APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" | Reguli | Inregistrare | Login
POZE APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
ubytzika_senzuala pe Simpatie
 | Femeie
22 ani
Vrancea
cauta Barbat
22 - 45 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Uneori din motive obiective ori subiective albinele ajung în pană de hrană în cursul iernii. Cum le salvăm?
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Cărţile de apicultură interzic administrarea siropuluide zahăr în perioada inactivă(aşa zisă de hibernare deşi albinele nu hibernează , pe motiv că este dăunătoare. Suntem de acord că cel mai bine este să administrăm albinelor miere lichidă, semicristalizată, în faguri descăpăciţi puşi în marginea ghemului sau chiar în ghem ori chiar pe şipci puse peste faguri. Dar când nu avem miere? Miere cumpărată ori împrumutată este riscant să dăm, poate să transmită boli. Soluţia cu administrarea turtei ori a plăcii de candi o cunoaştem cu toţii. Dar după mine s-au învechit. Albinele le preiau mai greu, provoacă uzura albinelor şi cad pe fundul lăzii cristale de zahăr care fiind higroscopice menţin umezeală. Eu propun o altă cale: administrarea în pungi de nailon a siropului de zahăr invertit, în 4 etape, aşa cum am fost constrâns să procedez şi eu în această toamnă-iarnă.
Am făcut toamna hrăniri de completare cu sirop 3:1 invertit cu o jumătate de gram de sare de lămâie, cum recomandă Liviu Pădurean în A.B.C. Apicol la care a colaborat cu Hristea. Poza cu borcanul preparat în 1 octombrie 2010 dovedeşte că siropul nu a cristalizat. Cel administrat albinelor nici atât deoarece a fost amestecat şi cu nectarul care se mai găsea în timpul hrănirilor de completare şi în el albinele au încorporat şi enzime pentru desăvârşirea invertirii. După căpăcire are ph-ul apropiat de al mierii.
-În 5 decembrie am administrat în pungi puse deasupra ramelor sirop 4:1 invertit de data aceasta cu 1 gram de sare de lămâie la kg de zahăr(20% umiditate), pentru prevenirea îmbolnăvirii de nosemoză, deşi sunt cercetători care au constatat că ph-ul mierii nu are rol în PROVOCAREA îmbolnăvirii. Albinele l-au preluat foarte bine. Borcanul martor dovedeşte că şi acesta este limpede şi nu a cristalizat.
-După 10-15 zile, la golirea pungilor, le-am dat o serie de pungi cu sirop 5:1 invertit tot cu 1 g de sare de lămâie la kg de zahăr, care are doar 16.66...% umiditate. La golire le-am mai dat o tranşă. Siropul rămas într-un PET este limpede, nu a cristalizat iar în guşile albinelor-nici atât. După golirea pungilor le-am mai administrat o dată reţeta.
-Acum unele familii trimit după apă şi la temperaturi de 6-8 grade, dovedind că au puţin puiet. De aceea am revenit la siropul 3:1, invertit cu 1 gram de sare de lămâie la kg de zahăr, pe care-l dau tot în pungi, o dată la 2 săptămâni.
-După zborul de curăţire şi începerea ieşirii în câmp după polen trec iar la sirop 3:1 invertit de data aceasta cu 0,5 grame de sare de lămâie la kg de zahăr, cum recomandă Liviu Pădurean.
Această metodă de salvare a familiilor aflate în dificultate nu uzează albinele ca turta, şerbetul ori plăcile candi, iar din punctul de vedere al umidităţiieste este tot atât de sănătoasă ca hrănirea cu miere. Şi mai important este că familiile ajunse la speteaza pe care este punga cu sirop invertit nu mor cum păţesc uneori cele care au turta sau placa "în cap". Siropul 4:1 invertit în 5 decembrie 2011.
40.7KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Şi siopul 5:1 administrat după aceea arată bine. Valer Bodea
28.5KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Siropul 3:1 invertit în 1 octombrie 2010 doar cu o jumătate de gram de sare de lămâie, cum recomandă Liviu Pădurean, este limpede şi necristalizat. Cel dat pentru completarea rezervelor, căpăcit de albine, cupajat cu nectarul pe care-l mai aduceau în toamnă şi îmbogăţit cu enzimele adăugate de albine este şi mai bine.
35KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
gica
Moderator
 Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 3643
|
|
Valer70 a scris:
-Acum unele familii trimit după apă şi la temperaturi de 6-8 grade, dovedind că au puţin puiet. De aceea am revenit la siropul 3:1, invertit cu 1 gram de sare de lămâie la kg de zahăr, pe care-l dau tot în pungi, o dată la 2 săptămâni. |
Greseala domn Valer.
Le jeguie la burta si de aia ies afara.Unde scrie de sirop 3:1, 4:1 sau 5:1 ?
Siropul de completare se de maxim 2:1.Asa scrie peste tot.
Cat despre apa iarna,aceasta este in exces.Cititi aici va rog:
61.2KB
_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
-Greşiţi, domnule Gică, ies după apă, le-am văzut.
-Am menţionat că nu recomandă cărţile sirop iarna, ştiu că recomandă maxim 2:1, cum susţineţi şi dumneavoastră. Greşala lor, au tot copiat unii de la alţii şi cei din trecut probabil nu practicau invertirea aşa că şi modernii copiatori sunt depăşiţi din start. Dar puneţi-vă întrebarea: dacă albinele din familiile puternice pot consuma vara zahăr tos pentru stimulare şi obţinerea producţiilor la care visează unii ca Bunca al nostru, pentru ce le-ar face rău un sirop invertit de consistenţa mierii? Fără supărare, dumneavoastră îmi spuneţi din cărţi, eu scriu din practica mea. Totuşi dacă voi greşi o voi recunoaşte(nu fiţi prea optimist). Cărţile nu ştiu nici că albinele se pot deplasa din ghem peste un gol, până la fagurele descăpăcit, pe un ger de -16 grade. Dar eu am dovedit-o deşi mulţi nici nu au sesizat noutatea.
-Cărţile recomandă miere dar siropul meu 5:1 şi 4:1 are consistenţa mierii. Aşa că fiţi liniştit, cândva vor scrie cărţile despre siropul 4:1 şi 5:1 invertit, dat la pungă. Care oricum este mai bun decât zahărul din turtă sau din plăcile candi.
-Siropul 3:1 îl dau după ce consumă siropul 5:1, va fi cam peste 2 săptămâni adică prin 25 ianuarie dar îl prepar acum pentru că atunci voi avea alte preocupări. Iar a doua hrănire cu sirop 3:1 va fi peste alte 2 săptămâni, prin 9 februarie, dacă va fi cazul. Este perioada în care în majoritatea zonelor şi în majoritatea iernilor mătcile îşi reiau ponta. Şi pentru creşterea larvelor-multe, puţine, câte vor fi- nu cred că le ajunge apa recuperată prin rect.
-Că albinele o duc bine cu siropul meu o arată ramele curate şi scândurile de podişor uscate. Nu pun pozele făcute când am dat ultimele pungi pentru că am uitat să setez anul. Dar aşa ar arăta stupii unor familii cu probleme digestive? Cel din stânga a primit alaltăieri 800 de grame în 2 pungi. Valer Bodea
47.3KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Şi 2. Lada veche dar fără urme de diaree. Valer Bodea
49.5KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Şi 3. Curat. Dar se mai văd urmele cuielor cu care prindeam în şipci cartonul asfaltat, pe vremea când mai credeam fără discernământ în ce scriu cărţile vechi. Valer Bodea
42.8KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Şi 4. E curat deşi lada este putredă? Valer Bodea
48.7KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Şi 5. E stropit cu dejecţii? Valer Bodea
48.4KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Şi 6. E curată faţada? Valer Bodea
60.1KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Nici nucleul căruia i-a curs punga nu are probleme digestive. Iată unde era când a curs siropul. Am menţionat mai sus că nu am setat anul. Valer Bodea
50.1KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Şi uite fagurii nucleului. Scuze pentru postarea atâtor poze, dar la aşa acuzaţii grave era necesar. Valer Bodea
51.9KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Domnule Gică, pentru a vă ajuta să reveniţi la obiectivitatea care vă caracterizează postez poza făguraşului central al nucleului(cu matca) pe care l-am retras după ce a curs siropul peste albine. Este curat? Valer Bodea
46.7KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Pentru că nu sunt om rău vă dau o satisfacţie cu poza celeilalte feţe a făguraşului care are câteva dejecţii. Valer Bodea
44.8KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Dar ţinând seama că de sub fagurii nucleului am tras atâta albină moartă, chiar şi acest fagure este o dovadă că nici albinele nucleului nu au problemele digestive clamate de dumneavoastră. Valer Bodea
47.6KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Ce credeţi, dacă peste oameni ar cădea atâţia semeni, spaţiul ar rămâne relativ curat, cum este făguraşul? Valer Bodea
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Vă pot arăta şi alţi faguri ai nucleului. Valer Bodea
79KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Am detaliat pentru ca începătorii să nu păţească aşa ca mine. Făguraşul central retras după mortalitatea enormă arată că chiar şi pe el era suficientă miere până în primăvară, pe cei dintr-o parte şi cealaltă fiind bineânţeles mai multă. Deci nucleul nu avea nevoie de punga cu sirop. Dar în 6 decembrie temperatura a fost pozitivă, ghemul s-a înfoiat şi a ajuns sub şipca superioară. Nu avea celule cu miere sub ea aşa cum se vede din partea superioară (unde acum este depus recent sirop din pungă. Panicat că a consumat tot(în toamnă aducea polen cât o familie) i-am pus punga. Timpul s-a răcit, ghemul s-a contractat şi siropul a curs peste el. De aceea am scris că punga cu sirop nu trebuie pusă atunci când încălzirea vremii determină înfoierea ghemului. DACĂ NU PERFORAM punga era în ordine, putea rămâne aşa până la primăvară! Dacă nu uitam că în toamnă nucleul a depus mierea în zona din care a eclozat puietul, nu până sub şipca superioară(pentru că am format nucleul pe faguri noi) nu se întâmpla nimic rău. Dar nu mi-am notat aceasta şi de multe ori diferenţa dintre reuşită şi eşec o fac detalii aparent nesemnificative. Totuşi mormanul de albine moarte arată că putem considera făguraşii curaţi şi că nu sunt probleme digestive. Valer Bodea
P.s. La mare nevoie se poate da punga şi când este răsfirat ghemul dar numai după constatarea necesităţii hrănirii prin verificare a a 1-2 faguri laterali. Atenţie la matcă, dacă este acolo(deşi nu ar trebui) poate cădea jos şi o pierdem. Mie mi-a căzut matca peste câteva albine moarte atunci când am mutat fagurii în cealaltă parte a nucleului. Dacă nu verificam şi dacă nu era marcată o pierdeam. Am recuperat-o scuturând peste ea un albinele de pe un fagure, nu luând-o în mână!
57.3KB
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
jenica67
apicultor
 Din: Resita
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 710
|
|
Domnul valer70, am si eu o intrebare ? Cum preparati siropul 5:1 ? Ca eu am incercat o data sa fac siropul punand 1,1 l apa cu 5 kg de zahar cu 5 gr sare de lamaie fiert dupa metoda domnului Gica si dupa invertire am zis ca nu mai pun apa rece cum era retea, pentru a ramane mai gros si surpriza, cand s-a racit s-a zarificat (in cazul cand am pus apa rece dupa invertire, ori ca am facut 2:1 ori 1:1, nu am avut nici o data probleme).
_______________________________________
Ar fi simplu, daca nu ar fi asa de complicat, sau ne pare numai noua ?
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Domnule Jenică, toate siropurile invertite se prepară la fel, la mine diferă doar cantitatea de zahăr şi de sare de lâmâie, în funcţie de scopul hrănirii şi de perioada când o fac. Pentru sirop 5:1 pun 1 litru de apă într-un vas şi când fierbe adaug cele 5 kg de zahăr. Când siropul începe să clocotească adaug 5 grame de sare de lămâie dizolvate în prealabil în puţină apă călduţă şi nu mai scap vasul din ochi pentru că face spumă abundentă, ca laptele, şi poate da în foc. Spre deosebire de invertirea siropului 3:1 cu o jumătate de gram de sare de lămâie la kilogramul de zahăr, care dura cam 2-3 minute, la siropul 5:1 cred că durează cam 5 minute. Deşi din punct de vedere logic ar trebui să dureze mai puţin pentru că soluţia fiind mai concentrată fierbe la temperatură ceva mai mare, care favorizează invertirea, iar cantitatea de sare de lămâie este dublă. Oricum, când siropul nu mai face spumă abundentă, cu bule mici, albe, invertirea este gata. Ne dăm seama pentru că face băşici mari, mai puţine. Am omis să menţionez că siropul 5:1(sau 4:1) trebuie pus în pungi cât timp este călduţ. Dacă se răceşte curge extrem de greu, ca şi mierea bine maturată. Bodea Valer
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Domnule Jenică, când albinele nu ies la câmp nu se poate da sirop diluat, aici şi cărţile apicole şi Gică au dreptate. Nu ştiu pentru ce l-aţi diluat acum. Referitor la zaharificarea(cristalizarea) siropului pe care l-aţi făcut după reţeta lui Gică şi l-aţi diluat ulterior aţi greşit dumneavoastră ceva pentru că reţeta este bună. Poate că nu aţi invertit total zahărul, din grabă ori din teama că s-ar forma hexametilfurfurol. Valer Bodea
|
|
| pus acum 13 ani |
|
jenica67
apicultor
Din: Resita
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 710
|
|
Nu stiu de ce, cand s-a racit sub 30 de grade, a inceput sa se albeasca si s-a zaharisit. Si a trebuit sa il mai incalzesc o data si l-am facut 2 : 1 si asa a mers, a ramas sirop.
Modificat de jenica67 (acum 13 ani)
_______________________________________
Ar fi simplu, daca nu ar fi asa de complicat, sau ne pare numai noua ?
|
|
| pus acum 13 ani |
|
gica
Moderator
Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 3643
|
|
Jenica,
Siropul acela care s-a zaharisit nu a fost invertit.decat poate in mica masura.
Placile candi se fac din sirop 10:1.Dar siropul este invertit catre 100%.
Priveste poza.Placi candi reci prin care poti citi ziarul ca prin sticla.
Ca nu iese din prima este de inteles.
32.8KB
_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
gica
Moderator
Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 3643
|
|
Domn' Valer,eu am vrut sa va fac sa scrieti mai mult,lucru pe care l-ati si facut nu am intentionat sa va supar.Daca v-am suparat imi cer scuze.
Recititi va rog,am scris intentionat sirop nu sirop invertit.
Si acum sa luam la rand cele 15 postari ale dvs.
In problema cartilor si a siropului invertit partial aveti dreptate.Cei care au scris carti sau au copiat din altele au fost buni stupari dar au avut cunostinte mai putine de chimie (lucru scuzabil).In necunostinta fiind nu au inteles si nu au dat importanta subiectului.Am scris putin pe aici:
Pe de alta parte,practica fara o buna teorie e stearpa.Si dvs. ziceti din carti.
In privinta apei si a necesarului de apa pe timp de iarna eu merg pe mana cartilor.Au fost ierni lungi si grele si la primul zbor de curatire coloniile bune aveau puiet pe 4 rame.De unde apa ?
Ca stupii dvs arata bine la ora asta hranite fiind cu sirop invertit in punga nu comentez.
In martie voi vedea si eu ce este in stupi.
Valer70 a scris:
Pentru că nu sunt om rău vă dau o satisfacţie cu poza celeilalte feţe a făguraşului care are câteva dejecţii. Valer Bodea |
Pe mine ma duceti cu o poza ?
Rama a fost la marginea ghemului,au fost cateva albine pe ea,le-a prins frigul si inainte sa moara au facut ce au facut.
Valer70 a scris:
Dar ţinând seama că de sub fagurii nucleului am tras atâta albină moartă, chiar şi acest fagure este o dovadă că nici albinele nucleului nu au problemele digestive clamate de dumneavoastră. Valer Bodea |
Daca nu umblati prin stupi ca-n butoiul de varza in mijlocul iernii,daca stupul avea rezerve cum trebuie nu aveati problema asta.
Referitor la cantitatea de sare de lamaie este o mica problema.Zaharul se albeste cu oase calcinate(carbune activ) sau cu var nestins.De aici diferenta.Cel albit cu var are nevoie de o cantitate mai mare de sare de lamaie.
Zaharul de Ludus este albit cu oase calcinate,cel de ag**na cu var.
Cel de Ludus are un vag miros de oase,cel de ag**na este lesios la gust.
Domn Valer,
Sunt de parere ca vara trebuie sa stuparim si iarna sa lasam albinele in pace iar noi sa ne ocupam de altele.Rezervele se completeaza in august chiar peste necesar.
Iar cei care la Anul Nou nu mai au rezerve in stupi isi merita soarta.Pacat de albine.
Cei cu 100-200 de stupi si peste credeti ca umbla cu minuni din astea prin ei ?
Incepatorii trebuie invatati sa lucreze ca si cand ar avea 300 de stupi.
Sfaturile celelalte nu sunt de prisos sunt inutile si mai ales nocive si paguboase.Ca de fapt acesta a fost adevaratul motiv al interventiei mele cu 20 de postari in urma
Repet,nu am vrut sa va supar.
_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
-Domnule Gică nu m-am supărat, pentru că nu sunteţi rău intenţionat. Dar dacă aţi fi întrebat-o rama aceea v-ar fi spus singură că a fost în mijlocul ghemului. Dacă vă uitaţi bine se vede clar unde a fost ghemul. Dacă era în margine nu era consumată mierea la fel(simetric) pe cele 2 feţe ale fagurelui, aşa ceva se întâmplă doar în ghem şi nicidecum în marginea lui! Aşa că presupunerea dumneavoastră cu mâna de albine decedate la margine este nefondată ca să nu scriu răutăcioasă.
-Că nu umblu în stupi ca dumneavoastră la butoiul cu varză(că eu n-am) o dovedeşte tocmai faptul că am hrănit albinele acum. Dacă umblam în cuiburi ştiam că cel puţin unii nu au nevoie, ca nucleul de la care am retras făguraşul, de exemplu.
-Am citit pe forum că deja la unii le-au murit familii, la cineva i-au murit chiar sub turtă. Am hrănit şi pentru ei, ca să le pot arăta pe viu că există această posibilitate pe care am aplicat-o dealtfel din când în când la câte o familie două la care matca a ouat târziu şi mult dar niciodată la toate, ca acum.
-Despre văzutul din luna martie da, atunci se numără stupii. Dar:
-vă spun că media umidităţilor de 20% de la siropul 4:1 dat primul şi de 16.66...% de la siropul 5:1 dat ultimul, media este de 18,33% adică în medie 183 de grame de apă la kilogramul de sirop. Cam cât aveţi şi dumneavoastră la kg de miere dacă sunteţi în zonă montană deci din acest punct de vedere nu sunt probleme;
-dacă gramul de sare de lămâie mi-ar fi invertit nu 90% ci doar 70-80% din kilogramul de zahăr tot ar fi mai bine decât cu turta sau placa de candi dar procentul de invertire este mai mare pentru că la 4:1 respectiv 5:1 aş avea soluţii suprasaturate aşa că ar fi precipitat(cristalizat) o parte din zahăr, fapt care nu s-a întâmplat, o dovedeşte limpiditatea soluţiei.
-Din alt punct de vedere, la mine au zburat afară toţi stupii în 31 octombrie, au zburat câţiva în 5 noiembrie, au ieşit din toţi ceva albine în în 14 noiembrie apoi pauză până în 10-11 ianuarie, când au ieşit câteva albine după apă. Am păţit-o aşa şi anul trecut când au făcut zbor de curăţire abia prin 18-20 martie. Deci albinele mele au avut şi poate vor avea iar iarnă lungă. Presupunând că li s-ar termina rezervele în februarie-început de martie cine ar trebui să prelucreze siropul pe care l-aş da de nevoie atunci? Albinele care ar trebui să crească puietul de înlocuire! Dacă trebuie prelucrat siropul dat acum cine îl prelucrează? Aceleaşi albine dar contribuie la aceasta şi albinele care acum sunt pe faguri iar la sfârşit de februarie-început de martie vor fi în mod natural pe fundul stupului, indiferent dacă prelucrează sirop sau nu. Deci contrar aparenţelor eu mi-am supus albinele viabile la un efort mai mic decât cel care ar fi fost necesar la sfârşit de iarnă când ar fi mai puţine.
-Dacă exemplul dat de mine ar salva de la moarte măcar o familie sau două, acum ori în alţi ani, ar însemna că nu mi-am tocit degetele pe taste degeaba. Şi sper că tinerii nu se vor mai ruşina să facă pentru puţinele lor familii ceea ce nu-şi pot permite cei cu sute de stupi. Altfel ei ar ajunge mai rău ca vulpile din fabulă: acelea au observat că surata care le îndemna să renunţe la frumoasele dar inutilele şi dăunătoarele cozi rămăsese fără coadă aşa că nu i-au mai urmat sfatul. Toate cele bune! Valer Bodea
P.s. Magazinul alimentar vinde citricele în pungi de 1 kg foarte rezistente, din ele nu ar fi curs siropul.
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
gica
Moderator
Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 3643
|
|
Valer70 a scris:
-dacă gramul de sare de lămâie mi-ar fi invertit nu 90% ci doar 70-80% din kilogramul de zahăr tot ar fi mai bine decât cu turta sau placa de candi dar procentul de invertire este mai mare pentru că la 4:1 respectiv 5:1 aş avea soluţii suprasaturate aşa că ar fi precipitat(cristalizat) o parte din zahăr, fapt care nu s-a întâmplat, o dovedeşte limpiditatea soluţiei. |
Domn' Valer aici cu solutiile suprasturate m-ai prins.Recunosc ca nu stiu la ce concentratie si la ce temperatura cristalizeaza o solutie apoasa formata din trei componenti.Dracu e ca nu am idee sa calculez.Ca aici chiar e grele.
Revenind,placile din poza de mai sus sunt facute din zahar invertit.Dar din cel mai prost de pe piata.Iar invertirea este catre 100%.
Pare ciudat dar ce se vede acolo este o solutie vascoasa de fructoza si glucoza care mai are 3-4% apa.La 30-40 de grade o modelezi ca pe plastilina ,sub 10 grade devine casanta.Lasata in aer atrage apa si se inmoaie fiind higroscopica.
E buna si ideea cu sirop 4:1 in pungi.
Dar e mai bine sa stuparim vara nu iarna.
_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
balasbebe
CLUB STUPARITUL
 Din: Zalau,SJ.:1956
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 5335
|
|
Sunt unii car enu vor sa invete, sau nu vor sa aplice. Eu ma numar printre ei. Eu cumpar zaharul dar cand este sa-l dau mai bine nu-l dau. Daca dau prea mult si iarna est eusoara primavara albinele au o dezvoltare mai lenta. Nu au spatiu si bat pasul pe loc. Daca le dau putin si pe urma le mai pun cate ceva in plus, chiar daca tremur putin, ca merg pe sipca este si asa bine. Nu sunt zgarcit cu ele, dar asa m-am obisnuit. Ma costa mai mult interventiile din iarna decat cele din toamna. In afar ade primul an, in rest nu am avut pierderi mai mult de 2-3 % si nu consider ca ar fi cave deosebit. S-a intamplat sa dispara cate 1-3 matci si doar cate max 2 de foame. Cele care au murit de foame le-am gasit pana la inceputul lui ianuarie. In aceasta iarna inca nu au dat coltul. Am gasit doar la 2 familii mai multe albine moarte din cauza unificarilor. Am dat ramele cu albine, care nu ar fi trecut iarna. Nu am mai verificat, iar ele au preferat sa-si mute cuibul pe ramele goale. Sunt cazuri izolate dar nu a disparul colonia, decat cateva sute de grame de albine. Oricum din aceasta lectie eu tot nu voi invata. am mai patit si stiu ca se repeta.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
ves.lucian.zabrani
apicultor
 Din: Zabrani
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 762
|
|
sambata ii deschid.sunt curios ce gasesc inauntru! voi vedea daca e nevoie de papa sau nu!
_______________________________________
Sa traim cu si in HRISTOS , singura noastra bucurie si nadejde neinselatoare .
Cu cat invatam mai mult , cu atat ne dam seama cat de putine stim .
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
gica a scris:
Valer70 a scris:
-dacă gramul de sare de lămâie mi-ar fi invertit nu 90% ci doar 70-80% din kilogramul de zahăr tot ar fi mai bine decât cu turta sau placa de candi dar procentul de invertire este mai mare pentru că la 4:1 respectiv 5:1 aş avea soluţii suprasaturate aşa că ar fi precipitat(cristalizat) o parte din zahăr, fapt care nu s-a întâmplat, o dovedeşte limpiditatea soluţiei. |
Domn' Valer aici cu solutiile suprasturate m-ai prins.Recunosc ca nu stiu la ce concentratie si la ce temperatura cristalizeaza o solutie apoasa formata din trei componenti.Dracu e ca nu am idee sa calculez.Ca aici chiar e grele.
Revenind,placile din poza de mai sus sunt facute din zahar invertit.Dar din cel mai prost de pe piata.Iar invertirea este catre 100%.
Pare ciudat dar ce se vede acolo este o solutie vascoasa de fructoza si glucoza care mai are 3-4% apa.La 30-40 de grade o modelezi ca pe plastilina ,sub 10 grade devine casanta.Lasata in aer atrage apa si se inmoaie fiind higroscopica.
E buna si ideea cu sirop 4:1 in pungi.
Dar e mai bine sa stuparim vara nu iarna. |
Domnule Gică, aveţi dreptate, e mai bine să stupărim vara. Dar uneori din cauza lipsei de timp ori de bani sau din cauza unei mătci foarte prolifice care pontând târziu a subţiat serios rezervele apare situaţia de avarie pe care trebuie s-o remediem. Nu sunt împotriva plăcilor dumneavoastră, sunt bune. Dar sunt convins că siropul 4:1 sau 5:1 este mai bun decât ele pentru că:
-avînd conţinut de apă mai mare decât cel din plăci zahărul din sirop are gradul de invertire adică de hidrolizare dacă nu mai bun cel puţin egal cu cel al plăcilor dumneavoastră pentru că hidrolizarea se face luând de la apă(hidro) două grupări OH care permit scindarea moleculei de zaharoză(zahăr), prin legarea lor la glucoză, respectiv fructoză, şi siropul are conţinut de apă mai mare de apă decît plăcile;
-siropul poate fi luat mult mai repede de albine, aspect care contează dacă rezervele sunt epuizate; s-a scris şi pe forum despre familie moartă de foame deşi avea turta deasupra(digresiunea asupra altor cauze probabile este inutilă);
-în mod cert conţinutul în hexametilfurfurol este mai mare la plăci decât la siropul recomandat de mine pentru simplul motiv că soluţia pentru plăci fierbe la temperatură mai ridicată decât siropul, plăcile având concentraţia mult mai ridicată(96-97% zahăr faţă de 75-83,3% cât are siropul recomandat de mine);
-conţinutul în hexametilfurfurol este mai mare la plăci decât la siropul meu şi pentru că durata mai mare a fierberii soluţiei pentru plăci are ca rezultat producerea unei cantităţi mai mari de hexametilfurfurol.
Referitor la gradul de saturaţie a soluţiei apă-zahăr, acesta este depăşit cu puţin la siropul 2,5:1, am constatat-o în tinereţe când dimineaţa siropul rămas neadministrat de seara deja avea o pojghiţă semitransparentă subţire de zahăr cristalizat la suprafaţă. De aceea cărţile de apicultură recomandă prepararea de siropuri cu concentraţia de maxim 2:1(2,5:1). Şi tot de aceea eu am trecut la invertirea zahărului, chiar şi a celui dat pentru stimularea de toamnă. În concluzie, domnule Gică, eu nu combat reţetele dumneavoastră pentru că sunt bune. Susţin doar că ale mele sunt mai bune. Cel puţin pentru metoda de iernare combinată pe care o aplic, metodă care permite menţinerea unei temperaturi şi umidităţi optime în stup. Valer Bodea
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
gica
Moderator
Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 3643
|
|
Valer70 a scris:
-avînd conţinut de apă mai mare decât cel din plăci zahărul din sirop are gradul de invertire adică de hidrolizare dacă nu mai bun cel puţin egal cu cel al plăcilor dumneavoastră pentru că hidrolizarea se face luând de la apă(hidro) două grupări OH care permit scindarea moleculei de zaharoză(zahăr), prin legarea lor la glucoză, respectiv fructoză, şi siropul are conţinut de apă mai mare de apă decît plăcile;
................
În concluzie, domnule Gică, eu nu combat reţetele dumneavoastră pentru că sunt bune. Susţin doar că ale mele sunt mai bune. Cel puţin pentru metoda de iernare combinată pe care o aplic, metodă care permite menţinerea unei temperaturi şi umidităţi optime în stup. Valer Bodea |
Domn Valer,
matematica,fizica si chimia sunt stiinte exacte.Si daca tot umblati la gruparile OH hai sa vedem ce-i cu ele si ce-i si cu HMF-ul acela.
zaharoza + apa => fructoza + glucoza
formula:
C12H22O23 +H20 =>C6H12O6 +C6H12O6
valoric in molecule-gram:
342 grame +18 grame =>180grame+180grame
Pentru 10 kg de zahar avem:
29,2 x342g + 29,2 x18 =>29,2 x 180g +29,2 x180g
sau:
10 kg zahar +0,526 kg apa =>5,260 kg fructoza +5,260 kg glucoza
Pentru placile de candi eu am folosit o combinatie 10:1.
Se observa ca daca invertirea ar merge pana la 100% tot ar mai ramane apa in amestec.Practic dupa ce amestecul incepe sa fiarba si sa se umfle se mai lasa putin apoi se ia de pe foc si se raceste in apa.Cred ca nu putem vorbi despre o invertire 100% cu toate ca temperatura de fierbere ajunge la 119 grade.La 20 de grade daca apucam placa de un colt si o tinem orizontal observam cum partea libera se lasa incet in jos fenomen ce se intampla cu toate solutiile foarte vascoase
Invertirea se poate face teoretic si la rece la 20 de grade cu adaus de sare de lamaie sau miere dar ar dura cateva saptamani.In acest timp practic siropul ar face fermentatie alcoolica.
HMF-ul acela cu care ma amenintati dvs de parca ar fi bomba atomica apare din degradarea fructozei
Doza recomandata la mierea pentru comercializare este in jurul a 12 ppm,doza max. admisa este de 40 ppm.
Si omul si albinele suporta lejer doze mai mari.O ceasca de cafea contine in medie 150 micrograme HMF.
A aparut de cativa ani un aparat simplu cu care se poate doza HMF.Costa pe la 100 E.
Daca dvs. sustineti ca retetele folosite de dvs sunt mai bune eu nu va contrazic.Nu foloseste la nimic.
_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Domnule Gică, vă propun să fim obiectivi. Mi-aţi scris:"HMF-ul acela cu care ma amenintati dvs de parca ar fi bomba atomica apare din degradarea fructozei". Nu eu ameninţ cu aceasta, dumneavoastră aţi făcut-o! Cînd am scris despre invertirea cu 0,5 kg de sare de lămâie la kg de zahăr m-aţi combătut scriind că siropul meu trebuie să fiarbă mai mult decât la reţeta dumneavoastră şi se formează mai mult HMF. Să caut şi să vă citez? Atunci v-am răspuns civilizat că şi la reţeta mea(de fapt a lui Liviu Pădurean, eu folosind în plus faţă de Pădurean fierberea siropului) invertirea siropului 3:1 durează tot 2-3 minute. Nu vă daţi seama că prin postarea aceea recunoaşteţi că plăcile dumneavoastră au mai mult HMF decât siropul 4:1 sau 5:1? Sau când e vorba de dumneavoastră legile şi afirmaţiile se schimbă? Iar expresia mea"cel puţin" este corectă.
-Domnule Gică, pentru mine este normal să fiu partizan al formulei lui Liviu Pădurean, cu 0,5 grame de sare de lămâie la kg de zahăr, la care eu am adăugat fierberea. Îi sunt recunoscător pentru că m-a scăpat de chinuitoarea preparare a şerbetului sau a plăcilor candi în anul 1967, acum 43 de ani, când a apărut A.B.C. Apicol! Este normal să-mi placă reţetele de invertire a zahărului 4:1, 4,5:1 ori 5:1 cu 1 gram de sare de lămâie pentru că le-am folosit(nu scriu inventat) eu. Dar mi se pare anormal ca dumneavoastră care pozaţi în partizan al noului, al progresului, şi-l beşteliţi pe Janese şi pe alţii în această calitate, să denigraţi noul când apare la alţii. De fapt, este nou de...43 de ani, anul acesta se vor face 44! Vă pozez paragraful lui Liviu Pădurean care a fost cineva în apicultura românească, apicultură care la acea dată era "fruncea" în lume, vorba bănăţeanului. Şi vă rog să ne aduceţi la cunoştinţă şi nouă de la cine aţi aflat că pentru invertire trebuie musai un gram de sare de lămâie la kg de zahăr. Şi dacă persoana respectivă este sau a fost apicultoare. Vă rog asta pentru că dacă binevoiţi să observaţi apicultorul Liviu Pădurean a scris "O PROPORŢIE REDUSĂ DE ACID CITRIC 0.5 GRAME LA 1 KG". Şi a scris-o în cartea lui şi a lui Hristea care a fost tot mare apicultor, conducând cândva, dacă nu mă înşel, Stupinele regale. Deci, vorba lui nea Iancu: cine-i mon chere persoana din umbra căreia mă sâcâiţi, domnule Gică? Cea cu 1 gram? Valer Bodea
48.6KB
|
|
| pus acum 13 ani |
|
gica
Moderator
Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ 1954
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 3643
|
|
Domn Valer,
Aveti dreptate cu toate.
Aveti dreptate sa puneti pungi cu sirop in stupi in luna ianuarie,sa se sparga si sa curga peste ele ca placa nu e buna,aveti dreptate cand umblati in stupi iarna cum umbla unii la butoiul cu varza fie ca-i doare capul fie ca nu,aveti dreptate cu siropul invertit cu 0,5 grame de sare de lamaie/kg zahar,aveti dreptate cu siropul invertit cu 1 gram la litru.
Dar binevoiti si faceti niste masuratori de PH la 2-3 sorturi de zahar in solutie de 1:1.Unul din ele sa fie zahar de Ludus ca acolo se mai albeste zaharul cu carbune activ din oase si altul sa zicem ca este zahar produs de ag**na.Puneti 0,5g sare de lamaie in fiecare si apoi masurati PH-ul din nou.
Nu astept un raspuns.
Si va repet pentru ultima data - e bine sa stuparim vara
_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic si nici nu stii de ce.
|
|
| pus acum 13 ani |
|
jenica67
apicultor
Din: Resita
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 710
|
|
In articolul "Evidenta unor metode pentru micsorarea gradului de uzura a albinelor ca urmare a invertirii zaharozei" din Apicultura in Romania Nr 4/1989 fac un studiu unde cele mai bune rezultate le optin atat la dezvoltarea corpului gras cat si la dezvoltarea glandelor faringiene, cu sirop preparat cu 3% acid citric sau putin mai bune cu sirop 70% zahar, 20% apa si 10% miere. Si daca nu ma insel mai era un articol in Apicultura in Romania care spunea ca un nivel mai mare de acciditate combate neosemoza.
_______________________________________
Ar fi simplu, daca nu ar fi asa de complicat, sau ne pare numai noua ?
|
|
| pus acum 13 ani |
|
genutzu
apicultor
 Din: Tg Neamt/jud Neamt
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 1033
|
|
E faine discutiile!
Aprige dar faine! Da........., ce ne facem cu cei care au 2,3....7 stupi de acu un an si citesc?/
Stiti ce fac ei acu dupa ce citesc tot?
Zic asa!
La dracu cu albinele astea!
Ia uite , tre sa le dam mancare si acu iarna ! da nu stim de care ca vedem pe cate unu care, care mai de care zice ca uite asa e bine nu cum zice altul sau ala!!
Hi , hi hi .chiar asa se intampla!!!
. Eu ma gandesc ca in locul lor, chiar daca as sti ca albinele mele au hrana destula de frica le-as baga asa o turta de miere cristalizata in punga si gaurita de 2,3 ori cu furculita de descapacit numai de frica. Pana cand oi creste mai mare oi pricepe si eu cum si care hranire si cu ce o fi aia mai buna.
Da .................oare doamne fereste nu o fi altceva mai bun decat mierea ?
|
|
| pus acum 13 ani |
|
jimm
apicultor
 Din: Targoviste
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 759
|
|
genutzu a scris:
E faine discutiile!
Aprige dar faine! Da........., ce ne facem cu cei care au 2,3....7 stupi de acu un an si citesc?/
Stiti ce fac ei acu dupa ce citesc tot?
Zic asa!
La dracu cu albinele astea!
Ia uite , tre sa le dam mancare si acu iarna ! da nu stim de care ca vedem pe cate unu care, care mai de care zice ca uite asa e bine nu cum zice altul sau ala!!
Hi , hi hi .chiar asa se intampla!!!
. Eu ma gandesc ca in locul lor, chiar daca as sti ca albinele mele au hrana destula de frica le-as baga asa o turta de miere cristalizata in punga si gaurita de 2,3 ori cu furculita de descapacit numai de frica. Pana cand oi creste mai mare oi pricepe si eu cum si care hranire si cu ce o fi aia mai buna.
Da .................oare doamne fereste nu o fi altceva mai bun decat mierea ? |
Genutzule..., mi-ai citit gandurile  sa stii ca de frica am bagat turte pe 2 ianuarie. Cred ca esti ghicitor !
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
jenica67 a scris:
In articolul "Evidenta unor metode pentru micsorarea gradului de uzura a albinelor ca urmare a invertirii zaharozei" din Apicultura in Romania Nr 4/1989 fac un studiu unde cele mai bune rezultate le optin atat la dezvoltarea corpului gras cat si la dezvoltarea glandelor faringiene, cu sirop preparat cu 3% acid citric sau putin mai bune cu sirop 70% zahar, 20% apa si 10% miere. Si daca nu ma insel mai era un articol in Apicultura in Romania care spunea ca un nivel mai mare de acciditate combate neosemoza. |
Domnule Jenică, intervenţia dumneavoastră este benefică. În 89 nu eram abonat pentru că rămăsesem fără albine dar este bine că ştim până unde putem merge cu doza de acid citric. Adăugarea mierii în sirop este recomandată în toate cărţile de la Hristea încoace şi poate şi dinainte şi nu m-am referit aici la ea considerând că o ştie toată lumea. Despre nosemoză se ştie că este combătută prin acidularea hranei dar am citit recent o referire la doi cercetători cărora nu le-am reţinut numele(parcă sârbesc) ce au constatat că aciditatea hranei nu are rol în provocarea nosemozei. Pe net sunt materiale pe această temă dar în engleză pe care eu nu o cunosc. Poate vor interveni doctorii noştri ori cunoscătorii de engleză. Valer Bodea
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
gica a scris:
Domn Valer,
Aveti dreptate cu toate.
Aveti dreptate sa puneti pungi cu sirop in stupi in luna ianuarie,sa se sparga si sa curga peste ele ca placa nu e buna,aveti dreptate cand umblati in stupi iarna cum umbla unii la butoiul cu varza fie ca-i doare capul fie ca nu,aveti dreptate cu siropul invertit cu 0,5 grame de sare de lamaie/kg zahar,aveti dreptate cu siropul invertit cu 1 gram la litru.
Dar binevoiti si faceti niste masuratori de PH la 2-3 sorturi de zahar in solutie de 1:1.Unul din ele sa fie zahar de Ludus ca acolo se mai albeste zaharul cu carbune activ din oase si altul sa zicem ca este zahar produs de ag**na.Puneti 0,5g sare de lamaie in fiecare si apoi masurati PH-ul din nou.
Nu astept un raspuns.
Si va repet pentru ultima data - e bine sa stuparim vara |
1.Domn Gică, nu am susţinut că placa nu e bună, am scris că siropul de consistenţa mierii este mai bun şi am arătat de ce. Când rafinăria Astra Română din Ploieşti a introdus la noi butelia de aragaz le-a dat butelii gratis angajaţilor. Pentru că unul şi-a provocat incendiu cu butelia topind smoală şi nesupraveghind-o foarte mulţi angajaţi nu au acceptat buteliile. Rude de gradul 1 ale lui Nobel au pierit într-o explozie pentru că lăcomindu-se la comenzile mari de dinamită au încălcat indicaţiile acestuia, dumneavoastră v-aţi julit genunchii, poate şi nasul când aţi început să mergeţi pe bicicletă. Asemenea întâmplări nu au scos din circulaţie butelia, dinamita, bicicleta şi nici spargerea accidentală a unei pungi nu va stopa folosirea siropului 4:1, 4,5:1 ori 5:1, invertit, dat în pungi ori hrănitoare.
2.Acuzaţia nefondată că umblu des la stupi fie că este nevoie ori nu denotă lipsa dumneavoastră de argumente. Şi poate avea influenţă negativă asupra începătorilor care v-ar crede că ridicarea scândurilor de podişor pentru a scoate pungile goale ori a pune altele constituie deranj inutil, "cum umbla unii la butoiul cu varza fie ca-i doare capul fie ca nu", vorba dumneavoastră.
3.Referirea dumneavoastră la ph-ul diferitelor sorturi de zahăr este în afara subiectului pentru că nici unul dintre noi nu am recomandat cantitatea de sare de lămâie în funcţie de ph-ul zahărului. Iar despre "mierea" provenită din hrănirea de completare cu sirop invertit cu 0,5 g de sare de lămâie la kg de zahăr, DAT NEDILUAT DAR ÎN CANTITĂŢI MICI am scris că are ph-ul mierii florale şi am arătat şi de ce: este amestecată cu ce mai culeg între 15 august-15 septembrie şi conţine şi enzimele adăugate de albine la prelucrarea lui. Aşa că rămâne să-mi verificaţi afirmaţia la toamnă.
4. Scrieţi:"Si va repet pentru ultima data - e bine sa stuparim vara". Calm cum vă văd, nu ştiu cum aţi reacţiona dacă atunci când aţi rămâne cu stupii pe şosea vreun binevoitor v-ar sfătui că trebuia să aveţi piese de rezervă ori mai multe roţi de schimb. Eu nu sfătuiesc pe nimeni să nu-şi asigure provizii vara-toamna. Am recomandat doar soluţii pentru cazuri de avarie.
5. Pentru că tot nu m-am supărat pe dumneavoastră încă mai aştept să ne spuneţi numele doamnei de la care aţi luat reţeta(eu nu l-am reţinut) şi dacă este(era) apicultoare, chimistă ori gospodină. Valer Bodea
Modificat de Valer70 (acum 13 ani)
|
|
| pus acum 13 ani |
|
