|
andrei_calinescu
apicultor
Din: Montpellier
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 506
|
|
OK, adica in nucleu , dupa prima serie de oua nu trebuie sa existe posibilitati naturale de reproducere(botci, oua proaspete(mai putin de 4 zile)). Si dupa 5-6 zile de la extragerea matcii, practic nu mai exista feromon roial, deci conditii incurajatoare pentru acceptare.
Si acum pentru ca ati fost cuminti, iata ultima "bucatica de prajitura", capitolul final al articolului. Lectura placuta si poate dupa aceea comentam, mai ales ca aici e paragraful privitor la starterul permanent deschis si la jocul cu ramele...
Controlul pontei
Dupa 2-3 zile, din botcile introduse in nuclee, matca eclozeaza. O vizita rapida pentru a constata aceasta e posibila in ziua J+13 sau J+14. Ea permite sa inlocuim botcile neeclozate sau cele distruse(roase pe laturi).
Fig 12.
In timpul saptamanii ce urmeaza eclozarii, matca va efectua zborul de fecundare. Cateva zile dupa, ea va incepe primele ponte.
Pentru a facilita orientarea matcilor la returul din zborul nuptial, apicultorul va orienta nucleii cu urdinisul in sensuri diferite.Fetele nucleilor care dispun de urdinis, vor fi vopsite cu culori usor reperabile de albine : rosu, albastru, motive negre, etc).
Controlul pontei se realizeaza dupa 25 -30 zile de la introducerea botcilor adica intre J+25 sau J+30.
- Ponta trebuie sa fie regulata si compacta.
- Nu trebuie sa aiba mai mult de 10% spatii nepopulate in puiet(risc de consangvinizare).
- Capacelul puietului trebuie sa fie regulat(culoare, forma) si putin bombat.
- Capacelele bombatre pronuntat denota puiet de trantor, deci riscurile unei fecundari esuate, sau unui alienari de spermateca.
- Bineinteles puietul nu trebuie sa arate semne de boala.
Aici vine calendarul cresterii (tabelul mare).
Productia de matci in mari cantitati
Metode adaptate si organizarea unei unitati de productie.
Productia de matci pe scara larga necesita un minim de organizare.Metoda starterului " inchis " se poate dovedi insuficienta. Desi multe exploatatii il utilizeaza, altele s-au orientat catre starterul permanent deschis.
Principiu de starter permanent deschis(SPD)
Ramane acelasi cu cel " inchis " :albina tanara, orfan si fara puiet. Pentru a deveni permanent, un astfel de sistem trebuie alimentat in mod regulat cu alina tanara. De aceea acesta e asociat cu una-doua familie generatoare de albina tanara(doici).
Material :
- SPD e constituit dintr-un corp standard, cu urdinis deschis.
- Familia/familiile generatoare de doici sunt familii de baza, puternice, bune crescatoare(laptisor curat si abundent), cu matci recordiste.Acestea sunt conduse pe doua corpuri, separate de o gratie Hanneman.
Mod operator pentru constituire SPD.
Preparare :
- cu 8-10 zile inainte de campania de crestere, se alege o familie puternica , sanatoasa.
- Se scot jumate din ramele cu puit,si doua cu provizii fara albine acoperitoare si mai ales fara matca. Matca trebuie imperativ sa ramana in corpul de jos.
- Introduceti in locul ramelor scoase faguri claditori.
- Se asaza o gratie Hanemann deasupra primului corp.
- Peste gratie se asaza un al doilea corp, in care se introduc fagurii scosi din corpul inferior.
- Se completeaza cu faguri cu polen praspat(acest corp superior va deveni SPD). Se lasa loc liber pentru rama port-botci.
Se lasa montajul astfel format initre 8-10 zile. Dupa acest timp puietul va fi capacit in totalitate si fara ponta, deci imposibilitate de crestere de matci.
Ne vom intoarce in stupina in mijlocul unei zile frumoase, avand un fund de stup, un podisor, un capac si un sistem de inchidere al urdinisului.
Constituirea:
- Afumati stupul preparat si bateti ritmic (o lovitura pe secunda) pe marginile inferioare , in felul asta o parte din albine urca in corpul superior.
- Coborati corpul superior(fara sa-l deschideti) si instalati-l pe fundul adus.Inchideti urdinisul. Iata SPD-ul constituit.
- Eliminati gratia Hanemann de pe corpul inferior(atentiae ca matca sa nu fie sub ea)si inchideti corpul cu podisorul si capacul adus.
- se transporta SPD-ul intr-un loc intunecos si racoros.
-se instaleaza seara in stupina de crestere(maternirtate), apropae de familiile generatoare de doici si se deschide.
Mod operator pentru intretinerea SPD-ului.
Fig. 13
- scoatem ramele eclozate din starter(1) si vom deplasa ramele recente(cu puiet) catre margini(laturi).
-in spatiul eliberat, de fiecare parte a ramei port-botci introducem doau rame plasate cu o saptamana inainte deasupra gratiei Hanemann in familia generatoare(2).
-inchidem SPD-ul.
din corpul ingerior(CI) al familiei generatoare, urcam doua rame cu puiet in corpul superior(CS) in locul celor plasate in SPD(3). Acestea vor fi transferate
in SPD dupa o saptamana.
-In spatiul eliberat introducem ramele de puiet eclozat (4) scoase din SPD.
-vom inchide familia generatoare.
Aceasta operatie e repetata in fiecare saptamana intr-un ciclu de crester.
SPD-ul si familia/familiile generatoare vor fi stimulate in absenta recoltelor.
Organizarea spatiala a unei unitati de crtester: stupina de crestere si fecundare
E oarecum necesar ca stupina de crester sa fie situata aproape de domiciliul apicultorului, intrucat acest proces necesita mai multe vizite pe zi
sau foarte des, seara.Un mic adapost (3-5m2) dotat cu sistem de incalzire tip camping e necesar in operatiile de transvazare
pe timp ploios sau cu vant.
In ex presentat aici, stupina de crestere e in acelasi timp statie de fecundare. Deoarece, nu e de ajuns doar sa crestem matci bune, ci zborul de fecundare
e deasemenea esential.
Exista diverse metode de control al zborului de fecundare. Iata doar cateva:
- Saturarea cu trantori selectionati intr-o zona suficienta in jurul statiei de fecundare
-instalarea acesteia intr-o vale izolata cu pereti de stanca inalti.
-instalarea statiei de fecundare intr-o zona unde nu sunt albine pe o raza de 5-6 km.
-productia matci si trantori in extra sezon.
-inseminarea artificiala
Inafara de ultima, nici o alta metoda nu poate garanta rezultate de 100%.
Metoda saturatie cu trantori e des utilizata si este cea pe care o vom descrie aici.
Vom imagina ca vanturile dominante de care trebuie sa ne ferim, sunt din sector nord-vest la nord-est.
Vom cauta sa protejam sau prin configuratia terenului(tufe, boscheti, o colina la nord) sau printr-un gard.
Imediat dupa gard vom instala zona de crestere cu starterul/starterele permanente, si deasemenea famili/familiile generatoare(fig 14).
Pe restul suprafetei vom dispune nucleii, profitand de tufe sau terenul accidentat, pentru a facilita reperarea matcilor intoarse
de la nunta.
Controlul zborului de fecundare
In urma cercetarilor dintre 60_70 , putem estima ca matcile se pot fecunda la o distanta intre 2-5 km, iar trantorii pot zbura pana la max 5km.
Fig 15.
Rezulta din aceste studii ca raza de influenta in procesul de fecundare e de app o suprafata cu diametrul de 7 km
De aceea solutia saturarii cu trantori e oarecum aleatoare.
Pentru a parveni la un bun rezultat in aceste conditii, ar trebui realizate urmatoarele:
-convingerea apicultorilor din zona(vecini) catre colaborare, furnizandu-le matci din stupina de crestere.
- colaborarea intre apicultorii motivati din regiune(asociatii, cooperative) si girarea unei statii de fecundare in comun.
-saturarea unei raze de 1 -1,5km cu populatie masculina, sperand ca matcile vecine zonei vor fi fecundate cu
trantorii populati.
Pentru realizarea acestui ultim deziderat, intre 4-5 stupine cu linii diferite de matci decat cele fecundate in statie, vor fi instalate pe o raza de 1-1,5 km.
Doua rame cu celule de trantor sunt introducse cu o luna jumatate inainte de campania
de crestere, in periferia cuibului.Pentru stimularea pontei de trantori, se stimuleaza in absenta recoltei.
Fig 16.
Procedeul cunoaste bineinteles limite importante. VA trebui tinut cont de numerosii factori fizici(topologia zonei,structura peisaj, altitudine),
microclimat(vant, curenti de aer), genetica(rasa albinei e esentiala) , tehnici(practici apicole ale stuparilor vecini),
, factori care reduc uneori distantele parcurse de albine.
In sensul asta ramane inca mult de cercetat pentru apicultorii care vin din spate.
-
|
|
