ghituica
apicultor
 Din: com.Gradina;jud.Constanta
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 268
|
|
Moliile sunt fluturi mici, ale căror larve atacă diferite produse vegetale sau animale (făină, cereale, viţă de vie, tutun, lānă, ceară etc.).
Se cunosc mai multe specii dar cele mai importante pentru apicultură sunt Galleria melonella - molia mare şi Achroea grisella - molia mică .
Atacul acestui parazit asupra coloniei de albine este atāt de distrugător şi pierderile atāt de mari īncāt manifestările patologice au fost considerate boală şi au fost desemnate de I. OGRADĂ (1982) sub denumirea de galerioză
Nici o stupină, nici o īntrepridere apicolă ori cāt de bine administrată ar fi nu poate să evite moliile cerii (4).
Molia poate să distrugă īn cāteva săptămāni conţinutul unui stup abandonat sau ale cărui albine nu se pot apăra
Pagubele produse de găselniţă constă īn distrugerea fagurilor din stupii populaţi sau de la rezervă, precum şi afectarea puietului de albine, pe care larvele moliei, prin perforarea pereţilor, prin cosumarea īnvelişului nimfal sau chiar al aripilor, prin decăpăcirea celulelor sau prin intoxicarea acestuia cu excreţii īl compromite sau īl omoară.
Īn plus galerioza se constituie şi ca un mijloc de răspāndire a altor boli atāt īn stup cāt şi de la o familie la alta
Distrugerile suferite pot varia foarte mult īn funcţie intensitatea atacului şi de puterea coloniei de albine atacate.
De la semne discrete de puiet tubulos, sau de zone limitate cu puiet parţial căpăcit, şi/sau cu puiet care nu poate să eclozioneze, pānă la faguri distruşi străbătuţi de galerii pline cu larve de diferite dimensiuni, īmpāsliţi cu urzeli bătătoare la ochi şi pline de coconi
Parazitul se īntālneşte īn stup sub formă de ou, larvă şi nimfă.
Galleria melonella-molia mare depune īn medie 700 de ouă (400-1800) īn grămezi de 100-200 de bucăţi, pe care le lipesc īn īmbinările şi crăpăturile stupului, īntre resturile de ceară de pe fund sau chiar īn celulele fagurilor . Achroea grisella -molia mică depune īn jur de 200-300 de ouă.
Larva eclozionează după circa 10 zile, este de culoare alb gălbuie, capul brun, are 3 perechi de picioare toracice şi 4 perechi de picioare abdominale false.Pe măsură ce larvele cresc consumă din pereţii fagurelui şi construiesc galerii pe care le tapetează pentru protecţie cu o ţesătură fină mătăsoasă. Perioada larvră durează circa 30 de zile, după care īmpupează fie īn fagure fie īn nişele stupului. .
Nimfa (pupa sau crisalida) este īnvelită īn cocon sau gogoaşă. Gogoaşa este lipită şi chiar adāncită īn lemn datorită unei secreţii a larvelor care descompune celuloza. Fluturii care eclozionează părăsesc stupul de regulă noaptea.
Adultul (fluturele). Dezvoltarea de la ou la fluture depinde mult de temperatura mediului ambiant. La 27ŗ C molia mare are nevoie de 50 de zile iar la 20ŗ C de aproape 140 de zile. Molia mică are la o temperatură asemănătoare o perioadă de dezvoltare mult mai lungă (145 zile la 29ŗ C).
Galleria melonella-molia mare
Moliile nu se deosebesc aproape de loc īn modul lor de viaţă. După fecundare, noaptea (din mai pānă īn septembrie), femela, pătrunde īn stup sau īn īncăperile (dulapuri, lăzi) unde sunt păstraţi la rezervă fagurii şi depune oule cu ovipozitorul ei lung de regulă īn locuri greu acesibile pentru albine.
Larva după ecloziune īşi ţese un giulgiu mătăsos unde nu poate fi atacată iar capul chitinos care a rămas afară nu poate fi īnţepat. Pe măsură ce creşte, larva īnaintează īn fagure, făcādu-şi galerii pe care le lărgeşte şi le tapetează cu pāslă. Ajunsă la maturitate īncetează hrănirea şi se transformă īn crisalidă.
Atacul găselniţei īn cuib īncepe asupra fagurilor laterali, neacoperiţi cu albine şi se termină cu cei din cuib, unde parazitul īşi construieşte galerii pe sub puietul căpăcit.
Larvele după ecloziune se hrănesc cu substanţe organice din părţile neceroase ale fagurilor şi cu polen. Aspectul este dezolant: puiet tubulos de regulă īn linie dreaptă, zone limitate cu puiet parţial căpăcit sau cu puiet care nu poate să eclozioneze, celule deformate şi faguri distruşi străbătuţi de galerii pline cu larve de diferite dimensiuni, īmpāsliţi cu urzeli bătătoare la ochi şi pline de coconi.
Īn final fagurele este distrus īn totalitate transformāndu-l īntr-un fel de pāslă. Albinele se pot apăra greu de aceşti dăunători ascunşi īn faguri. Larvele moliei sunt bine protejate de pānza tesută īn jurul galeriei. La sfārşitul acestei faze omida īmpupează. fie īn fagure fie īn crăpăturile, colţurile sau nişele stupului, fie īn resturile de pe fundul stupului.
Stupii care au găselniţă se controlează frecvent, fagurii puternic afectaţi se īndepărtează iar la cei mai puţin afectaţi se deschid galeriile. Se īndepărtează manual larvele, pānzele şi gogosile parazitului.
Se īndepărtează fagurii atacaţi iar restul se decontaminează cu anhidridă sulfuroasă sau cu acid acetic glacial. Tratamentul termic al fagurilor (congelarea), īn lăzi frigorifice, chiar şi vara, circa 3 ore pentru distrugerea larvelor şi a oulelor este salutar , īn următoarele 3-4 luni nu se mai dezvoltă nici o molie. Pentru depozitarea fagurilor din toamnă pānă īn primăvară este suficient un singur tratament termic. Tratamentul termic (congelarea), deşi eficient, nu este recomandat īn cazul fagurilor cu miere.
Prevenirea apariţiei găselniţei şi distrugerea acesteia īn fagurii din depozitul stupinei se face prin tratarea acestora acestora cu bioxid de sulf īn spaţii ermetic īnchise. Bioxidul de sulf poate fi eliberat prin ardere (¼ baton pentru un corp de stup/50 gr sulf pentru un metru cub de spaţiu), prin evaporarea soluţiei lichide sau prin folosirea recipientelor sub presiune (5 gr bioxid de suf pentru un corp). Deoarece bioxidul de sulf nu omoară oule tratamentul trebuie repetat la fiecare 2-3 săptămāni.
Se poate folosi şi acidul acetic glacial 2-3ml/1000cmc īn spaţii īnchise ermetic. Dacă tratamentul se face īn toamnă fagurii pot fi lăsaţi asfel pānă īn primăvară.Inainte de folosire se ţin 2 zile la aer. Acidul acetic combate şi sporii de nosema.
Alte substanţe chimice folosite īn trecut ( naftalina, sulfura de carbon, bromura de metil,paradiclorbenzenul, etc) nu mai sunt de actualitate din cauza rezidurilor şi a pericolelor pentru sănatatea apicultorului.
Larvele de găselniţă pot fi distruse şi de alte insecte ( musculiţa Dibrachis buceanus)dar metodele trebuiesc definitivate şi generalizate. .(1)
12.1KB
_______________________________________
proverbele 9;10
,,Teama de Iehova este inceputul intelepciunii,si cunoasterea Celui Preasfant este pricepere.,,
|
|
na ca acu dau si staturi .. 
era doar o idee nu stiu dacai buna victoras. 
