APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" | Lista de useri | Reguli | Cauta | Inregistrare | Login
CHAT GENERAL | CHAT STUPARITUL | POZE STUPARITUL
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie.ro:
ubyta ta
|
|
|
balasbebe a scris:
Legam putin pungile. Pana iese aerul le las la farfurie.
Eu am familii foarte putine, si i-mi permit acum sa ma mai si joc. |
CUFUNDATI VASUL CU SIROPUL DE ZAHAR AN ALT VAS CU APA SI APOI PUNETIL LA O SURSA DE CALDURA 120-130 DE GRADE. EU FOLOIESC O PLITA CU INDUCTIE PENTRU CA ARE UN REGLAJ SIGUR AL TEMPERATURI SI TIMPULUI. ps nu mai schimba culoarea si gustul de afumat ,iese OK!  
_______________________________________
Nu e greu sa fi complicat. E greu sa fi simplu!
|
|
| 04-02-2011 03:53:50 |
|
|
|
SALUT.Domnilor ,la cite familii datzi o tura facuta 5/1 shi cit punetzi /familie,in unele reviste Romania Apicola da retzeta de facut miere in casa 2kg zahar la 0,300ml apa, MULTZUMESC
Modificat de mechenici (09-02-2011 22:10:16)
_______________________________________
M@cd
|
|
| 04-02-2011 10:13:01 |
|
|
|
Domnule Mechenici, din apă, zahăr şi sare de lămâie iese sirop din zahăr invertit, NU MIERE! Cantitatea dată o dată depinde de nevoie, de spaţiul de sub podişor şi de numărul de faguri acoperiţi. Valer Bodea
581/436px 55.6KB
|
|
| 04-02-2011 14:53:34 |
|
|
|
Dacă nevoia este mică se dă o pungă de 400-500 grame. Aerul se scoate uşor scoţând punga din vasul folosit pentru umplerea ei, punând-o pe masă şi strângând-o între degete de deasupra mierii în sus. Se face un nod iar dacă a rămas puţin aer se înţeapă punga după ce o dăm şi aerul iese. Valer Bodea
581/436px 60.5KB
|
|
| 04-02-2011 15:03:09 |
|
|
|
am incercat si eu sa fac acest sirop ,dar am dat gres, mi sa intarit beton toata compozitia,nu stiu unde am gresit 
|
|
| 05-02-2011 20:03:32 |
|
|
|
Cred că nu a fost invertit suficient. Valer Bodea
|
|
| 05-02-2011 20:39:08 |
|
|
|
am refacut procedura si acum mi-a reusit ,parca e miere de salcam,abia astept sa bag o punga sa vad daca le plac fetitelor mele 
|
|
| 06-02-2011 17:13:18 |
|
|
|
am facut si eu azi 8:1, pachetul de sare de lamiie e de 8 g, a iesit caramelizat , nu se vedea ziarul prin punga, ori zaharul, ori sarea ori nu erea ziarul lui Nea Gica
|
|
| 06-02-2011 20:11:14 |
|
|
|
Domnule Balu, aţi aplicat reţeta lui Gică şi aţi greşit. Mai încercaţi, alţii au reuşit! Eu nu fac plăci. Iarna, când sunt obligat, dau sirop 5:1, apoi 4,5:1 sau 4:1 pentru ca la început de martie(ori la sfârşit de februarie sau toamna la completare) să dau 3:1 până când ies în câmp, apoi le trec pe 1:1 dar tot invertit. Valer Bodea
|
|
| 07-02-2011 07:50:08 |
|
|
|
Hrănire lichidă
În adăposturile cu mai mulţi faguri este uzuală hrănirea cu sirop de zahăr. Dacă siropul de zahăr este foarte gros, atunci se clădeşte foarte bine. Următoarele dezavantaje trebuie evitate prin măsuri corespunzătoare:
a) noaptea se formează pe suprafeţele plane (metal, plastic) rouă, albinele alunecă în hrană şi se îneacă; măsuri: hrănitorul se va prevede cu o suprafaţă interioară aspră (vezi 1.3.1), se pune un flotor;
b) în timpul transportului pot fi vărsate (resturile de hrană; măsuri: evaluarea cantităţii de hrană ;
c) hrana prea subţire se poate acri; se face sirop din 2 părţi zahăr la 1 parte apă;
d) riscul furtişagului este mai mare decât la toate celelalte moduri de hrănire: mai întâi vom introduce un (fagure de miere (vezi 2.2.1) şi la prima revizie adăugăm hrană lichidă. Până la această dată fagurii sunt clădiţi şi hrana se împrăştie repede. La siropul de zahăr se adaugă Fumidil (vezi 2.2.6).
_______________________________________
http://BeEDoH.sunphoto.ro
|
|
| 07-02-2011 08:32:29 |
|
|
|
Şerbet de zahăr cu miere
Mai ales în nucleele de împereche mai mici se utilizează un amestec de miere cu zahăr pudră (care se solidifică repede şi de aceea nu poate fi depozitat).
Preparare: trei părţi de zahăr pudră proaspăt, depozitat la cald se frământă cu aproximativ o parte de miere caldă, subţire. Mierea mai consistenta va fi diluată, dar cel mult cu 10% apă, deoarece altfel şerbetul va forma coajă.
Mierea care va fi utilizată pentru prepararea şerbetului va fi miere, cu care au fost hrănite cu un an în urmă coloniile doici (această miere nu este admisă în comerţ datorită hrănirilor cu zahăr). Dar să nu se utilizeze niciodată miere ieftină, străină, căci foarte uşor s-ar putea introduce germeni patogeni. Sporii de nosemoză pot fi distruşi printr-o fierbere scurtă a mierii, dar nu şi sporii de loca.
Pentru frământarea şerbetului pot fi utilizate malaxoarele puternice de brutărie, dar tot atât de bune sunt şi betonierele cu două palete. Într-o maşină de 140 l pot fi frământate într-o şarjă de 50 kg zahăr.
La sfârşit se va adăuga zahăr sau miere, şerbetul finit trebuind să fie maleabil .
Din punctul de vedere ai tehnologiei de lucru se introduce şerbetul încă cald în adăposturi, cu una până la două luni înaintea lucrului. Înaintea utilizării lor vara se va examina suprafaţa şerbetului, dacă s-a modificat sau nu, în timpul depozitării. Dacă s-a format pojghiţă (=crustă se va întinde puţină miere diluată deasupra; dacă este lipicioasă se presară pe ea zahăr pudră. Cantităţile mici se frământă cu mâna. Porţii de 20—30 kg zahăr se toarnă într-o putină cu pereţi nu prea înalţi şi cu o sapă de grădină se include mierea timp 20 de minute (BOTTCHER, 1963, pag. 103).
Rezervele de şerbet se introduc în lăzi construite îngustat cu fund longitudinal, tapisate cu hârtie şi din care se poate răsturna şerbetul. Dacă forma acestor lăzi corespunde cu a vaselor de hrănit atunci se pot tăia porţiile adecvate (MULLER OLE, 1954). Foarte potrivite pentru păstrarea şerbetului sunt şi săculeţele din material plastic căci şerbetul nu suferă modificări.
_______________________________________
http://BeEDoH.sunphoto.ro
|
|
| 07-02-2011 08:33:58 |
|
|
|
Şerbet din zahăr invertit
Din motive economice sau igienice se poate utiliza în locul mierii zahărul invertit (de exemplu în cazul pericolului de contaminare cu loca prin intermediul sorturilor străine de miere!). Zahărul invertit poate fi produs atât prin fermentare cât şi prin acţiunea unor a organici sau anorganici.
a) Invertirea acidă
De multe ori în industria farmaceutică rezultă deşeuri ca de exemplu sirop de zahăr invertit, care în anumite împrejurări conţin cantităţi mari de hidroximetilfurfurol (HMF), care este toxic pentru albine (JACHIMOWICZ, 1976), şi care din această cauză nu trebuie să fie utilizate pentru prepararea şerbetului. Albinele, acceptă cu plăcere aceste şerbeturi, odată cu culesul oferit. Dar dacă vremea devine rece şi ploioasă şi deci albinele se vor hrăni numai cu şerbet, ele vor muri de foame, chiar dacă spaţiul umplut cu şerbet este plin. Ele nu formează o coroană de miere şi deseori părăsesc nucleele în prima zi frumoasă ca roi tânăr (RUTTNER, H., JACHIMOWICZ, 1974) .
Siropul de zahăr invertit produs cu acid lactic are numai o mică cantitate de HMF şi este un înlocuitor de miere potrivit.
WEISS (1968) recomandă următoarea reţetă :
o 1 kg zahăr se fierbe pe o flacără mică timp de 30 de minute împreună cu ˝ l apă şi 2 g acid lactic.
o Din 1 kg din acest sirop şi 3 kg zahăr pudră se face un şerbet. Acest şerbet nu se întăreşte luni de zile şi poate fi uşor tăiat. Dacă este necesară o depozitare, atunci, cantitatea de acid lactic poate fi redusă la 1 g sau 0,5 g per kg zahăr.
b) Acţiunea enzimatică
În statele scandinave se utilizează de mult siropul produs cu fermentul invertază (MOLLER OLE, 1954). Dacă temperatura este de 35°C, pregătirea durează câteva săptămâni. Astăzi acest lucru este mult mai simplu şi mai rapid. Fabrica Merck (RFG) livrează de ex. pentru brutării Invertin îmbuteliat în sticle de un litru. După WEISS (1968) se diluează 1—2 ml Invertin cu 80—100 ml apă rece şi cu 1 kg zahăr pudră se face un şerbet. Acest şerbet este mai uscat decât cel cu miere şi zahăr, dar rămâne maleabil şi nu formează cruste. Sticlele de Invertin deschise se vor păstra în frigider, ca să fie ferite de alterare. Invertinul este nevătămător atât albinei cât şi omului (WEISS, 1977).
În cursul experienţelor practice efectuate la staţiuni de împerechere, n-am putut constata nici o diferenţă între şerbetul din zahăr şi miere, cel cu Invertin sau cel cu sirop de acid lactic.
Sunt unele fabrici de zahăr (de ex. Frankenzucker, RFG) care produc un „zahăr de şerbet” în care sunt incluse enzime uscate, şi care trebuie numai amestecat cu apă ca să dea un şerbet. Pot fi utilizate la fabricarea şerbetului şi siropurile preparate cu izoglucoză (de ex. Apireve), dar nu toate aceste zaharuri de amidon de porumb au aceeaşi valoare bună.
_______________________________________
http://BeEDoH.sunphoto.ro
|
|
| 07-02-2011 08:34:42 |
|
|
|
Eu prefer siropul de zahăr invertit, în concenraţie de 3:1 toamna la completarea rezervelor şi în pragul primăverii, mai concentrat(4:1-5:1) la hrănirile de necesitate iarna şi 1:1 pentru stimulare. Îl dau în pungi sau în hrănitor dacă albinele sunt active, este mai ieftin, se prepară repede şi uşor, ştiu ce dau şi nu am inconvenientele pe care le-aţi enumerat. Valer Bodea
|
|
| 07-02-2011 13:24:52 |
|
|
|
Pentru domnul care din neatenţie are blocată primirea mesajelor dau răspunsul aici. Nu am descris modul de preparare al siropurilor concentrate pentru că este arhicunoscut. Se pune apa la fiert, când începe să fiarbă se pune tot zahărul şi se învârte cu lingura de lemn ca să nu se caramelizeze ori se pune zahărul treptat. Când zahărul este dizolvat şi siropul începe să fiarbă se adaugă sarea de lămâie dizolvată în prealabil. Se supraveghează să nu dea în foc pentru că face spumă abundentă, ca laptele. Când spuma măruntă este înlocuită de spumă mai puţină, cu băşici mari, invertirea este încheiată. Nici nu durează mult, după adăugarea sării de lămâie se termină invertirea în cel mult 10 minute. Dar astăzi am avut un mic zbor de cărăţire până şi eu, deşi au fost doar 10 grade. În restul ţării a fost şi mai cald. După acest zbor de curăţire mătcile încep să ponteze mai cu curaj aşa că la următoarea alimentare voi folosi sirop invertit 3:1 pentru că albinele încep să aibă nevoie de apă pentru puiet. Deci nu vă sfătuiesc să faceţi de acum încolo sirop 4:1, 4,5:1 sau 5:1 decât dacă aveţi albinele într-o zonă rece unde nu au beneficiat încă de zbor de curăţire. Valer Bodea
Modificat de Valer70 (07-02-2011 19:59:12)
|
|
| 07-02-2011 19:58:01 |
|
|
|
am facut 5:1 totul bine cind s-a racit >zahar maro nu s-a legat deloc, cred ca am pus zahar vanilat in loc de sare de lamiie, trbuie sa-l fierb din nou, altfel il dau afara pe urdinis
|
|
| 09-02-2011 10:48:44 |
|
|
|
Domnule Balu, siropurile cu concentraţia peste 3:1 le folosesc pentru hrăniri de necesitate(de salvare) doar iarna, până la zborul de curăţire. Acum au avut zbor de curăţire aşa că trec la 3:1 care are ceva mai multă apă, necesară în această perioadă în care se reia creşterea de puiet. Valer Bodea
|
|
| 09-02-2011 12:53:42 |
|
|
|
Se poate folosi fumul, acum am citit ca este daunator iarna.Am incercat sa pun turte dar m-au intepat , ieri au fost cuminti, rar cite una. Albinele erau deasupra de rame ca sa pun punga, suflam peste ele pina coborau, fara exceptie, azi la prima familie mi-au tras-o . Alta locatie 
|
|
| 09-02-2011 13:03:54 |
|
gica
Moderator Mesaj Privat
 Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Inregistrat: 22-12-2007
Postari: 3643
|
|
Valer70 a scris:
Acum au avut zbor de curăţire aşa că trec la 3:1 care are ceva mai multă apă, necesară în această perioadă în care se reia creşterea de puiet. Valer Bodea |
Domn Valer,va atrag serios atentia ca sunteti intr-o mare eroare cu afirmatia de mai sus.Nenorocirea mare este ca ati scris-o de multe ori.
In perioada fara zbor (sub 10 grade) albinele isi obtin singure necesarul de apa atat pentru ele cat si pentru puiet prin metabolism.Culmea este ca apa este in exces si multi se lupta sa o elimine din stup.Si fiindca tot suntem la acest capitol savantii nostri au inventat procedeul 'horn'Care de fapt e ceva pe contra naturii.
Va rog sa ma credeti,scrie peste tot,acest lucru a fost stabilit pana si de savantii sovietici si facut public.
_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
|
|
| 09-02-2011 19:21:04 |
|
|
|
Off, ce mă fac cu moderatorii care mă înţeleg pe dos, desigur fără intenţie, domnule Gică? Nu sunteţi primul pe ziua de azi.
1-Nu sunt în eroare. Siropul 3:1 conţine 25% apă, doar cu 5-7% mai mult decât o miere de salcâm căpăcită pe timp umed. Altfel spus, conţine cu 50-70 de grame de apă mai mult decât kilogramul de miere căpăcită. Dacă primesc un kg de sirop până-n 8 martie aceste 50-70 de grame de apă nu sunt o problemă, chiar dacă nu ar consuma-o cu puietul. Mai ales că eu am lăzile uscate şi fagurii uscaţi şi fără mucegai.
2-Insinuaţi că iernez pe sistemul horn pe care eu nu-l mai practic de foarte mulţi ani. Apropo, la sistemul horn am renunţat pentru că este greu de dirijat, mai ales că oricât am dori familiile de albine nu sunt toate în aceeaşi situaţie şi evoluează diferit în timp. Continuarea răspunsului o fac la topicul "Iernarea combinată", aici ar fi off topic. Valer Bodea
|
|
| 09-02-2011 23:57:19 |
|
|
|
din ce-am observat pungile cu amestec miere-zahar pudra au fost consumate in proportii diferite in functie de familie, siropul 5/1 ceva nai putin, in schimb pungile cu sirop 8/1 nu s-au atins de ele, e drept ca nici nu le-am intepat, acum le-am scos si am pus pungi cu sirop 5/1.
|
|
| 06-03-2011 19:34:42 |
|
|
|
Domnule Balu în martie, până la ieşirea albinelor în câmp, eu dau sirop 3:1, invertit. Sirop concentrat(4:1-5:1) invertit dau doar în timpul iernii pentru a nu provoca umiditate excesivă în stupi. Siropul neinvertit uzează cu atât mai mult albinele cu cât este mai concentrat. Valer Bodea
|
|
| 07-03-2011 09:16:30 |
|
|
|
si eu zic ca l-am invertit dar nu stiu sigur, am luat niste zahar facut la bulgari,mai ieftin ,dar cind ii puneam sarea de lamiie nu mai facea spuma accea
|
|
| 07-03-2011 20:49:58 |
|
|
|
Valer70 a scris:
Pentru că după cum se vede sunt singurul care foloseşte în hrănirile târzii de completare aceste reţete de sirop concentrat propun acest topic pentru ca cei care vor folosi reţetele să-şi poată spune părerea despre rezultatele obţinute, spre câştigul nostru al tuturor.
Eu sunt de părere că siropul 4:1 care are 20% umiditate, cel 4,5:1 care are 18,2 şi 5:1 care are 16,66% apă au consistenţa mierii şi sunt foarte aproape de compoziţia ei, conţinând un amestec de glucoză şi fructoză(în părţi egale) şi o mică parte de zahăr neinvertit. Prin urmare pot salva familiile ajunse în nevoie fără a uza excesiv albinele. Valer Bodea |
nu esti singurul care foloseste zaharul invertit; eu hranesc numai cu zahar invertit
_______________________________________
albina face miere dulce , dar mai si impunge...
|
|
| 07-03-2011 22:07:50 |
|
|
|
nicu68 a scris:
am incercat si eu sa fac acest sirop ,dar am dat gres, mi sa intarit beton toata compozitia,nu stiu unde am gresit |
ai fiert zaharul prea mult
_______________________________________
albina face miere dulce , dar mai si impunge...
|
|
| 07-03-2011 22:21:13 |
|
|
|
Domnul Arcristi are dreptate, aţi greşit undeva. Am văzut undeva o poză a lui Gică, siropul invertit cu 1 gram de sare de lămâie la kg de zahăr era lichid la peste un an de la invertire. Atunci am făcut şi eu o poză. Siropul 3:1 invertit la 1 octombrie 2010 cu o jumătate de gram de sare de lămâie la kg de zahăr, după recomandarea lui Liviu Pădurean, este necristalizat şi astăzi, aşa cum reiese din poza făcută acum. Este foarte transparent, prin borcan mi se vede degetul şi ecranul monitorului. Pentru invertire este suficient ca după punerea sării de lămâie dizolvate să fiarbă siropul doar câteva minute, maxim 10! Valer Bodea
581/436px 28.8KB
|
|
| 08-03-2011 10:39:29 |
|
|
|
Şi siropul 4:1 invertit cu 1 g de sare de lămâie la kg de zahăr este necristalizat şi transparent. Cel din borcan, cel dat la albine este consumat de mult pentru că albinele consumă întâi siropul şi mierea necăpăcite(dacă sunt pe fagurii acoperiţi de ghem), mierea căpăcită fiind păstrată pentru mai târziu. Valer Bodea
436/581px 32.3KB
|
|
| 08-03-2011 10:56:51 |
|
;)
