APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
Lista Forumurilor Pe Tematici
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" | Reguli | Inregistrare | Login

POZE APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
alexxandra pe Simpatie.ro
Femeie
25 ani
Timis
cauta Barbat
24 - 57 ani
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" / INTRETINEREA ALBINELOR / Fundul antivaroa  
Autor
Mesaj Pagini: 1
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
La noi pe forum dar şi în alte ţări adepţii lui susţin că fundul antivaroa trebuie să fie folosit deschis, familiile fiind ţinute"în fundul gol" tot anul. Este corect? Guvernul canadian a dat fonduri şi a desemnat ferma apicolă Reginele Şaplo(Les reines Chapleau) din Quebec să cerceteze în anii 2000-2001 utilitatea şi modalitatea de folosire a fundului antivaroa. Sinteza constatărilor este redată pe situl Le redau pe scurt.
-Între sită şi placa(tabla) care închide fundul antivaroa trebuie să fie cel puţin 4 cm altfel acarienii căzuţi pot să urce iar pe albine.
-Fundul antivaroa FOLOSIT ÎNCHIS a micşorat în 2001, în medie, cu 37% populaţia de acarieni, faţă de familiile cu fund plin.
-Fundul antivaroa FOLOSIT DESCHIS nu numai că nu a avut efect pozitiv ci din contră a MĂRIT cu 29,2% numărul de varoa, faţă de familiile cu fund plin. O confirmă şi suedezul Ingemar Fries (Fries, Ingemar, Varroa in Cold Climates: Population Dynamics, Biotechnical Control and Organic Acids, in Living with Varroa, 1993, pp. 37-48).
-Cauza o constituie faptul că puietul de albină are nevoie de o temperatură de cel puţin 35 de grade pentru o dezvoltare optimă pe când varoa se dezvoltă cel mai rapid la 33 de grade Celsius. O confirmă şi  Kraus şi VELTHUIS (Kraus, B. et Velthuis, H.H., The impact of Temperature Gradients in the Brood Nest of Honeybees on Reproduction of Varroa jacobsoni (abstract #38), in Abstracts from the 2nd International Conference on Africanized Honey Bees and Bee Mites, American Bee Journal, vol 140, no 10, (2000), p 827. Deci sita deschisă a provocat scăderea  temperaturii din cuib, asigurând condiţii mai bune pentru varoa.
-Se ştie şi din cărţile noastre de apicultură că la temperaturi sub temperatura optimă timpul pentru metamorfozarea larvei în albină se măreşte. Chapleau afirmă că o durată mai mare până la eclozare, ca urmare a temperaturilor mai scăzute favorizează o rată de creştere mai ridicată  a populaţiei de varoa. O astfel de întârziere a eclozării face posibil ca mai multe femele varoa să ajungă la maturitate înainte ca albina să eclozeze din celula sa. Afirmaţia este confirmată de Kraus şi VELTHUIS (Kraus, B. et Velthuis, H.H., The impact of Temperature Gradients in the Brood Nest of Honeybees on Reproduction of Varroa jacobsoni (abstract #38), in Abstracts from the 2nd International Conference on Africanized Honey Bees and Bee Mites, American Bee Journal, vol 140, no 10, 2000), p 827) care au constatat că în coloniile în care au coborât în mod artificial temperatura din cuibul de puiet puiet S-A DUBLAT POPULAŢIA DE VAROA, comparativ cu grupul de control.
-Mai mult, "Pe de altă parte, găsim, de asemenea, în literatura de specialitate recentă că ritmul de cădere naturală a varoa este influentat de temperatură. Thomas C. Webster (Webster, T. C., Thacker, E. M., et Vorisek, F. E., Live Varroa jacobsoni Fallen from Honey Bee Colonies, Api-culture and Social Insects, (2000)
) (2000) a constatat că această cădere este moderat corelată cu temperatura exterioară zilnică. J. T. Ambrose (Tabor, K.L., et Ambrose, J.T., The use of Heat Treatment for the Control of the Honey Bee Mite, American Bee Journal, vol 141, no 10, (2001), pp733-736
) a constatat, de asemenea, (2001), că atunci când albinele adulte infestate cu varoa au fost expuse la diferite temperaturi în condiţii de laborator, procentele de acarieni care au căzut de pe albine au crescut cu creşterea temperaturii mediului ambiant. Din nou am deduce că noi nu trebuie să reducem temperatura din cuibul de puiet." Ca să nu împiedicăm căderea acarienilor de pe albine, aş adăuga eu.

În concluzie, aş spune eu,  păstrarea fundului antivaroa deschis este greşită, cu excepţia perioadelor caniculare, a efectuării tratamentelor cu insecticide şi a transportului, eventual şi a perioadei cât albinele stă în ghem şi nu au puiet(pentru a favoriza eliminarea vaporilor de apă).
Desigur se vor găsi voci care vor susţine că deşi ţin sita antivaroa permanent deschisă reuşesc să ţină sub control infestaţia cu varoa. Aceasta poate fi o realitate obţinută de ei cu mai multe tratamente antivaroa, care compensează efectul negativ al fundului antivaroa deschis permanent, dar nu constitue o dovadă împotriva concluziilor obţinute prin cercetare serioasă făcută la alte nivele. Valer Bodea

Modificat de Valer70 (acum 13 ani)


pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
Redau aici rezumatul publicat de Chapleau.



Au cours des saisons apicoles 2000 et 2001 un projet visant à mettre à l'essai le plateau antivarroas dans le contexte de la production apicole québécoise a été réalisé par la ferme apicole "Les Reines Chapleau" située dans la région de l'Estrie. Ce projet a reçu un appui financier dans le cadre du programme "Appui au développement de l'agriculture et de l'agroalimentaire en région 2000-2003" du Ministère de l'Agriculture, des Pêcheries et de l'Alimentation du Québec (Direction régionale de l'Estrie). L'objectif du projet étaient de vérifier la pertinence d'utiliser le plateau antivarroas dans la perspective d'une stratégie de lutte intégrée contre la varroase.

Contexte
Les apiculteurs québécois font face à la varroase, une parasitose qui infeste présentement la grande majorité des ruches du Québec. Pour ne pas perdre leurs colonies les apiculteurs doivent leur appliquer des traitements. Il existe au Canada deux produits acaricides homologués. Le premier est l'acide formique. Ce produit est dangereux à manipuler.
L'apparition de la résistance du varroa à l'Apistanâ a en effet déjà été constatée dans plusieurs provinces canadiennes à l'automne 2001. Il est donc urgent de rechercher des méthodes alternatives de contrôle.

Son efficacité est aussi incertaine dans le contexte climatique du Québec où les températures fraîches ralentissent souvent la volatilisation de l'acide. Pour le moment les apiculteurs semblent se tenir loin de cette alternative. L'option la plus courante est d'utiliser le fluvalinate, molécule homologuée sous la marque de commerce "Apistanâ". Le coût des traitements est important. Il se situe entre 3.50$ et 8$ la ruche pour les médicaments seulement. Ce produit a pour le moment une très grande efficacité. Par contre il contamine la cire d'abeille. De plus comme l'expérience vécue dans les autres pays le démontre, sa longévité dépasse rarement dix années. L'apparition de la résistance du varroa à l'Apistanâ a en effet déjà été constatée dans plusieurs provinces canadiennes à l'automne 2001. Il est donc urgent de rechercher des méthodes alternatives de contrôle.

Hypothèses de départ et description du plateau antivarroas
L'hypothèse générale de départ était qu'un type particulier de plateau de ruche, connu comme "plateau antivarroas" pourrait ralentir la progression des populations de varroas dans les ruches et ce, sans intervention aucune de la part de l'apiculteur. Voici comment agit le plateau antivarroas. Une partie importante (20% environ) des varroas qui parasitent une colonie se trouvent agrippés à des abeilles adultes. Plusieurs de ces varroas, pour des raisons diverses, perdent prise et chutent sur le plateau des ruches. Ce sont souvent les abeilles elles-mêmes qui les délogent, par leurs activités d'épouillage.

  Photo 1
Malheureusement les varroas rejetés sur le plateau se raccrochent rapidement à d'autres abeilles qui y circulent. Ils réintègrent ainsi la colonie qu'ils continuent à parasiter et où ils se reproduisent. En gros le plateau antivarroas est construit de telle sorte qu'il élimine tous les varroas qui chutent sur le plancher de la ruche (photos 1 et 2). Il existe des débats présentement sur le pourcentage de réduction des populations de varroas qu'on peut obtenir avec le plateau antivarroas. Quelques études ont donné des résultats très variables (5, 1, 2). Cependant plusieurs de ces études portaient sur de très petits échantillons. L'usage des plateaux antivarroas est répandu en Europe, en France notamment. Le plateau antivarroas n'avait jamais fait l'objet d'essais dans le contexte du Québec.

La seconde hypothèse était que ce plateau devrait permettre facilement d'estimer l'importance de la mortalité (naturelle ou provoquée par un acaricide) des varroas d'une colonie. Ces comptes peuvent être utilisés comme un indice du niveau de contamination global de la ruche car les deux données sont en relation. Le plateau que nous avons utilisé est en fait équipé d'un tiroir amovible s'insérant sous l'ouverture grillagée du plancher. Un carton ou un "corroplast" blanc simplement enduit de gras végétal peut y être déposé pour retenir les varroas. Le plateau antivarroas constituerait ainsi un outil de suivi permanent en ce qui regarde la situation de la varroase dans un rucher.

  Photo 2
En gros ses dimensions sont celles d'un plateau standard. Son fond est percé d'une ouverture de 43 cm (17¼") sur 32 cm (12 ½") couverte d'un grillage à mailles de 0.32 mm (1/8"). Les varroas tombent ainsi à l'extérieur de la ruche et sont incapables de la réintégrer. L'ouverture du fond pourrait en principe être agrandie, ce qui en théorie accroîtrait légèrement l'efficacité du plateau. La hauteur des pattes a cependant été augmentée à 45 mm (1½") pour faciliter l'insertion d'un tiroir sous le fond dans lequel on peut déposer un carton d'échantillonnage. Des rainures ont aussi été prévues à même le côté intérieur de ces pattes pour la même fin. Lorsque le tiroir d'échantillonnage est mis en place, il ferme le fond de la ruche, conservant ainsi à peu près les conditions de température et de ventilation d'une ruche équipée d'un plateau normal. L'épaisseur du tour du plateau (l'assise de la hausse) a été réduite à 9 mm (3/8"), diminuant ainsi un peu la hauteur de l'entrée de la ruche, et compensant pour la légère infiltration d'air provenant du tour du tiroir. La distance qui sépare le fond du tiroir d'échantillonnage du grillage du plateau était de 4 cm (1 5/8"). Afin d'éviter une ré infestation de la ruche par les varroas tombés nous serions hésitants à réduire cette distance car nous avons observé que les varroas vivants chutant naturellement avaient une assez bonne mobilité. Notre observation est confirmée par celles de Thomas C. Webster(4).

Méthode
Je n'expliquerai pas la méthode détaillée utilisée pour faire les évaluations. Mentionnons seulement que 234 colonies ont participé aux évaluations en 2001 et 184 en 2000. En 2001 les colonies en test étaient réparties en trois groupes (groupe large, groupe YBO et groupe ATH) correspondant à des conditions d'expérimentation légèrement différentes. Ceux qui désirent en savoir davantage sur le dispositif expérimental consulteront le rapport complet des essais sur l'Internet (fichier PDF).

Résultats et discussion
Le plateau antivarroas met en valeur le comportement naturel d'épouillage de l'abeille ("grooming behaviour"). Ce comportement pourra d'ailleurs être développé davantage par sélection.

Validation du principe d'action du plateau antivarroas
Le principe du plateau AV repose sur l'hypothèse qu'une partie des varroas qui chutent naturellement des abeilles adultes sont vivants. Nous avons voulu vérifier chez nous la validité de cette hypothèse. À partir d'un échantillonnage en mortalité naturelle de 6 ruches durant 24 heures, nous avons pu constater que 16% des varroas qui chutent étaient vivants (figure 2). C. Webster(4) a évalué pour sa part que ces pourcentages variaient plutôt de 39 à 50%. Bien que la proportion des varroas vivants semble varier selon les conditions, la confirmation qu'une partie des varroas qui chutent sont toujours vivants valide le principe d'action même du plateau AV et explique les résultats positifs obtenus dans l'ensemble lors des essais de 2001.

Le plateau antivarroas ralentit-il l'infestation?
Voici les résultats dans leurs grandes lignes. Utilisé à fond fermé, le plateau a permis de ralentir de 37% en moyenne la population de varroas des colonies au cours de la saison 2001. Le résultat d'ensemble obtenu est toutefois non statistiquement significatif. Ces résultats renforcent néanmoins ceux obtenus de deux autres études récentes (1,2) réalisées aux États-Unis, mais qui ont aussi été non significatives. Soulignons aussi que pour certains sous-groupes de ruches à l'intérieur du grand échantillon où les conditions d'expérimentation ont été plus homogènes, on a pu obtenir des résultats statistiquement significatifs (66% de réduction de l'infestation pour le rucher MAI en 2000 et 35% de réduction pour le rucher YBO en 2001). Le rendement du plateau a été variable selon les ruchers et il est possible que certains facteurs environnementaux puissent moduler son efficacité. Des recherches seraient nécessaires pour mieux comprendre ces variations.

Influence du facteur thermique sur la performance du plateau antivarroas
Il ne faut absolument pas utiliser le plateau antivarroas avec son fond ouvert car l'abaissement de la température du nid à couvain qui en découle crée des conditions optimales pour le développement du varroa. Comme nous avons pu le vérifier en 2000 cette manière d'utiliser le plateau a non seulement annulé son effet bénéfique mais a résulté en des taux d'infestation nettement majorés (29,2% plus de varroas, non significatif) par rapport au groupe témoin. On
Il ne faut absolument pas utiliser le plateau antivarroas avec son fond ouvert car l'abaissement de la température du nid à couvain qui en découle crée des conditions optimales pour le développement du varroa.

trouve dans la littérature scientifique plusieurs affirmations à l'effet que de basses conditions de température favorisent le développement du varroa. C'est ce que le Suédois Ingemar Fries(12) affirme dans un de ses écrits. On peut croire qu'un allongement de la durée d'operculation résultant d'une température plus basse favoriserait un taux de croissance plus élevé de la population de varroas. Un tel allongement permet en effet à plus de jeunes femelles varroa d'atteindre la maturité avant que l'abeille n'éclose de sa cellule. Kraus et Velthuis(14) ont trouvé que des colonies dans lesquelles on avait artificiellement abaissé la température du nid à couvain avaient doublé leur population de varroa par rapport au groupe témoin. Des essais en laboratoire leur ont ensuite permis d'établir que c'était à 33o C que la reproduction du varroa était la plus rapide. Kraus et Velthuis(14) suggèrent donc que les apiculteurs adoptent des pratiques qui aident les colonies à maintenir la température de leur couvain à 35o C. Les résultats trouvés par Kraus et Velthuis n'étaient pas disponibles au moment de planifier les essais de 2000, ayant été publiés seulement en octobre de la même année.

D'autre part on trouve également dans la littérature scientifique récente que le rythme de la chute naturelle des varroas est influencé par la température. Thomas C. Webster(4) (2000) a trouvé que cette chute est moyennement corrélée à la température extérieure journalière. J. T. Ambrose(13) a aussi trouvé (2001) que lorsque des abeilles adultes infestées étaient exposées à des températures variables en condition de laboratoire, les pourcentages des varroas qui chutaient des abeilles s'accroissaient avec l'élévation de la température ambiante. Ici encore on en déduit qu'il ne faut pas abaisser la température de la chambre à couvain.

Le plateau antivarroas augmenterait semble-t-il l'efficacité d'un traitement acaricide Le plateau antivarroas paraît également augmenter l'efficacité des traitements acaricides et pourrait ralentir le développement de la résistance du varroa aux produits de traitement. Tel qu'utilisé en 2001 le plateau antivarroas a donné une réduction de 37% en moyenne des populations de varroas. Cet impact est nettement plus marqué que ceux constatés par Pettis et Shimanuki(1) en 1999 et par Ellis(2) en 2000 aux États-Unis. Ces derniers ont tous deux constaté une réduction de 15% de l'infestation. (Il faut souligner que leurs résultats n'ont pas été statistiquement significatifs.) L'impact supérieur obtenu dans notre cas pourrait s'expliquer par le fait qu'un traitement partiel au fluvalinate (durée de trois semaines) a été appliqué à toutes les colonies (groupe AV et groupe témoin) durant la période des essais. Les plateaux antivarroas ont probablement permis de tirer une meilleure efficacité de ce traitement partiel. Une proportion très importante des varroas qui tombent suite à l'introduction de lanières d'Apistanâ dans les ruches sont en fait vivants et risquent, avec un plateau conventionnel, de réintégrer la colonie avant d'être éventuellement tués ou délogés à nouveau. Nous avons en effet observé en comptant les varroas tombés sur les cartons d'échantillonnage de 2 ruches immédiatement après un dépistage de 24 heures à l'Apistanâ, que respectivement 40% et 49% (moyenne de 44%) des varroas tombés étaient vivants (figure 2). Webster(4) a observé pour sa part que 60% des varroas tombant suite à une exposition au fluvalinate étaient vivants. Tous ces varroas vivants sont éliminés d'office par le plateau antivarroas dès leur première chute, ce qui pourrait en effet rendre un traitement acaricide plus efficace en présence du plateau antivarroas, à tout le moins un traitement de durée incomplète.

Le plateau antivarroas facilite le dépistage
Le plateau antivarroas facilite énormément les opérations de dépistage du varroa dans les colonies car il se prête facilement à l'insertion d'un tiroir d'échantillonnage sous son fond. Il n'est plus nécessaire de recouvrir le carton d'échantillonnage d'un grillage pour le protéger des abeilles. Il n'est plus nécessaire non plus de déranger les abeilles ou d'ouvrir la ruche pour insérer de force le carton d'échantillonnage dans un espace étroit le plus souvent obstrué par des ponts de cire durcie et par la présence de dizaines sinon de centaines d'abeilles. En plus du dépistage conventionnel réalisé à l'aide d'un acaricide, le plateau antivarroas rend possible des dépistages basés uniquement sur la mortalité naturelle des acariens. Avec le plateau antivarroas le dépistage en mortalité naturelle peut même être réalisé sur une période allant jusqu'à une semaine, permettant ainsi une meilleure sensibilité. Ce type de dépistage a l'avantage de pouvoir être effectué même en pleine miellée alors que des acaricides ne peuvent être utilisés.

Autres aspects
Deux études ont rapporté une augmentation significative de la surface de couvain de la ruche lorsque le plateau antivarroas était utilisé (Pettis & Shimanuki (1), Ellis, Delaplane & Hood(2)). Nous n'avons toutefois pas pu mesurer ce paramètre dans le cadre de nos essais.

Nous n'avons pas constaté d'effets négatifs au plateau antivarroas pourvu qu'il soit utilisé le fond fermé durant la saison apicole. Il faut toutefois noter que le tiroir d'échantillonnage doit être vidé environ une fois par mois afin d'éviter la trop grande accumulation de débris de ruche favorable à l'implantation de la teigne.

Conclusion et perspectives
L'usage du plateau antivarroas est un moyen facile, économique, durable et propre pour combattre le varroa. Il permettra de réduire sinon d'éliminer la dépendance aux traitements chimiques. Il constitue à notre avis un outil indispensable dans une stratégie de lutte intégrée non seulement parce qu'il contribue à ralentir l'infestation
Ce plateau constitue à notre avis un outil indispensable dans une stratégie de lutte intégrée non seulement parce qu'il contribue à ralentir l'infestation mais aussi parce qu'il permet à tout moment de connaître aisément le niveau d'infestation des colonies. Il devient ainsi un outil important pour la prise de décision quant au choix des mesures de contrôle à adopter et quant aux moments où les appliquer.

mais aussi parce qu'il permet à tout moment de connaître aisément le niveau d'infestation des colonies. Il devient ainsi un outil important pour la prise de décision quant au choix des mesures de contrôle à adopter et quant aux moments où les appliquer. Il peut être utilisé en conjonction avec d'autres moyens de lutte comme l'utilisation de reines résistantes et l'application ponctuelle d'huiles essentielles ou d'acide formique. Une telle panoplie pourrait vraisemblablement constituer une stratégie de lutte intégrée adéquate.

La plateau antivarroas met en valeur le comportement naturel d'épouillage de l'abeille ("grooming behaviour"). Ce comportement pourra d'ailleurs être développé davantage par sélection. Le plateau antivarroas présente aussi des perspectives intéressantes pour le développement de moyens de contrôle qui consisteraient tout simplement à provoquer la chute des varroas qui se trouvent sur les abeilles adultes.


Pour plus de détails on peut consulter sur le Web en version intégrale le rapport final rédigé à la suite des deux années d'essais de ce plateau. (format Acrobat)




références
1.    Pettis, J. S et Shimanuki, H., A Hive modification to Reduce Varroa Populations, American Bee Journal, vol 139, no 6, (1999), pp 471-473
2.    Ellis, J.D., Delaplane, K.S. et Hood, M.W., Efficacy of a Bottom Screen Device, Apistan, and Apilife Var, in Controlling Varroa destructor, American Bee Journal, vol 141, no 11, pp. 813-816
3.    Hart, T. et Nabors, R., Pollen Traps as a method of Varroa control, American Bee Journal, vol 139, no 5, (1999), pp 366-377
4.    Webster, T. C., Thacker, E. M., et Vorisek, F. E., Live Varroa jacobsoni Fallen from Honey Bee Colonies, Api-culture and Social Insects, (2000)
5.    Clark, Kerry, Evaluation of Mesh Bottom Boards for the management of Varroa Mites, Hivelights, vol 12, no 2, (1999)
6.    Le Pabic, J.-P., Plateau antivarroas, La Galerie virtuelle apicole ), (1999)
7.    Ellis, J. D., The Future of Varroa Control: Integrating Current Treatments with the Latest Advancements, American Bee Journal, vol 141, no 2, (2001), pp 127-131
8.    Szabo, T. I., Progress Report on Selective Breeding of Honey Bees for Resistance to Parasitic Mites, American Bee Journal, vol 138, 6, (1998), pp 464-466
9.    Szabo, T. I., Selective Breeding of Colonies for Resistance to Varroa jacomsoni and the Effects of Management Techniques on Varroa Infestation Levels, American Bee Journal, vol 139, no 7, (1999), pp 537-540
10.    Szabo, T. I. et Szabo, D.C., Attemps to Reduce Varroa jacobsoni Populations in Honey Bee Colonies: Research Report for 1999, American Bee Journal, vol 140, no 8, (2000), pp 652-658
11.    Szabo, T. I. et Szabo, D.C., Varroa jacobsoni Infestation Levels of Honey Bee Colonies in the Fourth Year of a Breeding Program: Report for 2000, American Bee Journal, vol 141, no 6, (2001), pp 437-440
12.    Fries, Ingemar, Varroa in Cold Climates: Population Dynamics, Biotechnical Control and Organic Acids, in Living with Varroa, 1993, pp. 37-48
13.    Tabor, K.L., et Ambrose, J.T., The use of Heat Treatment for the Control of the Honey Bee Mite, American Bee Journal, vol 141, no 10, (2001), pp733-736
14.    Kraus, B. et Velthuis, H.H., The impact of Temperature Gradients in the Brood Nest of Honeybees on Reproduction of Varroa jacobsoni (abstract #38), in Abstracts from the 2nd International Conference on Africanized Honey Bees and Bee Mites, American Bee Journal, vol 140, no 10, (2000), p 827
15.    Calderone, N. W., Evaluating Subsampling Methods for Estimation Numbers of Varroa jacomboni Mites Collected on Sticky Boards, Journal of Economic Entomology, vol 92, no 5, (1999), pp 1057-1061
16.    Ostiguy, N. et Dammataro, D., Environmental and other factors: Can They Be Used to Control Varroa? (abstract #39), in Abstracts from the 2nd International Conference on Africanized Honey Bees and Bee Mites, American Bee Journal, vol 140, no 10, pp 827-828

Modificat de Valer70 (acum 13 ani)


pus acum 13 ani
   
gabi bee
apicultor

Din: mizil , 1976
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 158
toata stima dl valer ! sa inteleg ca recomandati ca deschiderea fundului varooa sa se faca doar la tratamente, la transport, si la caldura excesiva iar in rest sa il tinem inchis ? iarna inchis de tot sau mai lasam putin ?

pus acum 13 ani
   
apimeda
apicultor

Din: Galati 1950
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 178
interesante concluzii.  Cam acelasi lucru a rezultat si dintr-o interventie a dlui Akmm , cred ca prin 2010, referitor la un studiu din Australia, Noua Z parca

_______________________________________
Daca tot faci un lucru, atunci fa-l bine!
Constantin Suru   0744797433

pus acum 13 ani
   
ciptheman
apicultor

Din: buzescu-teleorman
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 265
de acord cu dvs dar vara cand stau ciorchine sub urdinis sa tinem tabla sub sita?

pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
-Domnule Gabi Bee, neavând funduri antivaroa(cu sită) nu-mi permit să fac recomandări, supun doar atenţiei ce au constatat cercetătorii şi ce ştim noi, stuparii.
Am arătat doar că stupari serioşi(o fermă apicolă canadiană care a primit o comandă de studiu din partea statului canadian nefiind "neica nimeni") afirmă că între partea de jos a fagurilor şi tabla(planşeta) pe care cad acarienii trebuie să fie măcar 4 cm, altfel acarienii de care s-au debarasat albinele şi păduchii ameţiţi de tratament dar încă vii se reântorc pe albine. Concluzia-simpla decupare a fundului stupului cum au procedat unii şi ataşarea unei plase nu este eficace, acela nu devine fund antivaroa nici posesorul lui nu devine automat stupar modern. Pupemea scria că are "pivniţă" între plasă şi faguri. Alţii, probabil şi Pupemea, au scris că este necesar un grătar(grilaj) sub faguri, altfel albinele clădesc faguri în "pivniţă", până la plasă. Eu nu aş face grătar, aş pune plasa la 2 cm sub faguri iar tabla(planşeta) colectoare la 4-5 cm sub ea.

La întrebarea dacă fundul antivaroa ar trebui ţinut de obicei închis ne răspunde albina şi acarianul varoa, nu numai cercetătorii. Cei care avem fund antivaroa ori fereastră de aerisire la fundul stupului precum şi cei cu spirit de observaţie ascuţit ca Janese ştim că primăvara mătcile evită să ponteze deasupra plasei de sârmă iar la roii slabi în partea de jos a fagurilor. De ce? Pentru că în acea zonă mai rece albinelor le este mai greu să menţină temperatura de peste 35 de grade necesară bunei dezvoltări a puietului.
-Cercetătorii au constatat că varoa preferă temperaturi mai scăzute, de 33-34 grade care permit unui număr mai mare de femele varoa să ajungă la maturitate înainte de eclozarea albinelor. Am observat-o şi noi empiric: varoa preferă puietul de trântor care se află la marginile cuibului, deci într-o zonă cu temperatura ceva mai scăzută decât cea din centrul cuibului. Ţinând fundul antivaroa deschis în perioadele reci adică toamna, iarna şi primăvara, dacă familiile de albine nu sunt foarte puternice oferim acarianului în cuib tocmai asemenea zone cu temperaturi sub 35 de grade. Deci îl favorizăm în detrimentul albinelor!
-Cercetătorii au constatat că palierul superior al temperaturii optime asigură dezvoltarea şi eclozarea mai timpurie a lucrătoarelor, mătcilor şi trântorilor. De exemplu mătcile pot ecloza la 16 zile în loc de 16 şi jumătate. Şi invers, temperaturile cava mai scăzute chiar dacă nu au alte urmări negative tot prelungesc timpul necesar până la eclozare. Ciclul mai lung de dezvoltare al trântorului permite ca din celulele de trântor să iasă un număr dublu de femele varoa mature, faţă de celulele de lucrătoare. Lucrând cu aerisirea de fund ori cu sita antivaroa deschisă în perioadele reci ale anului şi provocând prin aceasta o temperatură ceva mai scăzută în partea de jos a cuibului "obţinem" o prelungire a ciclului de dezvoltare a albinei, care-i pică tocmai bine acarianului: vor rezulta mai multe femele mature sexual!
-Cineva ar putea replica: "Am familii puternice care pot asigura temperatura optimă pentru puiet chiar dacă sita antivaroa este permanent deschisă!" Acest "merge şi aşa" nu ar constitui un argument în favoarea menţinerii sitei antivaroa deschise în perioadele reci ale anului. Chiar dacă familiile de albine ar fi atât de puternice încât să menţină temperatura optimă pentru puiet în pofida fundului antivaroa deschis tot s-ar comporta ca duşmani ai propriilor albine şi ai propriei familii. Pentru că ar provoca un consum de miere mai mare şi ar supune albinele unei uzuri premature inutile şi absurde în loc să lucreze cele câteva zile sau ore trăite în plus pentru a le produce bani.
-Desigur, ţinând fundurile antivaroa închise în perioadele reci ale anului ar avea ceva probleme cu UMIDITATEA EXCESIVĂ. Dar oricum vaporii de apă sunt mai uşori decât aerul, stau în partea de sus a cuibului şi sita antivaroa tot nu fereşte fagurii de mucegăire, aşa cum o dovedeşte fagurele mucegăit după diafragmă al cuiva, pe care l-am postat. Iar aerisirea de fund nu-i fereşte nici atât. Evitarea mucegăirii fagurilor este asigurată doar de iernarea combinată şi de împachetarea tradiţională pentru iernare. Iernarea tip clopot cu păstrarea fagurilor goi în stup echivalează cu ascunderea gunoiului sub preş iar iernarea tip horn este pretenţioasă şi uneori riscantă. Dar aceasta este altă poveste. Valer Bodea

Modificat de Valer70 (acum 13 ani)


pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833

ciptheman a scris:

de acord cu dvs dar vara cand stau ciorchine sub urdinis sa tinem tabla sub sita?


Domnule Cipteman, la temperaturi caniculare deschiderea sitei antivaroa şi a aerisirii de fund este benefică, am scris-o şi eu dar nu aţi observat. Iar la transport şi la tratamente cu insecticide ori la furtişag violent este vitală. Valer Bodea


pus acum 13 ani
   
trantor
apicultor

Din: Pitesti
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 415
"Am observat-o şi noi empiric: varoa preferă puietul de trântor care se află la marginile cuibului, deci într-o zonă cu temperatura ceva mai scăzută decât cea din centrul cuibului"
Preferinta pentru trantor e data de temperatura sau timpul de eclozare?


"Iernarea tip clopot cu păstrarea fagurilor goi în stup echivalează cu ascunderea gunoiului sub preş"

Am un stup iernat cu magazia sub cuib ( fund mobil cu sita antivaroa deschis permanent , magazie 3/4 cu sase rame si diafragma, cat 1/1 sase rame si diafragma, hranitor de capac si capac). Momentan pare o colonie mai fericita decat alta iernata in alt stil. Cand/cum ar trebui sa vad gunoiul sub pres?


pus acum 13 ani
   
danut
apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 681
Nu uitati ca cel mai mult puiet de trantor il gasim in partea de sus a ramei ,chiar sub podisor ,iar aici cred eu ca avem temp. cea mai mare din stup la partea de sus!

_______________________________________
omul a cucerit natura supunindui-se

pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833

ciptheman a scris:

de acord cu dvs dar vara cand stau ciorchine sub urdinis sa tinem tabla sub sita?


În postarea de deschidere a topicului am menţionat:"În concluzie, aş spune eu,  păstrarea fundului antivaroa deschis este greşită, CU EXCEPŢIA PERIOADELOR CANICULARE, a efectuării tratamentelor cu insecticide şi a transportului, eventual şi a perioadei cât albinele stă în ghem şi nu au puiet(pentru a favoriza eliminarea vaporilor de apă". Prin perioade caniculare am înţeles perioade călduroase când fundul antivaroa deschis devine un instrument valoros care permite albinelor să activeze, nu să stea ciorchine. Valer Bodea


pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833

danut a scris:

Nu uitati ca cel mai mult puiet de trantor il gasim in partea de sus a ramei ,chiar sub podisor ,iar aici cred eu ca avem temp. cea mai mare din stup la partea de sus!


Domnule Dănuţ, aceasta se datorează şi faptului că acolo se află şi celele deformate sub greutatea fagurelui şi celulele pregătite pentru coroana de miere iar albinele economisesc ceară şi înaintează mai repede cu lucrul clădind celule mari. ACEASTĂ SITUAŢIE NU POATE DESFIINŢA CONSTATAREA CERCETĂTORILOR CĂ ACARIANUL VAROA ARE TEMPERATURA OPTIMĂ DE DEZVOLTARE MAI MICĂ DECÂT CEA A ALBINEI!  Valer Bodea


pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833

trantor a scris:

"Am observat-o şi noi empiric: varoa preferă puietul de trântor care se află la marginile cuibului, deci într-o zonă cu temperatura ceva mai scăzută decât cea din centrul cuibului"
Preferinta pentru trantor e data de temperatura sau timpul de eclozare?


"Iernarea tip clopot cu păstrarea fagurilor goi în stup echivalează cu ascunderea gunoiului sub preş"

Am un stup iernat cu magazia sub cuib ( fund mobil cu sita antivaroa deschis permanent , magazie 3/4 cu sase rame si diafragma, cat 1/1 sase rame si diafragma, hranitor de capac si capac). Momentan pare o colonie mai fericita decat alta iernata in alt stil. Cand/cum ar trebui sa vad gunoiul sub pres?


Domnule Trântor, despre iernarea tip clopot vă voi răspunde când voi putea la topicul "Iernarea combinată", aici ar fi off topic.  La întrebarea dumneavoastră:
"Preferinta pentru trantor e data de temperatura sau timpul de eclozare?" cred că sunt clare constatările cercetătorilor:
-temperatura OPTIMĂ pentru dezvoltarea acarienilor varoa este mai mică decât temperatura optimă pentru dezvoltarea albinei lucrătoare;
-perioada mai lungă a ciclului de dezvoltare a trântorului are ca urmare ieşirea din celula de trântor a unui număr DUBLU de femele varoa maturizate sexual, faţă de celula de lucrătoare. Practica ne-a arătat că acarianul este oportunist, profită de ambele situaţii luate individual ori combinate. Valer Bodea
Valer Bodea

Modificat de Valer70 (acum 13 ani)


pus acum 13 ani
   
danut
apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 681
Dle.Valer departe de mine gandul sa desfiintez concluzia unor cercetari stiintifice sub rezerva faptului daca sunt facute serios si nu cu un anume interes ,vedeti ca de multe ori ni se servesc ca fiind adevarate niste falsuri cu anume scop,nu spun ca e cazul aici ,zig asa in general.denumirea de fund antivaroua dupa mine este improprie deoarecesugereaza asa la auz faptul ca intr-un astfel de stup paduchii nu apar ,lucru complet eronat ,nu exista tip de stup antivaroua ,asa cum pretinde prof.Ioan Ursu ca a descoperit el ,aia e o gluma la care multa lume a pus botul ,iar el va culege roadele.paduchele este inlaturat conform descoperirilor stiintifice de pana acum prin tratament si nu prin fundul cu sita si nici prin fundul plin.Avantajele fundului cu sita au fost stabilite prin practica apicola si nu le puteti contesta ,degeaba sugerati acest lucru,!

_______________________________________
omul a cucerit natura supunindui-se

pus acum 13 ani
   
pupemea
CLUB STUPARITUL

Din: Cisnadie 23 01 1968
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 5230
Domnule Valer,
In mesajele de mai sus ati facut cateva trimiteri catre mine si stilul meu de lucru cu albina.Aveti un fix cu Pupemea? Pe un neica nimeni?Sunteti prea asejat pe ceea ce cunoasteti ca sa va impiedicati d'un ciot.

Trimiterile Dumneavoastra nu le iau ca si o provocare la discutie.Nu cred intr-un dialog  cu dumneata.Si...ma incearca o parere de rau.Asta e.

Scriu cateva fraze pentru colegii mai tineri.Si asa ca o ...refulare ce ma incearca dupa ce va citesc.Va rog sa ma ignorati pe mai departe.Pupemea e pe balarii si deci... nu are rost sa ma mai pomeniti.Sunt efectiv satul.Va rog sa ma credeti ca sunt full de trimiteri absconse sau directe, de la colegi si stupari ce habar nu au ce numar port la pantof, sau care sa-mi fi vazuta o albina life.
Multumesc.

Stuparitul, lucrul cu albina nu are o  regula."Sita trebuie sa fie la 4 cm." sau tabla sa fie pusa pe 3 decembrie.Ori sita nu trebuie acoperita.etc etc.
Stuparitul este un cumul de decizii luate de stupar in functie de datele vetrei.Mediu,stil,nr familii,target pe stupina,experienta,informatie,de la an la an, etc etc.
Nu lucram cu Vaci sau porci...domestici.

Pentru ca vorbim de fundul cu sita de aerisire.Sau impropiu  denumit antivaroua.

Personal nu am acoperit sita niciodata.Inca mai am stupi.Cresc efectivul si traisc din venitul de pe stupi.Nu am table.Asta nu inseamna ca cel ce acopere sita , face rau.Eu nu o acopar.

Nu am avut in calcul la constructia stupilor cu sita, problema varoa.Nu aceasta este rolul sitei.Cel putin in cazul meu.
Tratamentul varoua i-l fac o data pe an.In sfarsit de august sau in sept.O singura data, intr-o singura administrare.Domnule Valer O data pe an!! Sper sa trec pe stupi bio in adevaratul sens al cuvantului.Fara nici-un fel de tratament.Pentru nici-o boala.Dar asta e alta discutie.Tratamente 0.Stiu!! ... e Gral-ul din apicultura.Vreau sa incerc.
Sita de pe fundul stupilor are un mult mai mare rol in tehnica lucrului cu stupii decat tinerea sau mentinerea situatiei...varoua.
Repet.Nu ma intereseaza actinea sitei impotriva varoua.Deci , ce cau eu in aceasta discutie??

Rama mucegaita.
Domnule Valer.Consider ca fiind o rautate gratuita, sa amintiti si sa incercati sa induceti in eroare colegii, scotind in evidenta ceea ce eu nu am ascuns.Chiar credeti ca nu am vizionat cadru cau cadru filmul inaintea postarii???
Intr-o stupina ...mare, pe sub stupi si prin locuri ale vetrei sunt materiale.Prefer sa depozitez o astfel de rama in spatiul gol de langa o familie decat sa o las prada daunatorilor  pe sezonul inactiv.Acea rama o stat in apa sau in conditii impropii.Si ca ea au fost mai multe.Fiecare stupar le cunoste pe ale lui.Filmele mele au fost REALE.
Am crezut ca doriti informarea colegilor.Cam ce se intampla cu o rama ce este depozitata langa familia pusa la iernare, daca jos e sita descoperita? Acea rama este mai aerisita decat creerul meu!! Ingheata si este uscata ca iasca.Acolo este ca in pod.Umiditatea e redusa la maxim.
In sfarsit...orice argument rezonabil ce-l incerc, probabil ca nu va scoate din ... fixul ce-l aveti focusat pe mine.Zbaterea mea pare a fi scuza si ...

Iata-ma ca am scris mai mult decat mi-am propus.



Iernare uscata tuturor

PS
Domnul Valer
Deoarece postati pe forum si nu pe MP, eu citesc cam tot ce se scrie.Exista multe subiecte in care faceti referiri sau trimiteri la mine.Sau... poate ma insel.Oricum, incercati sa nu-mi schimbati parerea in ceea ce va priveste mai mult decat ar fi cazul.
Va doresc tot binele.

Modificat de pupemea (acum 13 ani)


_______________________________________
A-l urma pe Hristos nu are nici un sens, daca nu are tot sensul din lume.
Oamenii nu ajung in iad din cauza pacatelor.Si nici in rai din cauza lipsei de pacat.Acceptarea lui Hristos sau nu, este ceea ce ne imparte.
Fericirea este simpla.Dificil este sa fi ...simplu.

pus acum 13 ani
   
danut
apicultor

Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 681
Asta am vrut si eu sa spun dlui Valer ca nu ma intereseaza sita ptr. a termina paduchii ,ea are alte cateva avantaje  de care eu profit ca si apicultor .Azi am controlat 10 familii rama cu rama ,unele cu sita deschisa pe tot fundul ,altele cu fundul plin ,la cei cu fund plin cat i-am dibacit eu in partea din spate a stupului e condens ,nu atat de mult incat sa devina periculos ,la cei cu sita ,uscati complet iar la cantitatea de puiet nu e diferenta!

_______________________________________
omul a cucerit natura supunindui-se

pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
Domnule Pupemea, am pomenit numele dumneavoastră doar când m-am referit la "pivniţă".Nu este de rău, este o sugestie ca cine vrea fund antivaroa să reţină că este necesară. Pentru că nu toţi au timp să citească tot şi ar putea proceda greşit aşa cum au făcut cei care au decupat fundul fix şi i-au pus plasă. Pentru că nu au fost informaţi corect! L-am amintit dealtfel şi pe Janese. Am scris că fagurele mucegăit ţinut după diafragmă dovedeşte că fundul antivaroa nu rezolvă sigur excesul de umiditate, ca şi aerisirea de fund, dealtfel. Nu v-am pomenit numele şi chiar dacă-l pomeneam, nu era o insultă, cu atât mai mult cu cât am scris că nici aerisirea de fund pe care o au stupii mei nu rezolvă excesul de umiditate. AM SUBLINIAT AVANTAJELE FUNDULUI CU SITĂ ÎN CAZUL DEPLASĂRII STUPINEI, AL CANICULEI ORI AL TRATAMENTELOR CU INSECTICIDE PERICULOASE PENTRU ALBINE. Dar am arătat şi aspectele lui discutabile. Pentru ce v-aţi supăra? Eu nu m-am supărat iarna trecută când m-aţi insultat. Încercaţi să nu vă identificaţi cu fundul cu sită, impropriu numit "antivaroa" pentru că indiferent cum va evolua opinia despre el nu aţi obligat pe nimeni să-l folosească. Dar pentru că mulţi care fac stupărit staţionar îl vor adopta iar cei care fac pastoral sunt nevoiţi să aibă plasă măcar pe o parte a fundului stupului, dacă nu pe toată, am adus la cunoştinţa forumiştilor şi alte puncte de vedere asupra lui. Nu am scris acest topic vizându-vă pe dumneavoastră iar expresia "neica nimeni" nu v-a fost adresată, am folosit-o pentru a sublinia că nu prezint părerile unui oarecare despre tema abordată. Dealtfel ştiţi că în comunitatea europeană aproximativ 3% dintre stupari deţin cam 30% din numărul stupilor, revenindu-la aproape 250 de familii pe căciulă. Aşa că nu sunteţi un neica nimeni. Totuşi să păstrăm proporţiile, faţă de Chapleau, deţinătorul fermei apicole "Reginele Chapleau", (nu a unui S.R.L. ori P.F. oarecare) la care a apelat guvernul canadian, s-ar putea să fiţi, ca apicultor, mic. Credeţi cumva că Chapleau s-a referit la stilul dumneavoastră de lucru? Nu-l ştie pe Pupemea! Sau credeţi că eu m-am referit la stilul dumneavoastră? Sau la al deţinătorilor de funduri cu plasă de pe forum şi din România? M-am referit doar la fundul cu plasă(antivaroa) şi atât. Dumneavoastră, care văd că vă confundaţi cu el, cu fundul, ar fi trebuit să mă combateţi cu argumente. Dacă le aveţi. Spor la treabă! Valer Bodea

P.s. Îi asigur pe toţi utilizatorii de funduri cu plasă, pe toţi neutilizatorii de diafragmă sau de împachetare pentru iernare, pe toţi care utilizează tehnici de lucru pe care eu ori alţii nu le agreem că tot ce s-a scris ori se va scrie despre părţile negative ale acestora nu constituie un atac la persoana lor, este cel mult o critică a obiectului, a metodei respective. Dar dacă ei se identifică mai mult sau mai puţin cu subiectul aflat în discuţie au o problemă. Orice lucru, orice tehnică, s-ar putea să aibă pe lângă avantaje şi dezavantaje şi cei care discută despre acestea din urmă nu le sunt neapărat duşmani!

Modificat de Valer70 (acum 13 ani)


pus acum 13 ani
   
proapis13
apicultor

Din: Turnu-Severin
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2834
25 iulie 2010 ora 17 peste 30 grade celsius la umbra
la stupul gri se observa cum albinele ventileaza
la greu cu toate ca au aerisire in podishor

la ceilaltzi stupi nici macar o albina pe scandurica de zbor
totzi au sita pe fund
salve

fundul antivaroa iulie 2010 ora peste grade celsius umbrala stupul gri observa cum albinele

49.1KB

Modificat de proapis13 (acum 13 ani)


_______________________________________
activitate la urdinish shi miere in cat

pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
Perfect, domnule Proapis 13, dar bateţi în uşi deschise pentru că am arătat şi eu, mai sus, avantajul fundului cu plasă pe vreme caniculară adică toridă sau foarte călduroasă. Aţi greşit pentru că, la fel ca Pupemea, nu aţi citit cu calm. Preventiv enumăr şi avantajele fundului cu plasă ÎNCHIS, pentru ca neatenţii să nu "combată" degeaba:
-permite aprecierea activităţii din stup, mai ales a iernării, prin observarea dispunerii, a cantităţii şi a felului materialului căzut pe tablă(planşetă;
-oferă indicii asupra nivelului infestării cu varoa;
-oglindeşte evoluţia în timp a acestei infestări dacă se numără periodic acarienii căzuţi;
-prin cele de mai sus indică momentul în care este necesară aplicarea tratamentului antivaroa.
Nu am combătut fundul cu plasă, domnule Proapis 13, pentru că suntem unii care o folosim pe mama lui, aerisirea de fund(magnetul de apă dinainte de a se naşte fundul cu plasă şi unii dintre utilizatorii lui. Dealtfel fundul cu plasă nu este decât o extindere a aerisirii de fund. Problema ridicată de mine este alta: ÎN PERIOADELE RECI ÎN CARE SE CREŞTE PUIET FUNDUL CU PLASĂ DESCHIS FAVORIZEAZĂ MĂRIREA NUMĂRULUI DE ACARIENI VAROA! Ca şi aerisirea de fund dealtfel. Pentru că ştiam că chiar tratarea neutră a acestui subiect va enerva pe unii am deschis alt topic, nu am postat "acasă" la fundul cu plasă, ca să nu fie poluat acel topic. Valer Bodea

Modificat de Valer70 (acum 13 ani)


pus acum 13 ani
   
pupemea
CLUB STUPARITUL

Din: Cisnadie 23 01 1968
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 5230
Pai , taman asta e.
Pe timp de iarna, fundul deschis, inlatura dezvoltarea varoa o perioada lunga.daca tratamentele sunt facute cum trebuie in toamna si in lipsa de puiet. Astfel ,familia petrece o perioada lunga cu lipsa de puiet.Varoa va fi vitregita de conditiile necesare inmultirii.Se ajunge ca mare parte din femelele ramase in familie sa devina sterile sau sa dea coltul de... hoaste ce sunt.

"Fuga" dupa puiet in ianuarie si feb este dupa parerea mea extrem de paguboasa.Puietul ce eclozeaza in iarna nu parcurge etapele de dezvoltare si hranire pentru a putea fi valorificat profitabil.

Sita "antivaroua" este varianta cea mai la indemana pt apicultor pentru a ingriji  albine in  conditii cat mai apropiate de natura.

Studiile aprofundate, de necontestat ,scot la iveala date si informatii ce ne ajuta pe fiecare.
Important in apicultura este sa si punem in practica informatia.Asezarea in tehnica de lucru trebuie facuta tinand cont de ...toata informatia si nu doar de una.Chiar noua fiind

Personal, vad un mai mare avantaj al sitei de pe fund in perioada inactiva decat in perioada de transport sau pastoral pe canicula.La o adica, fac lazile mai mari si ma deplasez in noapte.
Iarna insa, in cazul meu, se vede adevaratul avantaj al plasei din fundul ...liber.


_______________________________________
A-l urma pe Hristos nu are nici un sens, daca nu are tot sensul din lume.
Oamenii nu ajung in iad din cauza pacatelor.Si nici in rai din cauza lipsei de pacat.Acceptarea lui Hristos sau nu, este ceea ce ne imparte.
Fericirea este simpla.Dificil este sa fi ...simplu.

pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
-Şi la mine aerisirea de fund a fost deschisă toată iarna şi o voi închide cînd încălzirea vremii va provoca rarefierea ghemului pentru că atunci şi suprafaţa de puiet creşte.
-Despre întârzierea începerii pontei prin fundul cu plasă deschis iarna ştiţi foarte bine că nu este chiar aşa, dacă nu mă înşel în ianuarie anul trecut aveaţi şi dumneavoastră, ca toţi ceilalţi şi ca mine, puiet destul de mult şi provizii subţiate corespunzător. Iar pe puiet s-a înmulţit desigur şi acarianul. Apoi prin februarie-început de martie nu mai aveau puiet.
-Cercetările vă contrazic, temperatura mai scăzută din stupul cu fundul cu plasă deschis produce mai multe femele varoa "productive" decât fundul fix. Vă contrazic şi mătcile dumneavoastră din roiuri şi din familiile mai slabe, care evită să ponteze în apropierea plasei. Vă dau dreptate familiile puternice care "conving" matca să ponteze şi în apropierea plasei, dar plătesc aceasta consumând ceva mai mult şi mai ales uzându-se mai devreme şi scurtându-şi viaţa.
Apropo de duşman, aţi pus benzi cu Mavrirol? Eu am renunţat la ele pentru că mi s-a părut că nu prea au efect şi preţul este exagerat. Şi dacă se poate, cu ce aţi tratat în decembrie, tot cu acid oxalic? Eu nu am făcut-o până acum.
Valer Bodea

Modificat de Valer70 (acum 13 ani)


pus acum 13 ani
   
pupemea
CLUB STUPARITUL

Din: Cisnadie 23 01 1968
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 5230
Va inselati in privinta puietului din Ianuarie.Pornesc puiet doar familiile slabe. A mai fost discutie pe aceasta tema.Familia puternica "ingheata"  din dec pana in februarie.Trebuie sa fie un ianuarie dat bine peste cap ca sa inceapa.

Se poate ca cercetarile sa ma contrazica.Treaba lor.Treaba mea este sa invat din aceste cercetari si din experienta - practica pe stupina mea.Nu are cum sa cresca nr femelelor Varoa in februarie -martie, daca pana atunci am avut grije sa le provoc un ...genocid.Doar daca invie.

Albina va creste puiet exact cat poate acoperii.Nimic mai mult.Nu-mi trebuie mai mult.


Pentru mine subiectul este inchis.

Toate cele bune tuturor.


_______________________________________
A-l urma pe Hristos nu are nici un sens, daca nu are tot sensul din lume.
Oamenii nu ajung in iad din cauza pacatelor.Si nici in rai din cauza lipsei de pacat.Acceptarea lui Hristos sau nu, este ceea ce ne imparte.
Fericirea este simpla.Dificil este sa fi ...simplu.

pus acum 13 ani
   
proapis13
apicultor

Din: Turnu-Severin
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2834

proapis13 a scris:

25 iulie 2010 ora 17 peste 30 grade celsius la umbra
la stupul gri se observa cum albinele ventileaza
la greu cu toate ca au aerisire in podishor

la ceilaltzi stupi nici macar o albina pe scandurica de zbor
totzi au sita pe fund
salve


Continuare;
Atat la stupul din dreapta celui gri cat shi la cel albastru am colectoare
de polen incastrate in fundul stupului
Acele colectoare sunt prevazute cu placi active cu doar trei randuri de orificii
Daca nu aveam sita pe fundul stupului ce se putea intampla?? Hai??
Au postat unii colegi foto cu faguri construitzi sub sita de pe fund iar
altzii intreaba shi acum de ce au construit fagurii acolo .De ce??
De ce la mine nu au construit??
De ce la pupe shi la multzi altzii n-au construit??
Din cate am citit din postarile matale shi le-am citit pe toate NU ai stupi
cu fund antivaroa shi inca nu ai experimentat
Potzi spune cel mult ca;,,eu cred''...,,am auzit ca...''',,am citit ca...''
nu incerca sa influentzezi negativ perceptzia incepatorilor asupra fundului
de stup prevazut cu sita antivaroa
cu tot respectul...
salve   


_______________________________________
activitate la urdinish shi miere in cat

pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
Domnule Proapis 13, mi-am citat postarea din 7 februarie, ziua deschiderii acestui topic, pentru a vă dovedi că eu am arătat de la început că nu am stupi cu fund cu plasă. Nu mă mai citez încă o dată pentru a vă arăta că printre altele am scris de vre-o 2-3 ori că pe vreme caniculară(toridă fundul cu plasă permite albinelor să rămână active. Pentru ce creaţi falsa impresie că eu aş fi susţinut contrariul? Dacă mi-aţi fi citit postările, cum afirmaţi, aţi fi observat că şi eu am stupi cu aerisire de fund deci nu numai că ştiu ce-mi tot repetaţi dumneavoastră, mă şi folosesc de multişor de plasa deschisă de pe fundurile stupilor mei, pe vremea caniculară.
Apropo de cifra 13, cine-şi bagă coada de a degenerat aşa prezentarea unei cercetări serioase care ar fi impus nişte intervenţii la obiect pentru clarificarea dilemei: închidem fundul cu plasă respectiv  aerisirile(magneţii de apă de pe fundurile stupilor în perioadele reci când albinele mai cresc puiet în ghemul înfoiat sau desfăcut, ori nu? Aceasta este întrebarea! De fapt nu trebuia să mai întreb, am experienţa unor întâmplări similare când a fost suficient să li se pară unora că li se pune la îndoială metoda ori prestigiul pentru ca discuţia să degenereze.
Dacă altul ori dumneavoastră ca posesor de fund cu plasă spuneţi una, eu ca vechi utilizator al fundului cu aerisire de fund(magnet de apă spun alta dar nu aduceţi alt argument decât afirmaţia:"aşa fac eu, aşa e bine" nu este în ordine, aşa că eu înclin  cel puţin deocamdată să-l cred pe cercetător! Îmi şi permit, iernarea combinată ar evacua oarecum mulţumitor surplusul de apă, chiar dacă aş închide aerisirea de fund. Dealtfel, cui are Dadant de 10 rame şi lasă pentru rezistanţa la manipulare o centură de 10 cm îi mai rămân pentru plasă doar ceva peste 13 decimetri patraţi. Chiar dacă ar lăsa centură de 5 cm tot ar avea plasa doar de 6-7 ori  mai mare  decât aerisirile de fund de la stupii mei care sunt precursoarele fundului antivaroa aşa că nu sunt chiar necunoscător al temei, cum afirmaţi dumneavoastră cu aplomb tineresc.Toate cele bune. Valer Bodea


pus acum 13 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833

Valer70 a scris:

-Domnule Gabi Bee, neavând funduri antivaroa(cu sită nu-mi permit să fac recomandări, supun doar atenţiei ce au constatat cercetătorii şi ce ştim noi, stuparii.
........
Valer Bodea



S-a pierdut citatul, îl redau aici, domnule Proapis 13. Valer Bodea


pus acum 13 ani
   
proapis13
apicultor

Din: Turnu-Severin
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2834

Valer70 a scris:

: închidem fundul cu plasă respectiv  aerisirile(magneţii de apă de pe fundurile stupilor în perioadele reci când albinele mai cresc puiet în ghemul înfoiat sau desfăcut, ori nu? Aceasta este întrebarea!Toate cele bune. Valer Bodea


DA   
salve 


_______________________________________
activitate la urdinish shi miere in cat

pus acum 13 ani
   
moshu6
apicultor

Din: CRAIOVA
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 241
Buna seara domnilor!
Citesc cu mare interes posturile dv,si, imi dau seama cat sunt de nestiutor,in comparatie cu domniile voastre.
Cu scuzele de rigoare,sau poate nu am citit eu bine ,sau poate nu am inteles bine, dar eu din ce am vazut si am citit in alte imprejurari despre fundul antivarooa,nu prea m-i se leaga cu ce vad pe aici.
Inca odata imi cer scuze,dar eu stiam ca fundul AV,a fost conceput pt a face tratamentul cu usurinta si nicidecum ca ar impiedica dezv acarianului.
Ma insel cumva?
Cu mare stima!


_______________________________________
Omenirea depinde de o mica fiinta:ALBINA

pus acum 13 ani
   
proapis13
apicultor

Din: Turnu-Severin
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2834
Citeshte tot ce-tzi pica la mana experimenteaza fundul antivaroa
oarecum greshit spus shi sa vezi cate shi cum se leaga
salve 


_______________________________________
activitate la urdinish shi miere in cat

pus acum 13 ani
   
eugen.ivan
apicultor

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 20
va salut,

domnule valer va multumesc pentru articolul interesant. apreciez oricand un studiu stiintific bine facut. articolul dumneavoastra si dezbaterea de aici mi-au lamurit niste intrebari care ma rodeau de ceva vreme referitoare la faptul ca albinele mele din doi stupi experimentali cu rama inalta de 400 nu au construit fagurii pana jos, ba mai mult, in unele cazuri chiar au ros ceara de sub ultima sarma. banuiam ca sita de aerisire lasata deschisa si curentii de aer le-au determinat sa procedeze asa.

departe de mine gandul de a intra in aceasta polemica, nu cunosc discutiile anteriore pe care le-ati avut intre dumneavoastra si salut cu respect toti participantii, insa va felicit pentru informatiile impartasite si bunele intentii.
cu respect,

eugen ivan


pus acum 12 ani
   
F.Liviu
apicultor

Din: Cernica
Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2
Foarte interesant, studiile Canadiene versus experienta practica la fundul albinei din Romanica.

Culmea e ca (si) cei care au stupi in fundul gol non-stop (pupemea, maximus, etc) obtin rezultate ok. Ca sa il parafrazez pe Caragiale, "eu cu cine votez ?"


pus acum 12 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833

eugen.ivan a scris:

va salut,

domnule valer va multumesc pentru articolul interesant. apreciez oricand un studiu stiintific bine facut. articolul dumneavoastra si dezbaterea de aici mi-au lamurit niste intrebari care ma rodeau de ceva vreme referitoare la faptul ca albinele mele din doi stupi experimentali cu rama inalta de 400 nu au construit fagurii pana jos, ba mai mult, in unele cazuri chiar au ros ceara de sub ultima sarma. banuiam ca sita de aerisire lasata deschisa si curentii de aer le-au determinat sa procedeze asa.

departe de mine gandul de a intra in aceasta polemica, nu cunosc discutiile anteriore pe care le-ati avut intre dumneavoastra si salut cu respect toti participantii, insa va felicit pentru informatiile impartasite si bunele intentii.
cu respect,

eugen ivan


Domnule Ivan, nici eu nu doresc polemică nici nu combat fundul antivaroa(aşa îl numesc francezii) pentru că este evident că în perioadele calde este excelent!. Am arătat doar ce au constatat alţii în alte condiţii climatice şi am şti mai multe dacă cineva cu termometru performant ar determina periodic în toamnă(că primăvara a trecut) temperatura din partea de jos a cuibului, la o familie cu fundul cu plasă închis, la alta cu şubărul scos. Dacă ar exista perioade în care la stupul "în fundul gol"  temperatura ar fi mai coborâtă decât la celălalt am şti că ÎN ACELE PERIOADE păstrarea deschisă a fundului favorizează înmulţirea varoa. Eu nu am stupi cu fund cu plasă deci nu pot face determinarea. Faptul că există stupari cu sute sau mii de stupi care obţin producţii bune folosind stupul cu plasă nu dovedeşte nimic din acest punct de vedere pentru că s-a constatat sigur că la temperatură mai scăzută decât cea optimă pentru puiet reşesc să se maturizeze sexual mai multe femele varoa. Rezultatele bune se datorează printre altele şi aerisirii bogate prin fundul cu plasă care permite unui mai mare număr de albine să iasă la cules în loc să facă aerisirea impusă de stupii cu fundul plin. De aceea termometrarea ar trebui făcută în perioadele mai reci în care se creşte puiet. Cei tineri veţi găsi răspunsul la întrebare de la vreun străin dacă ai noştri sunt comozi. Toate cele bune! Valer Bodea


pus acum 12 ani
   
alin m
apicultor

Din: galati
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 53
zilele astea la lazile mele cu fund inchis cit timp fost frig afara adica seara si dimineata 17 gr, plus ca a mai batut si vintul din sud,  albinele au blocat practic intrarile unde scosesem urdinisul de iarna ca sa fie mai larga intrarea.
la lazile cu plasa la fund nu imi dau seama ce ar fi facut


pus acum 12 ani
   
Valer70
apicultor

Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1833
Lăzile mele au aerisirea de fund deschisă. La un roi am observat după răcirea vremii câteva larve de trântor răcite aruncate afară, la altul câteva pupe de trântor. Dar acestea nu sunt argumente domnule Alin, se poate răspunde că roii sunt prea slabi şi s-au extins cu puietul mai mult decât la ajunge plapuma. Doar termometrul ne poate răspunde la întrebare. Valer Bodea

pus acum 12 ani
   
alin m
apicultor

Din: galati
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 53
eu nu am vorbit  de roi. la roi intrarile le am f mici iar albinele de acolo nu erau deranjate de frig.
m-am referit la fam de cules care s-au postat in intrare.
o poza facuta seara

fundul antivaroa roi. roi intrarile mici iar albinele acolo erau deranjate frig.m-am referit fam

59.2KB


pus acum 12 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la