|
|
Cumnatii...vin șî io...ăi !
Presiune maximă pă sistem,durere maximă pe persoană fizică,...sărăcie,...lipsa perspectivelor,...deteriorarea valorilor morale la sat,...abordări filozofico-halucinogene gen "Cine suntem ? De unde venim ? Încotro ne îndreptăm ?"...Toate astea și multe altele erau pe capul lui AȘTRENGĂRIȚEI Chetrișor .
De mic copil avea înclinație spre psihologia criminalistică. Pt că el suspecta pe toată lumea. În special cei care aveau curajul să-l contrazică deveneau suspecți, criminali chiar...
La teza de Limba și Literatura Română, lui i-a dat profesorul un subiect aparte de restul clasei : "- Daca-mi fași analiza gramaticală a propozâțiii " VENEA O MOARĂ PE SIRET " ti trec clasa . Ia sa-mi gasaști mataluță cari îi subiectu șî cari îi predicatu . Și le-a găsit. După șase ore .
" - Venea-SUBIECTU, o moară-PREDICATU ! "
"- Măi...Chetrișor...Da' di câti miii di ori să-ț mai ixplic că SUBIECTU raspundi la întribaria Șini ?...iar PREDICATU la întrebarea Șe fașe
?...Păi tu cum ai așăzat întrebărili ?...
Chetrișor îi răspunse plin de încredere și cu un zâmbet larg : "- Șini omoară pi Siret ? VENEA !!! " (VENEA = Prenume de origine rusă ).
Profesorul și-a luat medical cu nervii . Iar apoi s-a pensionat anticipat. La cerere...
Chetrișor ajunsese un tip matur. Dintr-o bucată. Lui nu-i plăcea să fie călcat pe
coadă.Fiindcă, spre deosebire de alții, el chiar o avea...
Ajunsese în șomaj de la C A Pul unde lucrase un an pe post de "procesator furajer mecanizat"(că dădea nutreț la vaci cu furca dintr-o roabă ). Dar pretențiile Uniunii Europene erau mereu în creștere în ceea ce privește sectorul agricol și trebuiau făcute cursuri de policalificare și perfecționare a nivelului profesional. A făcut cursul de tractorist pt " Tractor cu remorcă, oglindă retrovizoare și manivelă în cinci trepte (plus o scară în spate la tiranți) . Cu tractorul ăsta ar fi putut prinde suta în cinci secunde de la demarare. Suta de votcă. Dar deși a fost singurul care se prezentase la examen...a căzut pe locul doi. Fusese convins că inginerul agronom o să-l dea afară după eșecul ăsta. Dar până la urmă chiar l-a dat.
Trecură luni de frământări interioare și întrebări retrospectiv-retorice de genul : " Cum mama măsii bre...? Dintri tăț neputinșioșii...numa io ? "
Și brusc își aminti de CUMNATU. Ăla de picase în plasa lu’ Geta(soră-sa ), într-o seară, la balul de la Căminul Cultural . Și așa se procopsi cu o pereche de tripleți ce acuma-i strigă seara înainte de culcare, în cor : " - Da' ușide becu șela bre !"
Cumnatu ajunsese în Belgia. Pe undeva prin Bruxel. Și după pozele pe care le trimisese acasă părea foarte bine aranjat și cu perspective.
Așa că în mintea lui odihnită, încerca să găsească o introducere cu care să-i stârnească mila lui Cumnatu. Că erau certați de patru ani, de când Chetrișor a vrut să verifice cu un chibrit aprins dacă Cumnatu are benzină în rezervor. AVEA !!! Cumnatu a rămas fără troaca pe patru roți iar Chetrișor a rămas cu o privire băsesciană pe care nu o poate deznoda nici acum. Buclele încă le mai are. În pozele din copilărie. El zice că de atunci se tunde cu fruntea lăsată mai lungă, pe spate. Da' mereu îi iritat pe frunte. De la guler. Dantura...niște acrilați puși în balamale. De fiecare dată când se culcă îi pliază. Un rând în cerul gurii iar pe ceilalți îi ține sub limbă. Ca să poată respira. Socru-so nu-l lăsa niciodată să râdă la el în sufragerie. Să nu-i zgârie parchetu’. Că în gură îl lucrase veterinaru’ și ăla nu avusese proteze decât pt cai...În fine...Să revenim...
Și-a luat inima în dinți și a sunat : "- Alo...alo...Cumnati ?! Tu iești ăi ? Că nu ti văd ghini...!...Alo, alo...Salut ăi ! Am crezut că nio chicat unda...Da' nu, nu. Cred că-i din molecularu nieu. Nu lucrează ghini...de să audi așa cu jeli...Ăi Cumnati, îț mai amintiești tu când i-am trimis tielegramă la frati-mio ăl mai mititel, în Italia...: " Liță.Stop.Vino urjient acas'.Stop. Tata cablu suptieran. Stop. Semnat- Sârmă." Uăi, șî n-o vinit ăi ! C-o vinit după șinși ani...Am șî chicat pi buși când l-am vazut așa di împopoțonat ca un italian...Alo, alo...?! Cum ? Da' dișe îț dișărt tătă gargara aiasta că tatuca o murit di șasă ani...?Pintru că...nu mai gasăsc di lucru...ăi !!! Șî tu ști că io fac di tăti...!!!
În batatură nu mai am niși un doghitoc ăi. Niși bou or alșiva...niși magar...niși macar stuchii cu alghinii ăi...Pi tăti le-am vandut. Nu ăi, nu pi bautură...doar ma cunoști...Da' nik nu să mai bugheștii în țara aiasta. Niși cocoșîî nu să mai ouă ca pi vremuri...Că le-am înșercat pi tăti...
Am fost șî batigard...Strajier ăi...Băiet di șela cu minți multi, tuns la chelii, cari apârâ pi șiniva di batai. Da' nu ni-o răușât întătdiauna...Că șefu nieu s-o-ncălșit cu "Divina"...O fatucî draguțî cari o fost acuzată di baiet că o ramas borțoasî. Șî șefu i-o zâs-o di la obraz :"- Tu iești di vină !". Pi urmă s-o-ntors fratisu lu Divina cu tăt clanu...Șî și-o ieșât bre...niși nu-i ghini di povistit ăi !...Câti palituri pi schinări ni-o dubdit ăi...Câti palituri di osândă ni-am încasat pi urmă di la șefu...Că ajunsasam palit ca florișilili cari ș-or chierdut sieva...
Apoi m-am obidit sa hiu chilot pin'tu strochit jiili cu spumiguș...Cum di cari ăi ? Nu chilot- nalbituri di șeli purtati pestî rușâni ăi ! Chilot di șela - baiet și conduși aerfloturili...Ș-am chicat...fara parașută...Oanleeeiii...Da' și bușâtură crânșină o fost așeea ăi...
- Cum? Să nu ti mai țân di vorbă că-s pi banii miei ? Cum vrai tu Cumnati !...
Atunși...sa-țî aduc niști șprei di pierjî ? Din poami di prun ăi (nu pierjî - decorațâuni pi matirial moali di calitati). La butelcuță cu biberon...Ști tu și tra sa fași cu iel. Ș-o gainî penită di peni...Da niști mieri vrai ? Nu ăi, nu poami di șeli cazuti di măr...Zama șeea dulși șî transparientă, facutî di alghini ăi...O să ieu șî niști papuși...Nu jucareli di șeli pt copchii...Da' tu iești culmia ăi...Ti-ai tâmpit di cân' iaști în Beljia ? Papuși - opinșili far di calcâi, di casă, pi cari mi-io dat fimeia înaiti di divorț...
Stai liniștit...Am un cumătru și fași saptamânal Botșeni - Bruxăl. Duși moldovani la schimb șî pacheti. Cât ari sa fiii di greu ăi...Că dar tăt cu 'B' înșepi...Piron ? Șe piron ? Șuruboi di șela cari sa bati cu șocanu ?...Aaaa...locu undi trag în gari trenurili...Prișep...Nu acolo...Cum intru în Bruxăl pi stănga...Ti aud cam...greuț ăi, că am aria di acoperiri niacopirită...Ni auzâm cân' ni videm, ăi...
Și plecă la drum, înghesuit într-o dubă plină ochi. Jumătate cu călători, jumătate cu butoaie de murături și jumări la borcan...
La vamă s-au speriat ăia când au deschis capacele. Au crezut inițial că au fost victimele unui atac terorist cu arme chimice. După ce vameșii și-au revenit în simțiri și s-au cules unul pe altul de pe jos, au putut observa mai îndeaproape că...nu era altceva decât varză ciufulită nevrotic, castraveți pliați cu forța, gogoșari mutați, toboșari murați, gogonele înnecate, hrean subacvatic, morcovi rondele ( cu rondeaua împănată subțiori cu cățeloi de usturoi )...În borcane inventariaseră jumări de capră, pipote de iepur, ceafă de găină, pastramă de melci, rateu(pateu de rață ), 'adidași' de curcan, aripioare de ursoaică în untură de bivoliță...
I-au lăsat să treacă. Îi mituiseră moldovenii cu o damigeană de moare de varză și vreo zece borcane de creier de curcă în ghiveci de fasole...
Chetrișor ținea damigeana cu tulburel roșu în brațe. Era mulat pe ea ca Ducadam pe balon în meciul Steaua - Barcelona din '86. Fiindcă avea împletitura din nuiele de plastic și să nu plesnească cumva la hopurile din România. Restul de alimente le ținea între picioare...Că oricum până la destinație aveau să devină toate o ..."tochitură moldoviniască".
După patru zile de mers, cu opriri regulate prin benzinării cu veceu gratuit...fu’ basculat cu toată încărcătura...undeva prin Bruxel. Pe stânga...Șoferul l-a întrebat : "- Ei, cum a fost ?" "- GHINIOANE !"veni răspunsul din partea lui Chetrișor."- Păi...la ce ghinioane te referi ?". "- Zâșeam că o fo' GHINI ăi IOANE !"...
S-a deplasat apoi până la tutungeria de pe colț ca să-și cumpere cartelă telefonică de Belgia. Și a început să folosească dulcele grai moldovinesc. În gesturi. Marocanu’ transpirase deja de trei ori. Odată cald și de doua ori rece. I-a smuls ca turbatul telefonul din mână și i-a introdus el cartela în telefon. După aceea s-a bucurat că a putut găsi în palma lui Chetrișor o bacnotă mototolită de 5 euro printre alte bacnote mototolite românești.
Avea numărul de telefon al lui Cumnatu scris pe pachetul de țigări. De fiecare dată când forma numărul îi intra mesageria vocală în franceză..."Vuzet ăn contact...". "- Ba să te vuzez io-n contact domniță !..." răbufnii Chetrișor după vreo trei ore de insistențe eșuate. "- Uăi...da' nu ma pot înțăleje cu aieștia di loc ăi !" Apoi sesiză că el forma numărul de la data expirării...
"- Alo, Cumnati...vez că io îs lângă o statuii cu un kakașios mititel cari se chișă pi turiștii care să trag în chip cu iel, ăi !"...
Și a așteptat...și a așteptat...Își terminase toate pachetele de țigări. Curățase și parcul de alături. De chiștoace. Găsise o țigară împăturată manual, cu un capăt mai subțire (pe unde se trăgea), și un capăt mai gros (pe unde probabil se-mpingea). După ce a terminat-o de fumat a râs două zile în șase ore. Singur. Călare pe geamantan. Între două tomberoane...
După cine mai știe cât timp, Cumnatu își făcu în sfârșit apariția. Cu poza lui Chetrișor în mână ca să-l recunoască. Dar era să treacă pe lângă el că nu mai semăna...
"- Chetrișor...tu iești...? " auzi ca prin vis vocea lui Cumnatu. " - Tu ai intrat di șaialaltă parti în Bruxăl ș-am încurcat...stânjili..."
...Ajunși la adresă , Chetrișor sesiză că în loc ca ei să urce în imobil, coborâră. Într-un demisol mucegăit ce mirosea înțepător a igrasie. Nu exista parchet ci doar dale de gresie,(deci putea râde). Geamurile, deși erau mari cât o ușă, permiteau o vizibilitate extrem de redusă.Vedeai la nivelul trotuarului pantofii și ciorapii trecătorilor până la gleznă. Dacă te ridicai pe vârfuri...
" - Uăi, șe rânjăști fasolea aișia...Nu ti mai râdi ca rața la barieră...șî mai ghini aruncă niști barabuli batușiti în strachinili șelea că...uiti c-o chicat Chetrișor pi capu nostu..." se răsti Cumnatu la Geta...
Geta se execută imediat și sări ca găina la muci să deretice prin bucătărie.
" - Ăi Cumnati ! Da' undiii căsoaia aia mari cu cari ni-ai prostit pi tăț în pozăli șelea ilustrati ?", sparse Chetrișor liniștea apăsătoare ce se lăsase în așteptarea meniului.
" - Eee"... răspunse Cumnatu fâstâcit..."S-o prapadit...că-i criză șî nu pria am di lucru...Ș-o trebuit să ni mutăm ăi . Da' stai liniștit că pi tini ti rizolv...Tră mai întâi să vorghiesc cu Șăfu ăl mare..."
Seara l-au aruncat cu salteaua pe jos în coridorul care ducea la baie. Între o tricicletă roșie cu claxon și un sac de ceapă. El nu era sensibil la mirosuri. În armată, el era singurul care intra în buncărul plin de gaze fără mască pe figură. După o jumate de oră, când intrau ca să vadă dacă mai respiră el le striga iritat :
" - Închideț fuguța ușa șeea că sa pierdi conșentrația . Ăi !"...
Problema era însă că...începuse ceapa să lăcrimeze. De la ciorapii lui. Până dimineța ajunsese fleașcă tot sacu’...Pe la ora șase, la ușa lu’ Cumnatu bătea cu putere poliția și o firmă de la 'Pompele Funebre'. Că sunaseră vecinii de pe scară la apelul de urgență cu somația :"- Veniți urgent și ridicați mortu’ până nu se-mpute mai rău !!!"...
Într-o zi când vru’ să se-ncalțe cu papucii lăsați pe casa scării, lângă ușă, simți cum piciorul îi alunecă în ceva moale și consistent care i se bulbuca printre degete...i-a explicat Cumnatu mai târziu că ei nu-și mai lasă păpucii la intrare de când au pățit-o și ei..." - Javra di cânele lu pakistanezu șî șadi la unu ni-o dicolorat papușii rău di tăt ăi. Îi facusî galbini ca lamâia...șî c-o mâneștergură n-i știrjea Măria...Di la mansardă...".
...După o lună de frecat menta și nervii stând cât era ziulica de lungă 'pe cameră', Cumnatu a venit în sfârșit cu vești bune...
" - Chetrișor...Treaba-i bună...Da' mai durează..."
...După alte două luni în care o ars-o cu crengi în nas toată ziua...și-o prășit porumbu-n balcon...și-o schimbat apa la rațe-n duș ...Se hotărî. " - Dicât să ma vuzez în contact cu tăț tiembelii...mai ghini mă-ntorc 'napoi !!! Șî m-apuc di crescut caprii..."
Înțelesese cu amar că realitatea nu-i ca-n poze și...aici, în Occident , "nici hăl' neam nu-i neamu tău" când ajungi să dai de greu.
" – N-ari cum să nu miargă !" își zise Chetrișor.
" - Că-n țară sî caută țapti ispășâtori pintru situațâunia iegzistientă !!! Ăi ! "
LUP di ALGHINII di șela nabadaios șî pus pi șotii . Ăi !  
Modificat de LUPU' ALBINELOR (21-10-2010 01:12:19)
_______________________________________
You know how it goes...Everybody knows... Text rosu
|
|
;)
