|
printisor
apicultor
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 20
|
|
In asteptarea mult doritei primaveri, va rog sa va faceti putin timp si sa va documentati privind “European Tree of The Year” / Copacul european al anului /, o competitie la care participa Cehia, Slovacia, Romania, Ungaria si Bulgaria, fiecare tara cu copacul sau.
Pentru ROMANIA, participa Teiul pucios ( Telia cordata ) din Leliceni, judetul Harghita, care la data prezentei conduce in acest clasament.
Dupa ce veti analiza si va veti convinge ca merita efortul sa votati pentru reprezentantul tarii noastre, vizitati si va rog accesati :
Mentionez ca votul trebuie transmis pana cel mai tarziu data de 6 martie 2011.
Inscrieti adresa/le dvs. de mail, confirmati codul de litere, si VOTATI. Votul dvs. va fi înregistrat doar după ce veţi face click pe link-ul din e-mailul pe care-l veţi primi după ce aţi votat.
Povestea Teiului din Leliceni
Teiul de 500 de ani creşte la poalele dealului “Bocskorok hegye” din satul Leliceni, judeţul Harghita, are o înălţime de aproximativ 20 de m şi o circumferinţă de 3,9 m.
Copacul a fost plantat probabil în prima parte a anilor 1500. Trăieşte în memoria oamenilor ca fiind dintotdeauna un arbore singuratic, care a străjuit biserica. Nu există nici-o sursă, care să arate că în acest loc ar fi existat păduri sau terenuri plantate cu copaci. Avem foarte puţine informaţii despre tei. Trunchiul a fost înconjurat de borne îmbinate, care au fost folosite ca loc de discuţie a problemelor principale ale satului. Această tradiţie trăieşte şi în zilele noastre, doar bornele au fost schimbate cu bănci din scândură. De-a lungul secolelor, teiul a fost martorul a multor evenimente tragice. Satul din valea Banatuş, în vecinătatea arborelui, şi a bisericii, a fost năvălit de tătari în anul 1661, care au nimicit toată localitatea. După câteva decenii s-au întors tătarii, dar biserica şi copacul au rămas şi de această dată neatinşi. În amintirea acestui masacru, stă lângă satul actual monumentul „Véreskép”, despre care legenda zice că ricoşează glonţul inamicului şi îl ucide pe acesta. În prezent, pe vârful monumentului se află o cruce din piatră, care a împodobit biserica, atunci când aceasta încă nu avea turn. Cu ocazia construirii turnului bisericii crucea a fost transferată la acest monument, schimbându-l pe acesta dintr-un monument păgân în obiectul evlaviei creştine. Biserica primeşte forma actuală în anul 1806, teiul bătrân rămâne în paza ei până-n prezent. Conform înregistrărilor, copacul a supravieţuit multe catastrofe naturale, care s-au abătut asupra satului. Trebuie menţionată seceta ce a început în mai 1717 și a ţinut până în septembrie 1718, adică 17 luni. În acest timp, nu a căzut nici un strop de ploaie, nici rouă, şi soarele a fost arzător. Fântânile şi râurile s-au uscat şi oamenii au fost nevoiţi să migreze în alte părţi. Seceta lungă nu a lăsat în viaţă plantele din împrejurimi. S-a uscat totul, numai teiul a rămas în viaţă, probabil fiindcă a fost deja înrădăcinat adânc în pământ. În anii 1854 -1857 aşezarea a fost afectată de grindină, care a distrus culturile agricole şi a afectat biserica şi împrejurimile ei. Locul de pe deal ales pentru tei s-a dovedit a fi o alegere norocoasă, fiindcă astfel a fost ferit de mai multe incendii, care au distrus satul şi de inundaţiile din anul 1864, care i-ar fi fost fatale, dacă copacul era mai aproape de sat. Arborele este un important simbol al regiunii. Pe lângă respectul localnicilor, a câştigat și respectul şi admiraţia autorităţilor. Datorită acestui respect, în anul 1992 a fost declarat monument al naturii, conform Registrului monumentelor judeţului Harghita. Datorită acestei protecţii şi respectului, este posibil că va păzi biserica şi satul şi de acum înainte pentru o lungă perioadă de timp.
38.5KB
Modificat de printisor (acum 13 ani)
_______________________________________
|
|
