Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
AndreiRN a scris:
xxl a scris:
postarile d-voastra chiar dk sunt lungi sunt puerile si ma obosesc
|
Pai daca face parte din vechia generatie comunista care a subjugat populatia 40 de ani ce te poti astepta? |
Domnule Andrei R N, vă īnşelaţi şi puneţi cam uşor etichete oamenilor, riscānd să vi se facă la fel. Nu fac parte dintre cei care au subjugat poporul romān, aceia au pensii mari, case mari făcute de alţii şi mulţi dintre ei au averi mari care īi īmpiedică pe unii dintre noi să gāndească limpede. Īn 1955, la vārsta de 16 ani comunismul care lovea īn intelectuali mi-a dat şi mie, fiu de muncitor, prima lovitură: a transformat īn şcoală profesională, ca pe toate celelalte şcoli medii tehnice şi Şcoala medie tehnică silvică din Caransebeş, unde eram elev, īn anul 2. Aşa cei care au mers la şcoala profesională cu 4 clase elementare şi au făcut şcoala cu căminul şi masa gratuite, cu haine gratuite, au primit aceeaşi diplomă şi au avut aceleaşi drepturi cu noi, absolvenţii a 7 clase elementare care făcuserăm 1, 2 sau 3 ani de şcoală medie tehnică, cei care nu au avut bursă făcānd-o pe banii părinţilor care le-au plătit internatul, cantina, hainele şi rechizitele. Chiar şi cei care absolviseră anul trei al şcolii medii tehnice au primit diplomă de absolvent al şcolii profesionale, care era de trei ani. Īn 1958 am primit o altă lovitură: nu ne-am putut īnscrie la şcolile de maiştri pentru că eram īncorporabili īn primii doi ani şcolari deşi cei īnscrişi la liceu la fără frecvenţă sau la seral nu erau īncorporaţi cāt timp urmau liceul. După efectuarea stagiului militar mă puteam īnscrie la şcoala de maiştri dar cu ea nu se mai putea urma facultatea, comuniştii īşi făcuseră planul de ingineri semianalfabeţi cu 4 clase elementare, şcoală de maiştri şi facultate muncitorească, pe care i-au pus directori, nefiind buni de altceva. Aşa că m-am īnscris la liceu, la fără frecvenţă, dar comuniştii nu i-au uitat pe copiii fostei clase exploatatoare care fiind mai bine pregătiţi intraseră la fostele şcoli medii tehnice. Īn 1962 cānd m-am prezentat la Liceul Mihai Eminescu din Satu Mare pentru sesiunea de iarnă am aflat că s-a desfiinţat īnvăţămāntul liceal la fără frecvenţă, care a fost īnfiinţat de statul burghez. Īn 1957, la 18 ani, l-am refuzat pe Pop Georghe(Ion), din Vişeu de Sus, secretarul organizaţiei de partid din parchetul Măcārlău, care mi-a cerut să mă īnscriu īn partidul communist, arătāndu-mi şi avantajele. Ca student am refuzat din nou. Ca agronom nu puteam să mă īmpac cu faptul că statul communist jefuia ţăranii aplicānd politica stalinistă a foarfecei preţurilor. Obliga cooperativele agricole să vāndă porumbul cu 1,27 lei şi grāul cu 1,45 lei deşi la piaţă acestea se vindeau cu 8 lei kilogramul. Cooperativele erau veşnic datoare la stat şi noi nu ne puteam plăti cooperatorii īn mod decent. Pe noi agronomii statul communist ne-a legat prin ucaz de glie. Legea interzicea angajarea noastră īn afara agriculturii şi aplicarea legii era asigurată prin dările de seamă statistice care uveau o rubrică pentru noi. La direcrorul care angaja un agronom i se imputa salariile primate de acesta pānă la depistarea infracţiunii. Aşa că domnule Andrei R. N., mie comunismul nu mi-a dat nici un motiv să-l laud. Dar de dragul adevărului nu pot să nu recunosc faptul că şi comunismul a avut unele părţi bune aşa cum şi capitalismul are părţile lui rele, din care nu enumerez decāt crizele economice provocate de neintervenţia statului īn economie şi posibilitatea coalizării hoţilor din avuţia naţională īn partide politice care le apără interesele şi care īn unele state ca al nostrum īi feresc de braţul justiţiei, corupt şi el īn unele cazuri. Pe noi ne ameţesc cu promisiuni mincinoase şi cu grija că unii au averi prea mari. Realitatea este că toate partidele au īnavuţiţi din furt sau din inginerii financiare. Realitatea este că documentele Băncii Naţionale a Romāniei şi ale Ministerului de Finanţe dovedesc ce ne interesează pe noi ca alegători. Īn 1984 cānd liberalii au ajuns la guvernare cursul de schimb al leului era de peste 4 lei pentru un euro. Īn 1968 cānd liberalii au predate puterea cursul era de sub patru lei pentru un euro. Cum a ajuns la putere guvernul Băsescu-Boc euro s-a īntărit imediat ajungānd la peste 4 lei, cum este şi īn prezent. Justificarea că Romīnia traversează criza economică nu ţine, şi ţările euro o traversează. Ce necazuri avem noi īn plus faţă de ele? Instabilitatea politică provocată de Băsescu, omul care nu s-a īnţeles cu nici un partener de guvernare. Nemaiavānd ce partener de guvernare să-i mai dăm, nu ne rămāne să-l schimbăm pe el. Şi să nu ne lăsăm atraşi de promisiuni demagogice sau de grija pentru averile obţinute prin furt de unii sau alţii care urmăresc să ne abată atenţia de la interesul ţării şi al nostru: stabilitate politică pentru a ieşi din criza economică. Stabilitatea ne-o poate oferi doar coaliţia antiBăsescu, el neavānd cu cine să se mai alieze, i-a trădat pe toţi. Că prin asta s-ar putea să fure unii iar prin victoria lui Băsescu ar putea să fure alţii pe noi nu ne interesează. Vorba olteanului: căţaua moare de drum lung şi prostul de grija altuia. Să-i lăsăm pe hoţi să se certe pentru putere, noi dacă nu avem un partid de cinstiţi să alegem răul cel mai mic pentru ţară şi pentru noi: stabilitate politică votānd antiBăsescu. Valer Bodea
Modificat de Valer70 (acum 15 ani)
|
|