catalingiurgila
apicultor
Din: Tg-Frumos-Iasi 11-07-1980
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 930
|
|
Floriile Duminica Floriilor ne aminteşte intrarea în Ierusalim a lui Isus, proclamat ca Mesia de către mulţime. În această zi se celebrează ritul binecuvântării ramurilor. Tăranii cred că în Sâmbăta Floriilor morţii se scoală din morminte şi aşteaptă la porţile Raiului până la Înviere, când intră în grădina binecuvântată. Dacă sufletele morţilor nu sunt purificate pe deplin, pomenile celor vii le ajută să ajungă acolo. În Duminica Floriilor, toată lumea merge la biserică, spre a lua mâţişoare sfinţite. Cum au primit ramura de salcie, copiii înghit o mâţişoară, ca să nu se îmbolnăvească de gâlci şi de friguri şi ca să fie frumoşi. Poporul crede că salcia e sfântă. Se spune că, pe când Isus se afla răstignit pe cruce, Maica Domnului, neştiind unde se află, s-a încălţat cu opinci de fier, a luat în mână un toiag de oţel şi a plecat în căutarea lui. Mergând Maica Domnului, a ajuns la o apă peste care nu putea trece. Văzând pe marginea apei o salcie înaltă, Fecioara Maria a rugat-o să se facă punte, ca să poată trece râul. Salcia i-a ascultat rugămintea şi s-a aplecat punte peste apă, până la ţărmul celălalt. Drept recunoştinţă, Maica Domnului a binecuvântat-o să înflorească cea dintâi primăvara şi să fie dusă la biserică spre sfinţire, în fiecare an, de Florii.
Triduumul pascal(3-zile) În aceasta denumire includem trei zile: joi, vineri şi sâmbătă din Săptămâna Sfântă, în timpul cărora se amintesc evenimentele cele mai importante ale pătimirii şi morţii lui Isus Cristos Domnul Nostru.
Joia Sfânta Este joia de dinaintea duminicii de Paşti. Momentele cele mai reprezentative ale zilei sunt: - spălarea picioarelor cu semnificaţia de slujire, de iubire a aproapelui: "Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul" (In 15,17), este porunca cea nouă a lui Isus; - Cina cea de Taină a lui Isus cu apostolii săi, care ne aminteşte instituirea Euharistiei, marele dar al iubirii dumnezeieşti, pe care-l trăim în timpul sfintei Liturghii şi instituirea sacramentului Preoţiei.
Vinerea Sfântă Este vinerea de dinaintea duminicii de Paşti. Atunci ne amintim în mod special de patima şi moartea lui Isus. Isus a fost trădat, arestat, condamnat, răstignit şi înmormântat. Pentru creştini este o zi foarte tristă. Durerea este exprimată şi prin gesturi concrete: - clopotele bisericilor nu sună în această zi; - la celebrările liturgice preotul se îmbracă în roşu, ca simbol al sângelui vărsat de Cristos pentru noi; - biserica nu se mai împodobeşte cu flori; - nu se cântă Aleluia; Apoi, în cadrul celebrării, sunt unele momente importante: adorarea sfintei cruci şi Calea sfintei cruci.
Sâmbăta Sfântă Nu se celebrează sfânta Liturghie; în această zi Biserica se odihneşte, priveghează lângă mormântul în care se odihneşte trupul Iui Cristos. Celebrarea începe după ce se lasă noaptea; este vegherea cea mai lungă: "mama tuturor vegherilor" (Sf. Augustin). Celebrarea din noaptea Paştelui începe cu binecuvântarea locului şi aprinderea lumânării pascale, simbolul lui Isus Cristos, proclamarea solemna a Paştelui şi liturgia baptismală.
Paşte Într-o zi de miercuri, Iuda a încheiat târgul cu duşmanii lut Isus şi într-o zi de vineri Cristos a murit pe cruce, Ulterior ziua de joi a fost dedicată comemorării celor două taine orânduite de Cristos în Joia Sfânta: Euharistia şi Preoţia. Aşa cum Paştele anual este precedat şi pregătit, de Săptămâna Sfântă, la fel Paştele săptămânal - duminica - este precedat şi pregătit de o săptămână întreagă. Cuvântul "paşte" provine din limba ebraică - "pesah" - şi înseamnă "trecere". În liturgia iudaică el indică trecerea îngerului nimicitor care a cruţat casele evreilor ce trăiau ca sclavi în Egipt. Totodată indică trecerea poporului evreu de la sclavie la libertate, trecerea din Egipt spre Tara Făgăduită, străbătând Marea Roşie şi pustiul. Pentru creştini, Paştele a însemnat, de asemenea, o trecere, o eliberare: trecerea de la sclavia păcatului, a morţii şi a Satanei, la libertatea fiilor lui Dumnezeu. Această trecere şi eliberare s-a înfăptuit prin patima, moartea şi învierea lui Cristos.
Ouă roşii Cu 2000 ani înainte de Cristos chinezii foloseau ouă colorate. Cercetări etnografice descriu obiceiuri ale ouălelor colorate în Ucraina (asemănătoare cu cele de la noi), Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franţa, Spania, Austria, Germania, Elveţia, Belgia, Anglia ş.a. unde ouăle colorate au fost înlocuite cu ouă de ciocolată.
Dar de ce ouă roşii de Paşti? Legendele creştine leagă simbolul ouălelor roşii de Patimile lui Isus. Răstignirea şi învierea reprezintă reînvierea naturii primăvara şi reluarea ciclurilor vieţii. Oul, el însuşi purtător de viaţă, devine un simbol al regenerării, al purificării şi al veşniciei. Legenda spune că atunci când Isus a fost bătut cu pietre, acestea atingându-l, s-au transformat în ouă roşii. O altă tradiţie afirma că sfânta Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, i-a adus ouă, care s-au însângerat sub cruce. Altă legendă afirmă că, după ce Isus a fost răstignit, cărturarii saducei şi rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Când va învia cocoşul pe care îi mâncam şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Isus". Nici nu şi-a terminat acela spusele şi ouăle s-au şi făcut roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi. În tradiţia populară românească ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejează animalele din gospodărie, sunt benefice în felurite situaţii etc.
Culoarea roşie este simbol al focului purificator. O credinţă din Bucovina afirmă că oul roşu este apărător de diavol. Acesta se interesează dacă oamenii fac ouă roşii şi roşii şi umblă cu colinda, căci doar atunci când aceste obiceiuri vor înceta, el va ieşi în lume. Altă poveste a ouălelor roşii: "Şase surori măritate au vrut să ucidă pe a şaptea soră a lor, care făcea ochi dulci celor şase cumnaţi ai săi. Pietrele însă cu care au căutat să arunce într-însa s-au colorat în diferite chipuri. Sora aceasta a rămas neucisă, dar în această amintire poporul a început să coloreze ouăle în duminica Paştilor, când s-a întâmplat aceasta''. Una din cele mai vechi mărturii privind ouăle colorate de la romani este a secretarului florentin al lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a ouălelor vopsite de la curtea domnitorului muntean. Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici: - roşu = simbol al sângelui, soarelui, focului, dragostei şi bucuriei de viaţă; - negru = absolutism, statornicie, eternitate; - verde = reînnoirea naturii, prospeţime, rodnicie, speranţă; - albastru = cer, sănătate, vitalitate; - violet = stăpânire de sine, răbdare, încrederea în dreptate.
Mai demult, ouăle erau vopsite în culori vegetale, astăzi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate după reţete străvechi, transmise din generaţie în generaţie, cu o mare varietate de procedee şi tehnici. Plantele, în funcţie de momentul când erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul în care erau combinate, ofereau o gamă extrem de variată de nuanţe. Extrem de diversificate şi ingenioase sunt folosite la decorarea ouălelor. În funcţie de regiunile ţării, există procedee specifice pentru realizarea ouălelor decorative. În unele părţi sunt folosite ouă fierte, în alte zone cele golite de conţinut. Ouă decorative se mai fac cu vopselele în relief Vrancea, Putna Sucevei, împodobite cu mărgele Bucovina, din lemn Neamţ din lut Corund, Harghita sau chiar din material plastic Bucovina.
Ornamentarea ouălelor decorative este extrem de variată, ea cuprinzând simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe unelte de muncă şi religioase. Astfel, numai în ornamentarea geometrică deosebim simboluri şi semnificaţii precum: - linia dreaptă verticală = viaţa; - linia dreaptă orizontală = moartea; - linia dublă dreaptă = eternitatea; - linia cu dreptunghiuri = gândirea şi cunoaşterea; - linia uşor ondulată = apa, purificarea; - spirala = timpul, eternitatea; - dubla spirală = legătura dintre viaţă şi moarte.
La Multi ani de florii tuturor sarbatoritilor!!!!!!!
Modificat de catalingiurgila (acum 15 ani)
_______________________________________
Telefon-0727706953
|
|