|
Valer70
apicultor
Din: Halmeu-Satu Mare
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1833
|
|
Gabi de apit, vă înşelaţi, ştiu mult mai mult decât dumneavoastră despre fitoncide şi despre cercetarea ştiinţifică pentru că am beneficiat de studii universitare într-o perioadă când profesorii se respectau mai mult ca astăzi şi nu vindeau nici examenele nici diplomele. Nu-mi plac contradicţiile decât cu persoanele care sunt informate dar pentru că aţi aruncat o piatră în apă afirmând că “ Pentru cine nu stie ca ceapa este un antibiotic……sunt studi in ce priveste administrarea sucului de ceapa si usturoi” ,mă simt obligat pentru începătorii neavizaţi, forumişti sau vizitatori, să clarific problema. A nu fi de acord cu un lucru şi a nu fi informat despre el sunt două situaţii total diferite.Eu nu am recomandat să nu se dea crezare de 100% afirmaţiilor referitoare la proprietăţile fitoncide ale cepei, usturoiului şi hreanului din A.B.C. ...Apicol, vol.1, ediţia 1967, pag. 159, titlul Fitoncide, după care sucul de ceapă dublează viaţa albinei. Acolo se afirmă şi că albinele iau fitoncidele din flori.
Hristea a greşit, nefiind suficient de clar aşa că afirmaţiile lui sunt răstălmăcite de unii ca dumneavoastră care îl înţeleg în mod fundamentalist sau de alţii care sunt semidocţi.
Cercetarea ştiinţifică la care s-a referit Hristea a studiat efectul unui factor(fitoncide din ceapă, usturoi respectiv hrean) asupra duratei vieţii albinei. Dacă v-aţi informa de la sursă aţi observa că acolo Hristea a afirmat şi că albinele iau fitoncide din flori(de fapt iau şi de pe muguri, mai ales de plop). Pentru a determina efectul lor în mod ştiinţific, obligatoriu(altfel nu ar fi cercetare ştiinţifică) s-a impus ca în hrana albinelor să nu fie nici un alt fel de fitoncide. Deci cercetarea s-a făcut închizând albinele pentru a nu veni în contact cu fitoncidele din flori! Au dat loturilor de albine închise fitoncide din cele trei plante şi le-au comparat cu un lot martor care nici el nu a zburat pe flori, nici nu a primit fitoncide din plante. Albinele care au primit fitoncide din ceapă, hrean sau usturoi au avut viaţă dublă faţă de grupul martor care nu a primit suc de ceapă, hrean sau usturoi! Albinele mâncătoare de ceapă, hrean, usturoi, nu au avut nicidecum viaţă dublă faţă de albinele care au zburdat pe flori, nici cercetătorul nici Hristea nu a afirmat aşa ceva! Eu vă garantez că cele tratate cu ceapă au avut viaţa mai scurtă decât cele ce nu au stat închise şi au zburdat pe afară! Nu aveţi decât să mergeţi la sursă, să vedeţi câte zile au trăit albinele experimentului pentru că cercetătorul dă cifre exacte nu emite păreri. Ca să înţelegeţi mai bine vă spun că pâinea are în jur de 10% proteine iar cartofii aproximativ 5-6%(nu pierd timp cu documentarea). Dacă aţi face o experienţă pe animale omnivore(săracele) hrănindu-le pe unele doar cu pâine, pe altele doar cu cartofi, viaţa celor hrănite cu pâine va desigur fi mai lungă decât a celor hrănite cu cartofi, probabil dublă sau mai mult. Procedând ca în dezbaterea despre fitoncide aţi afirma că cercetarea ştiinţifică a dovedit că pâinea dublează durata de viaţă? Rezultatul experienţei nu poate fi interpretat astfel pentru că alte animale, hrănite cu pâine, carne, lactate, fructe, legume vor trăi mult mai mult decât cele hrănite doar cu pâine. Fitoncidele date de dumneavoastră în în sirop nu dublează deci viaţa albinelor dumneavoastră faţă de viaţa albinelor altor apicultori care iau fitoncidele doar din flori. Hristea nu a afirmat aşa ceva nici nu a citat o cercetare a acestui fenomen. A afirmat doar că fitoncidele(nu a utilizat termenul de antibiotic vegetal ca dumneavoastră) au dublat viaţa albinelor supuse cercetării şi ar putea prelungi viaţa albinelor. Chiar şi eu am admis că s-ar putea să le prelungească viaţa cu câteva zile.
Admiţând că pe o rază de 6 km nu este nici o familie de albine, nu există pericol de furtişag. După mine nici atunci nu este indicat să dăm albinelor sănătoase"antibiotice naturale" cum le spuneţi dumneavoastră pentru că atunci când vor fi bolnave ce le vom da? Propun să lăsăm albina să-şi ia fitoncidele de pe flori iar ceapa să o mâncăm noi, dacă ne place. Dacă o înfruntăm prosteşte natura se răzbună. Se ştie că zootehniştii, in goana după profit, au hrănit vaca(ierbivoră!) cu făină de carne iar găina(granivoră) la fel şi au obţinut boala vacii nebune şi lipsa de rezistenţă la gripa aviară. Crescătorii de vaci tot practicând monta artificială au constatat surprinşi că la un moment dat vacile au refuzat-o, nemaiintrând în călduri, aşa că sunt nevoiţi să practice din când în când şi monta naturală, revenind la normal. Vrem ca din lăcomie să reedităm fenomenul şi în apicultură? Nici nu avem cercetări recente comparative între loturi de stupi care au primit fitoncide şi alţii de putere similară care nu au primit. Şi o asemenea cercetare ar trebui să dureze câţiva ani. Dacă efectul antibioticelor asupra albinelor ar fi fost cercetat într-o perioadă mai lungă nu ajungeau la concluzia că stimulează ponta şi dezvoltarea familiei, aceasta s-a observat la început. Dacă ar fi continuat experienţa mai mulţi ani ar fi constatat ce ştim noi astăzi: că antibioticele date pentru stimulare determină în timp apariţia de tulpini de microbi rezistente astfel că nu mai putem salva familia bolnavă de locă americană ci trebuie să o ardem. Revenind la fitoncide legumicultorii ştiau înaintea apicultorilor că ceapa conţine fitoncide. Dacă doriţi să constataţi aceasta şi să perseveraţi(latinii spuneau că este diabolic) vă recomand o lucrare valoroasă care vă permite să cultivaţi ceapa, nu să o cumpăraţi de la piaţă sau magazin plină de chimicale.
Este”Cultura legumelor” de I. Maier, ediţia 1969, pag. 578-600. Şi aici se afirmă că că ceapa conţine fitoncide. În concluzie după ce m-aţi obligat să să dezvolt subiectul, pentru începători.
-Sigur este că siropul dat ca stimulare poate ajunge în mierea marfă, pentru că s-a constatat că antibioticele date iarna-primăvara ajung. Şi la stuparul din Borşa a ajuns.
-Tot sigur este că mirosul pătrunzător şi persistent al cepei împiedecă familia de albine să le recunoască pe străine, dovadă este eficienţei ei în unificări de familii sau schimbări de mătci, citată de unii(eu nu o folosesc).
-Deci în consecinţă tot sigur este că siropul cu suc de ceapă favorizează furtişagul.
-Sigur este că utilizarea (mai ales excesivă) a antibioticelor a favorizat apariţia tulpinilor rezistente de microbi. Au constatat-o medicii americani care i-au putut trata pe americanii răniţi cu antibiotice de ultimă generaţie în timp ce la vietnamezi, coreeni, afgani sau alţii au obţinut rezultate spectaculoase cu antibiotice de primă generaţie. Am constatat-o chiar şi noi care la aceeaşi afecţiune trebuie să luăm doze mult mai mari de penicilină sau ampicilină decât părinţii noştri.
-Sigur este că siropul de ceapă nu dublează viaţa albinelor libere, neânchise în cuşti de cercetare. Nici Hristea nici cercetătorul nu au susţinut această enormitate.
-Sigur este că o cercetare ştiinţifică, repet, ştiinţifică, pe stupi de producţie, de lungă durată, care să confirme utilitatea tratamentului cu suc de ceapă sau de usturoi nu avem. Avem doar păreri personale, ca cele ale doamnei gabi de apis sau ale altora dar după păreri personale nu ne putem lua, am ajunge de exemplu la darea penicilinei sau teramicinei pentru stimulare sau pentru tratare preventivă(termen prostesc, tratarea presupune apariţia întâi a fenomenului care trebuie combătut).
-Foarte sigur este că nu avem certitudinea prelungirii vieţii albinelor dar avem siguranţa că nu există metoda de a da sirop de ceapă seara astfel încât dimineaţa mirosul cepei să nu mai persiste în stup. Deci este sigur că ne expunem la furtişag. Că nu s-a întâmplat până acum nu este o garanţie că nu se va întâmpla în viitor deci începătorii să analizeze bine dacă merită să-şi asume riscul acum când ştiu că nici cercetătorul şi nici Hristea nu au afirmat că fitoncidele dublează viaţa culegătoarelor noastre! Creatorul ne-a dat minte pentru a preveni răul(furtişagul în cazul nostru) nu pentru a-i deschide porţile.
|
|
)
