APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com 		Lista Forumurilor Pe Tematici
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" | Reguli | Inregistrare | Login

POZE APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
Sofia15 pe Simpatie
Femeie
24 ani
Constanta
cauta Barbat
24 - 40 ani
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" / BAZA MELIFERA - PLANTE , ARBUSTI , ARBORI / Ce planta e gheara dracului?  
Autor
Mesaj Pagini: 1
Gicacontra
apicultor

Din: Corbeni Arges
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 480
A aparut un gel cu extract de radacina de gheara dracului.N-am auzit pana acum de ea.
Stie cineva pe unde creste,cum arata, care e denumirea populara in diferite zone?
In medicina populara se foloseste?
Multumesc anticipat.

_______________________________________
"In univers,doar relativul e absolut"
pus acum 15 ani
   
stefan1
apicultor

Din: sibiu 1953
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 619
Am gasit doua plante care au aceasta denumire: Valerianella Olitoria (mai nou Locustra) si Campanula Ranunculus.
Valerianella Olitoria se mai numeste la noi Fetica sau Salata Mielului. Din 1979 i s-a schimbat numele stiintific in Valerianella Locustra. In franceza se mai numeste Laitue d’agneau sau de brebis (laptucul oii), Rampon, Salade Chanoine. In engleza se numeste Corn Salad sau Lewiston Cornsalad, in spaniola Lechuga de Campo, in germana Rapunzel. Originea este Africa de Nord, Eurasia in zone temperate. Creste in stare salbatica dar si se cultiva. Ii place locuri insorite sau cu semiumbra. Da o salata f buna ce se consuma mai cu seama toamna. Se poate semana fie toamna, fie primavara. Cultura de toamna se recolteaza dupa cam 11 luni si da productii mai mari cu 1/3 decat culturile de primavara. Frunzele sunt bogate in omega 3, calciu, fier magneziu, vitaminB,C,E, antioxidanti. Unele varietati au gust asemanator cu nuca. Se foloseste mai des in special in Italia si Franta. Si la noi s-a cultivat inainte experimental, dar acum se consuma numai din natura, de cei care stiu. Frunzele ei bogate printre altele in acid folic, se recomanda la prevenirea insomniilor si oboselii. De asemenea este f buna pt tratarea bolilor de vezica, de rinichi, impotriva retentiei urinare, a bronsitelor.
  Nu cred totusi ca in cazul prezentat de D-voastra (Gicacontra) sa fie vorba de aceasta planta, pentru ca am inteles ca se folosea extras din radacina, ori nu am gasit referiri la folosirea radacinii de Valerianella Olitoria. Este adevarat ca apartine genului Valeriana, care cuprinde cca 50 de specii si de la unele dintre ele se utilizeaza radacinile . Ex  rizomul de Valeriana Officinalis e utilizata pt diferite medicamente pentru linistire, antispastic dar si ca somnifer cu efecte mai bune decat Diazepamul (Valium), care suprima faza de somn profund.

Campanula Rapunculus

Face parte din marea familie a campanulaceelor, genul campanula. In romaneste se numeste Clopotel, in franceza Raiponce si in germana Rapunzel-Glockenblume.
E o planta perena de 30-100 cm inaltime, cu flori in forma de clopot de 1,5-2,5 violet-luminos sau albastru deschis. Creste in locuri semiuscate, la marginea drumurilor sau a tufisurilor, dealuri, ogoare, dar se si cultiva. Ii place pamant fertil. Se intinde din sudul Europei pana in Scandinavia, Asia de N-V dar si Africa de N_V. Are flori albastru-pal, polenizate de insecte. Infloreste intre mai-august. A fost cultivata mult in sec XV de ex, dar apoi mai putin. Se poate consuma din ea din aprilie in septembrie frunzele, florile, fructele necoapte, mugurii iar radacinile se consuma toamna pana primavara. Cu florile se poate parfuma serbetul Se cultiva in special pentru radacini din care se fac salate incepand cu noiembrie si pana primavara, dar se pot consuma si plante proaspat incoltite. Specia Campanuloceae Rapaunculoides este asemanatoare ca aspect si utilizare, dar clopoteii atarna intr-o parte, pe cand la Campanula Rapunculus, sunt orientati in sus.
Ca substante active are tanini si inulina.
Taninii au substante care reactioneaza cu albuminele din piele si mucoase , creând o pelicula insolubila, care poate crea o protectie. Au si efect bactericid. Deci indicatiile terapeutice ar fi in afectiuni ale tubului digestiv si ale mucoaselor, la rani etc . Mai pot fi folosite in cazuri de otraviri , in care taninii leaga anumite substante toxice, limitand efectul otravii.
Inulina este un amestec de polizaharide din molecule de fructoza, cu lungime pana la 100 de molecule, cu un rest de glucoza si se numeste Fructan. In multe plante ea este substanta de rezerva. Ex la topinambur, cicoare, dalie dar si la pastarnac. Pentru prima data s-a descoperit in 1804 intr-o floare (inula, de la care ii si vine numele). Inulina de molecula ceva mai redusa este solubila in apa fierbinte. Ea nu se resoarbe in intestinul subtire. In intestinul gros, prin bacterii, este descompus lantul moleculei in acizi grasi. Asta degaja si gaze si poate produce celor care consuma plante cu inulina, flatulenta (vanturi). Ea serveste inainte de toate ca hrana bacteriilor”bune” din tubul digestiv. Consumul lor zilnic imbunatateste flora intestinala. Inulina serveste de asemenea ca materie de baza pt obtinerea fructozei. Inulina se poate folosi in terapia diabetului.
Nici una din cele doua specii descrise nu are referinte de plante cu importanta apicola.

_______________________________________
O problema bine pusa e pe jumatate rezolvata.
pus acum 15 ani
   
florin,Moreni
apicultor

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 208
Dl. Gica am cumparat aceasta alifie din farmacie si pe prospect scrie ca planta este din Africa , iar alifia este buna contra reumatismului.

_______________________________________
Omul destept invata de la altii , cel mediocru din greseli , iar prostul le stie pe toate.
pus acum 14 ani
   
EN
apicultor

Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 751
Gheara diavolului (harpagophytum procumbens)

Gheara diavolului face parte din familia Pedaliaceae si creste in teren nisipos, in conditii foarte aride, la altitudini de 500-1000 de metri in Africa de Sud si Zimbabue. Este o planta  taratoare, cu radacini tuberoase, foarte puternice, din care ies radacinile secundare. Tulpina sa este acoperita de frunze , ce cresc opozite, alcatuite din 3-5 lobi, de culoare verde,  cu nuante de gri, datorita faptului ca sunt acoperite cu perisori fini, care secreta mucilagii. Floarea are forma de trompeta, colorata pe margini in nuante de la roz la violet - purpuriu, iar spre centru este galbuie si  infloreste in decembrie - februarie. Fructul sau spinos are o forma aparte, de la care i se trage si numele, este oval si incapsulat intr-o coaja lemnoasa, cu doi spini centrali mari si 2 randuri laterale de 12-16 brate acoperite de tepi. Aceste brate si spini sunt mult mai mari, mai lungi decat fructul in sine. Semintele sale sunt alungite si de culoare neagra. Ghiara diavolului contine substante chimice ca: harpagoside, harpagide si procumbide, zaharuri, acid oleanolic si ursolic, fitosteroli, acizi aromatici -  cafeic, cinnamic si chlorogenic, flavonoide - luteolin si kaempferol. In scop fitoterapeutic este utilizata intreaga planta, care se recolteaza dupa inflorire. Proprietati: antiinflamator, analgezic, hepatic, spasmolitic, antipiretic, hipoglicemiant, antihipertensiv, diuretic, determina contractiile uterine.

 

Uz intern:

-  detoxifierea ficatului, a rinichilor, afectiuni ale vezicii biliare, lipsa de apetit, osteoartrita, artrita, artroza, poliartrita, spondiloza, coxartroza, diabet, hipertensiune arteriala, aritmii ventriculare hiperkinetice, migrene, nevralgii, intoxicatia cu nicotina, hipercolesterolemie, nasteri dificile, menopauza – sub forma de decoct, tinctura, infuzie.


 

Uz extern:


- artrita cu inflamatii si durere,  tendenite, osteoartrita, artrita, artroza, poliartrita, spondiloza, coxartroza, entorse – sub forma de cataplasme, comprese cu decoct.

 

Contraindicatii:


- Consumul plantei este interzis sub orice forma la femei insarcinate, femei ce alapteaza, copii mici, coagulopatii, aritmii cardiace, persoane cu ulcer gastric sau duodenal, persoanele aflate inaintea unei interventii chirurgicale (favorizeaza hemoragiile).

 

Efecte secundare:

 

- Supradozajul determina greturi, varsaturi, anorexie, dispepsie, bradicardie.

Sursa:http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-plante-medicinale/gheara-diavolului-harpagophytum-procumbens_14437
pus acum 14 ani
   
ADM777
apicultor

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1

Gheara diavolului (Harpagophytum procumbens) este o plantă originară din Sud-Estul Africii al carui nume provine de la fructele neobişnuite acoperite de gheare miniaturale. Are efect analgezic, spasmolitic, scade febra, inhibă secretia de tromboxan şi leucotriene având astfel rol antiinflamator, stimulează actiunea limfocitelor, stimulează secretia de interleukine, antioxidant, hipoglicemiant, antiagregant plachetar. Studiile ştiinţifice au obiectivat eficienţa acestei plante contra afecţiunilor reumatice (artrită şi poliartrită reumatoidă, artroză, durerilor musculare, nevralgiilor de trigemen şi nevralgiilor în general, aritmiilor cardiace, hipertensiunii arteriale, durerilor menstruale, tulburărilor de premenopauză.
pus acum 14 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la