|
|
Cristian IONITA a scris:
Am observat (cu tristete) ca multi dintre apicultori sunt si vanatori.
Asa cum bine stiti mi-am exprimat nedumerirea si indignarea asupra faptului ca in ziua de azi exista oameni care gasesc "placere" in a lua viata unor alte fiinte fara ca cel putin aparent acest lucru sa fie necesar pentru o necesitate primordiala (nu ptr hrana, adapost, imbracaminte, etc).
Ce anume face pe un om sa dea o caruta pe bani pe arma, cartuse, autorizatie, eventual autoturism dedicat, sa-si paraseasca familia ptr perioade cateodata mari de timp, sa se "lupte" cu vitregiile naturii (ploaie, noroi, hatisuri, etc doar ca sa aiba "satisfactia" omorarii unei fiinte?
Nu vreau sa judec pe nmeni, dar as dori sa mi se explice ca poate cine stie .... o sa ma apuc si eu de chestia asta.
Motivatiile de pana acum ale cunoscutilor mei "pasionati" de asa ceva sunt cel putin confuze, acum spun ca e sport, apoi ca e "pasiune", apoi ca pur si simplu ce sa aiba sa puna pe masa ... etc ... pana acum nimic cooerent, de fapt cel putin la cativa dintre ei (majoritatea fosti sau actuali reprezentanti ai statului (MAI, MApN, SIE, SRI, etc)) cred ca e o chestoie de pozitionare sociala, ceva de genu' daca vecinu sau sefu face asta apoi ii musai sa o fac si eu ca doar nu o sa raman de caruta. Pentru altii am observat ca este un mod de refulare a frustrarilor ... si tot asa.
Care o fi de fapt adevarul?
am rugamintea ca discutiile sa fie purtate pe tin constructiv si civilizat, ma repet EU NU JUDEC PE NIMENI, dar as dori sa inteleg
Multumesc anticipat |
inaintre de incepe sa scriu, vreau sa spun ca nu am citit din acest topic decat aceasta postare (cristian ionita) si cea care urmeaza imediat. nu cred ca voi citi mai departe ca si asa sunt obosit de dispute de genul asta, lipsite total de fundament.
domnule cristian ionita, incerc totusi sa raspund nedumeririlor dvs dintr-un motiv simplu: in momentul in care am citit titulatura topicului m-am enervat initial, cunoscand aversiunea dvs fata de subiect.la citirea postarii dvs mi-am schimbat impresia , convingandu-made faptul ca chear vreti sa primiti un raspuns coerent si eventual documentat, lasand la o parte irascibilitatea de care dati dovada deseori pe acest forum.
iata in continuare:
in primul rand consider ca multi dintre apicultori sunt si vanatori din acelasi motiv din care multi sunt pescari sau montaniarzi sau .....,
si anume ca ambele sunt indeletniciri care sunt legate de natura. activitati care se desfasoara in natura. de aceea ma gandesc ca si unii si altii iubesc natura.
apoi trebe sa va spun domnule, si domnilor care mai cititi si sunteti inca nedumeriti, vanatoarea nu este o indeletnicire legata in mod direct si neconditionat de ucidere, de casapire, decimare, masacrare, linsare , macelariire, sau rapunerea cuiva.
aceste "activitati" amintite mai sus se desfasoara de regula in abatoare , ferme mai mari sau mai mici , chear in gospodarii, in mod organizat si pragmatic, iar produsul finit ajunge pe mesele noastre , inclusiv pe a dvs domnule cristian ionita, fara a oripila pe nimeni, nici chear pe dvs .( fire sensibia si nobila).
vanatoarea in esenta este direct legata de administrarea , gestionarea si valorificarea unei resurse naturale regenerabile. punct.
asa cum facem acelasi lucru cu lemnul din padure, cu pestele din apa dar si cu apa in sine , facem acelasi lucru cu terenul (prin agricultura- agronomie sau zootehnie), etc.
facem tot asa (adica expoatam) si cu alte resurse care nu sunt regenerabile si nu se mai oripileaza nimeni.
daca exploatam prin turism nevoia oamenilor de a se relaxa , iata ca si prin vanatoare unii se pot relaxa. cum intelege fiecare asta este mai gareu de a tipiza, din fericire caci altfel lumea asta ar fii mult prea plictisitoare.
ma gandesc acuma ca nici albinutele noastre nu sunt foarte fericite cand noi le inghesuim, scindam, le recoltam produsul pentru care au muncit, afumam, aplicam diverse tehnologii mai mult sau mai putin conturbatoare, le plimbam unde avem noi chef, le standardizam ....etc etc...
am convingerea ca cei mai mari ecologisti (asa se cred ei) sunt oameni de asfalt, nascuti, crescuti si formati in urbe, in zgomotul esapamentelor si cu nasul infipt in fundul dogmaticilor, pana cand au citit o revista si.... ce crezi.... s-au trezi ca vor sa salveze balenele albe de care nici macar nu stiau ca exista pana atunci.
din acelasi mediu parvin (atentie la termen ca nu am gresit, nu am vrut sa spun ca provin) o mare parte din vanatorii nostrii colegi, care sunt vanatori ca asa pica bine, sau ca atat cutarescu cat si cutarescu sunt vanatoari, sau mai stie naiba ce motive au ( in afara de pormoneele care umplu buzunarele in mod sfidator)
altii , printre care ma numar si eu cu umilinta, chear daca provin din mediu urban, s-au nascut cu padurea si natura in sange si chear daca nimeni din jur nu a iesit din asfalt si calorifer, ei au reusit sa ia toti muntii din tara la picior fie in grup fie solist, au reusit sa asi faca o profesie legata de aceasta meteahna (asa o numesc cei mai multi), au reusit sa inceapa o indeletnicire total straina cum este apicultura (si uneori chear cu rezultate apreciabile), au invatat sa cunoasca si sa inteleaga elementele biocenozei care ai inconjoara si nu numai.(nu stiu cum naiba sa subliniez in text ca aici ar trebui sa subliniez si sa ingros cuvantul -inteleaga)
numai dupa aceea s-au numit vanatori dar si ecologisti.(trebe sa recunosc ca astea nu sunt foarte numerosi dar sa stiiti ca conteaza)
mai sunt oamenii din mediul rural care, mai aproape de pulsul pamantului sunt totodata mai aproape de sensul ancestral al vanatorii. acestea sunt aceea care inteleg si aplica. pragmatici si rare ori animati de etica elevata a culturii cinegetice (germane spre exemplu ca tot este cea mai ).
acesti oameni stiu (iara ar trebui sa subliniez cuvantul stiu) foarte bine ca animalele salbatice "inofensive" (cum le numesc unii) sau animalele din speciile de interes cinegetic (cum le numesc aia cu reguli si uneori etica) provoaca pagube in avutul lor, pagube uneori insemnate.
spre exemplu d-le cristian ionita daca nenea martin ar venii la matale in ograda (ceea ce este destul de putin probabil ca nu are "buletin de bucuresti" , si ar strica zece familii de albine intr-o singura noapte (si asta doar in cazul in care ai macar atatea), ai mai gandii la fel ca aici ? -------------?
"Asa cum bine stiti mi-am exprimat nedumerirea si indignarea asupra faptului ca in ziua de azi exista oameni care gasesc "placere" in a lua viata unor alte fiinte fara ca cel putin aparent acest lucru sa fie necesar pentru o necesitate primordiala (nu ptr hrana, adapost, imbracaminte, etc)."
va rog sa ma credeti domnule ca nu vorbesc gratuit , in tara asta sunt multi , foarte multi oameni care il primesc in ograda -in cel mai propriu sens al cuvantului - pe mos martin.
deasemenea sunt multi chear mult mai multi cei care isi vad culturile sau partri importante ale culturilor distruse de mistreti sau alte specii de animale.
acestea , va rog sa ma credeti nu ai antipatizeaza pe vanatori.
exemplele ar putea continua dar ceea ce vreau eu sa spun este ca prin vanare se urmareste inclusiv tinerea sub control a nivelului populatiilor de animale din speciile de interes cinegetic.
de aceea este bine de privit in primul rand vanatoarea ca mod de gestiune a unei resurse naturale regenerabile.
nu vreau sa continui acum prin a spune ca nu toate sunt frumoase , roze si din pacate cei care pot si sunt in drept de a face ceva chear fac ceea ce trebuie , asa cum trebuie. dar in cazul asta am intra intr-o analiza a intregii societati romanesti.
vreau acum sa va spun acum ceva cu tenta anegdotica dar si cu morala:
pe cand eram si eu mult mai tanar si student, in caminele acelea socialiste reuseam sa convietuim intr-o comunitate destul de eterogena.
in perioada destul de tulbure post revolutie, deseori apareau discutii legate de atat de sensibilul subiect al nationalitatii magheare. culmea este ca cel mai adesea aceste subiecte erau atinse de cei care nu proveneau din ardeal, adica nu au "convietuit".
atunci replica mea era urmatoarea: va rog pe voi "sudistii" , care ati vazut primul ungur cand la aratat pe laszlo toces la televizor, sa ne lasati pe noi ardelenii sa ne certam daca este cazul si apoi sa ne impacam adca este cazul cu vecinul nostru ungur.
trebe sa va marturisesc ca si acum am cei mai buni prieteni dintre unguri, ne apreciem pentru ceea ce suntem ca oameni sau specialisti.
ceea ce vreau sa te rog daraga domnule cristian ionita, si prin tine pe toti cei care citesc sau nu citesc asta, este urmatorul lunru: va rog sa nu mai scuipati acolo unde nu intelegeti sau mai curand nu v-ati propus sa intelegeti.
asa incerc eu, spre exemplu si reusesc in proportie de 100%, sa nu ma cert si sa nu ma dusamanesc cu microbistii din fotbal, pe care nu ai inteleg totusi dece se razboiesc pe stadioane cand ar putea in acelasi timp si pentru a se relaxa sa faca un foc undeva si sa friga o bucata de slanina.
astea mai degraba refuleaza frustrari. va rog sa va ganditi bine in ce categorie va incadrati
am convingerea donmule cristian ionita, ca aveti suficiente resurse sa intelegeti faptul ca postarea mea este un pamflet (cum spune reclama) doar datorita orei la care ne aflam, dupa ore multe de munca.
si nu am dorit nicidecum sa ironizez persoane ci mai degraba situatii .
deasemenea am postat doar convins fiind de intentia dvs de a obtine pareri pertinente.
cu stima
mihai
|
|
;)
eu sunt "vanatorul" ala agricultor, imi place orzul, ,maltzul =D 
