de profilaxie a maladiilor īn apicultură;
i) īncălcarea dreptului apicultorilor la obţinerea autorizaţiei pentru amplasarea stupinei īn pastoral;
j) īncălcarea normelor şi regulilor la transportarea familiilor de albine;
k) lipsa paşaportului prisăcii;
l) falsificarea produselor apicole.

Articolul 20. Responsabilitatea pentru īncălcarea legii
(1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere īn conformitate cu legislaţia īn vigoare.
(2) Persoanele fizice şi juridice vinovate de īncălcarea legislaţiei, fapt ce a condus la pricinuirea de daune albinelor şi apicultorilor, restituie integral contravaloarea pagubelor de facto şi a venitului ratat care putea fi obţinut īntr-un sezon apicol.
(3) Apicultorii care au fost preveniţi din timp despre efectuarea tratamentelor chimice ale terenurilor şi care nu au īntreprins măsurile necesare de protecţie a albinelor pierd dreptul la despăgubiri.
(4) Apicultorul nu poartă răspundere pentru folosirea de către albine a sucurilor dulci din bobiţele strugurilor, pomuşoarelor, fructelor etc., deoarece spargerea acestora nu poate fi provocată de albine īn virtutea particularităţilor aparatului lor bucal.

Capitolul VII
Dispoziţii finale
Articolul 21
(1) Guvernul, īn termen de 3 luni, va aduce actele sale normative īn concordanţă cu prezenta lege.
(2) După intrarea īn vigoare a prezentei legi, actele legislative şi alte acte normative īn vigoare se aplică īn măsura īn care nu contravin prezentei legi.
 
PREŞEDINTELE
PARLAMENTULUI    Marian LUPU

Chişinău, 30 martie 2006.    
Nr.70-XVI.

__________
Legile Republicii Moldova
70/30.03.2006 Legea apiculturii //Monitorul Oficial 75-78/316, 19.05.2006


_______________________________________
Skype rs_lilian

pus acum 16 ani
   
alt stupar
CLUB STUPARITUL

Din: Jud. Arad
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 2312
Interesant ! O comparam cu a noastra... asemanari si deosebiri...dulcele grai moldovenesc...etc. Dar e mai buna, mai ampla decat a noastra !

Modificat de alt stupar (acum 16 ani)


_______________________________________
albine... albine... albine... albine... albine... albine... albine... albine... albine... albine... albine...

pus acum 16 ani
   
teinegru64
apicultor

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 346
Fa-te prieten cu primaru pana treci puntea

amplasarea 20-30 stupi localitate fa-te prieten primaru pana treci puntea

37.7KB


_______________________________________


pus acum 16 ani
   
stefan1
apicultor

Din: sibiu 1953
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 619
Comentarii la legea din Moldova:

   "(4) Apicultorul nu poartă răspundere pentru folosirea de către albine a sucurilor dulci din bobiţele strugurilor, pomuşoarelor, fructelor etc., deoarece spargerea acestora nu poate fi provocată de albine īn virtutea particularităţilor aparatului lor bucal. "
  Daca si la noi s-ar da asa, s-ar elimina multe discutii cu vacinii stupinelor.

  "Articolul 6. Drepturile apicultorului
Apicultorul are dreptul:
a) să aleagă pentru creştere rasele de albine omologate īn Republica Moldova;
b) să solicite autorităţilor publice şi deţinătorilor de terenuri permisiunea (acordul) pentru amplasarea stupinei la cules;
c) să-şi adune roiul de albine scăpat din stupina proprie şi urmărit īn continuu, aşezat īn teritoriu străin, deţinătorul acestuia neavīnd dreptul să-l colecteze;
d) să adune roiul de albine găsit, fără supraveghere din partea stăpīnului, şi să-l adăpostească īn stupină proprie cu drept de deţinere īn continuare; "
  Punctele c si d sunt reglementari vechi dar la noi uitate. Ce-i daca oamenii se pot certa crezand fiecare ca are dreptate?

"(5) Īn scopul ameliorării calităţilor genetice ale familiilor de albine, pentru asigurarea apicultorilor cu material biologic de prăsilă valoros, īn unele teritorii (rezervaţii) pot fi īnfiinţate stupine de prăsilă reproducătoare de nivelul unu, īn jurul cărora, pe o rază de 15-20 km, se impun zone de interdicţie a introducerii familiilor, roiurilor şi mătcilor de albine de origine necunoscută."
  Sunt la noi asemenea zone?

  " (2) Stupii cu familii de albine se amplasează la o distanţă de cel puţin 10 m de la hotarele terenului deţinut de apicultor, de la casele de locuit, de la edificii unde se desfăşoară o altă activitate, de la străzi, drumuri, autostrăzi, şosele şi căi ferate. Dacă distanţa de la hotarul terenului este mai mică de 10 m, stupii cu familii de albine trebuie să fie despărţiţi de terenul vecin printr-un gard (zid) impenetrabil, cu o īnălţime de cel puţin 2 m, extins cu cel puţin 2 m dincolo de stupii amplasaţi la extremitatea stupinei.
(3) Stupinele pastorale se amplasează la sursele de cules, cu acordul deţinătorilor de terenuri şi de surse melifere, la o distanţă de cel puţin 1,5 km īntre ele şi de cel puţin 3 km faţă de stupinele staţionare.
(4) Se interzice amplasarea:
a) stupinei pastorale īn calea de zbor a albinelor altei stupine deja amplasate la sursele melifere; "

  Cei 10 m fatza de vecini pot parea mult, dar este varianta ridicarii unui paravan de minim 2 m ca sa ridice culuarul de zbor din calea persoanelor din apropiere. Eu am avut un asemenea conflict candva, ACA nu a stiut sa dea nici un sfat, dar un stupar batran mi-a sugerat exact aceasta solutie. Dar daca este reglementata se discuta altfel.
Punctul 3 la noi se ignora total, ca si 4.Poate distantele sunt prea mari si ar trebui corelate cu potentialul zonei si incarcarea cu stupi.

Alte obligatii:
"f) să introducă şi să īntreţină albine doar de rase omologate īn Republica Moldova;
i) să reproducă mătci de albine pentru comercializare doar īn bază de licenţă;"
  Si aici la noi e un haos total .

Modificat de stefan1 (acum 16 ani)


_______________________________________
O problema bine pusa e pe jumatate rezolvata.

pus acum 16 ani
   
JONY_NT
apicultor

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 90
INTERESANTE opiniile  
  despre amplasarea stupilor,dar nu cred ca e cineva ,care sa duca stupina,si sa nu se intereseze in prealabil de ce si unde se duce acea stupina,NU???????
      DAR CRED CA ALTA E PROBLEMA.  de fapt nu se recunoaste invidia.
  SI cu amplasarea stupinii in curte? interzice cineva? SAU E PROBLEMA DE MAI SUS??????
   APROPO,nu spune nimeni ca are boala in stupina...si nu cred ca exista stupina fara boala!   Am vazut multe poze cu stupini cu stupi foarte buni(cei mai buni chiar),dar...nu arata nimeni si familii slabe, pentru ca exista si acestea(orice stupar, are in stupina si familii de albine super).
  La multi ani si multa dragoste pentru partenerii vostri!


pus acum 16 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la