gmih
apicultor
 Din: Focsani
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 637
|
|
După cum se ştie, familia de albine nu hibernează īn timpul iernii. Strānsă īn ghemul de iernare ea īşi continuă activitatea producānd căldura necesară menţinerii vieţii, īn unele situaţii, īncepānd din luna ianuarie sau chiar din decembrie creşte puiet īn spaţiul limitat de dimensiunile ghemului. Pentru această activitate, albinelor le sunt necesare rezerve suficiente de hrană atāt īn forma rezervelor interne - corpul gras, bine dezvoltat prin alimentaţie abundentă īn timpul toamnei, cāt şi rezerve de miere şi păstură īn cuib.
Consumul de hrană este mai scăzut īn primele luni ale iernii, pānă la apariţia puietului albinele consumānd mierea doar pentru menţinerea temperaturii īn interiorul ghemului la circa 24-25°C. O dată cu apariţia puietului consumul se ridică, temperatura īn ghem fiind menţinută īn permanenţă la nivelul de 35-36°C. īn aceste condiţii familiile normale, puternice consumă īn primele luni ale iernii 700-800 g hrană; īn continuarea iernării consumul creşte la 1,5-2,0 kg lunar, īn total, pe īntreaga perioadă de iernare sunt necesare circa 7-8 kg de miere.
Pentru conturarea consumului vom utiliza datele obţinute de L. Partiot (1968). Stabilirea consumului s-a făcut de către Partiot prin cāntăriri pe o durată de 12 ani, la 40 stupine, situate pe o rază de 150 km şi care a cuprins altitudini īntre 140-1000 m (tabelul1).
Tabelul 1
Scăderi ale cāntarului de control de la 1 octombrie pānă la 31 martie (după L. Partiot)
Stupini Stupini Stupini
sub 300 m īntre 300-500 m īntre 500-1000 m
altitudine altitudine altitudine
Specificaţie Zile zbor Zile zbor Zile zbor
Media pe 53 50 38
12 ani Scăderi greutate Scăderi greutate Scăderi greutate
(grame)5125 (grame) 5210 (grame) 4555
Din acest tabel, rezultă că, īntr-o perioadă de 6 luni, corespunzătoare iernării familiilor de albine, consumul de miere a fost de 4,6-5,2 kg. Durata mai īndelungată cu temperaturi scăzute existente la altitudinile mai mari a redus numărul zilelor īn care s-a īnregistrat zbor al albinelor, ceea ce a determinat īn consecinţă şi un consum mai mic.
Aceste date au fost coroborate cu experienţele făcute de A.W. Gareev. Deşi amplasate geografic la mari distanţe, consumurile constatate de cei doi autori pe parcursul celor 5 luni analizate sunt foarte apropiate (tabelul 2).
Consumul lunar de la 1 noiembrie la 31 martie (grame miere)
Specificaţie: noiembrie decembrie ianuarie februarie martie Total 5 luni
(medie pe 210 587 660 941 1605 4303
12 ani)
sub 300m
300-500 m 505 497 630 980 1800 4412
500-1 000 m 530 505 617 844 1387 3883
.....Un consum apropiat este stabilit şi de alţi cercetători ca: Wefeippl, Alfonsus, Jebsen.
Ar fi īnsă o mare greşeală dacă la intrarea īn iarnă s-ar lăsa īn familii doar această cantitate, īntrucāt īn acest fel familiile ar fi lipsite de hrană tocmai īn momentul īn care au mare nevoie de aceasta. La ieşirea din iarnă īn familii sunt necesare rezerve de hrană pentru creşterea puietului şi menţinerea temperaturii pānă la apariţia primelor culesuri de intensitate normală care să asigure necesarul de hrană al albinelor.
.....Este greşită, de asemenea, ideea că lipsa hranei īn primăvară se poate suplini cu sirop de zahăr. Trebuie să avem īn vedere următoarele: la ieşirea din iarnă majoritatea albinei este īn mare parte uzată īn urma iernării şi creşterii de puiet; albina tānără este īncă īn cantitate mică; prelucrarea zahărului grăbeşte uzura totală a albinelor şi le scurtează acestora viaţa. De aceea, īn afara cantităţii strict necesare iernării, la formarea rezervelor de hrană trebuie asigurată şi cantitatea necesară pentru primăvară. In total, īn funcţie de puterea familiei şi de zona īn care se lucrează se lasă 16-20 kg miere.
.....Deosebit de importantă este şi rezerva de păstură, fiecare familie avānd nevoie de 1,5-2 kg. Lipsa fagurilor cu păstură se poate suplini cu polen granule sau pulbere, administrat īn luna februarie īn turte energoplastice.
1. Calitatea hranei.
Mierea reprezintă hrana glucidică, īn ea predomină zaharurile simple, uşor asimilabile, glucoza şi fructoza. Ea este bogată īn fermenţi, vitamine, săruri minerale.
Fagurii cu miere pentru iernare trebuie să fie căpăciţi, deoarece mierea necăpăcită este higroscopică, se poate scurge din celule, poate să se īnăcrească provocānd supraīncărcarea intestinului gros şi moartea albinelor.
Pentru iernare mierea trebuie să fie de flori, nu de mană. Mana reprezintă acea substanţă dulce ce se află īn anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinile unor plante. Mana poate fi secretată direct de plantă, din cauza presiunii radiculare a acesteia īn perioada trecerii de la starea de repaus la starea activă sau poate fi produsul unor insecte din familiile Lachnidae şi Lecaniidae.
Conţinutul ridicat de săruri şi dextrine din mierea de mană determină supraīncărcarea intestinului gros la albine şi īmbolnăvirea lor de diaree. Recunoscută īn stup după culoarea mai īnchisă, după vāscozitatea ridicată, după gustul mai puţin dulce şi după faptul că, īn general, nu este căpăcită, se recomandă extragerea ei din faguri şi īnlocuirea cu provizii corespunzătoare.
Cercetătorul sovietic Melincenko a făcut un studiu comparativ īntre o hrănire a albinelor cu miere şi o hrănire cu sirop de zahăr, rezultatul fiind următorul: albinele hrănite cu miere de mană au ieşit īn primăvară cu diaree īn proporţie de 88,9% faţă de cele hrănite cu sirop de zahăr care au avut diaree doar īn procent de 9%.
_______________________________________
Vorbind cu blandete, si tinand in mana un ciomag, veti ajunge departe.
(Theodore Roosevelt )
|
|
