|
|
Apis Mellifera Capensis este denumita astfel dupa arealul de origine, zona Cape Town, din extremitatea sudica a Africii. La prima vedere, o simpla albine africana, A.M. Capensis, numita si albina parazita, dispune de o capacitate unica de reproducere: o lucratoare obisnuita poate depune oua diploide, din care vor rezulta alte lucratoare, spre deosebire de rasele celelalte de albine melifere, ale caror oua nu pot da nastere decat trantorilor.
De vreo 20 de ani se constata fenomenul de extindere al acestor albine parazite dinspre sudul continentului spre centru, acolo unde in mod natural nu se gaseau si acolo unde salasluieste ca rasa bastinasa Apis Mellifera Scutellata. Pastoralul in aceasta tara se executa cu multa stricteta, datorita riscului de a contamina stupii cu albian parazita. Astfel ca a aparut o problema pentru albinele dinspre centrul Africii, care suporta un fel de invazie parazita din partea Apis Mellifera Capensis. S-a observat ca atunci cand o Apis Mellifera Capensis patrunde intr-o colonie de Apis Mellifera Scutellata, de obicei scapa nevatamata datorita unor asemanari cu regina stupului. Savantii nu sunt tocmai clari in ce fel se aseamana cu regina stupului. Daca probabil este vorba de asemanari fizice(culoare, marime), acestea nu sunt definitorii in comportamentul social al albinelor. Daca probabil este vorba de substanta de matca, se stie ca regina detine aceasta substanta in cantitate mai concentrata in glanda mandibulara. Ceea ce o lucratoare Apis Mellifera Capensis, parvenita in stup la un moment dat, e greu de presupus ca poate avea.
Procesul de parazitare al coloniei decurge in felul urmator: lucratoarea parazita patrunde in colonia de Scutellate si incepe sa depuna oua din care vor rezulta tot albine capensis. Acestea, dupa maturizare vor face acelasi lucru, astfel ca, in scurt timp, albinele parazite se inmultesc in progresie, devenind majoritare, concurand si in cele din urma anihiland matca stupului din activitatea de pontat. La un moment dat, aceasta va fi inconjurata de albine parazite care nu o hranesc, astfel ca treptat, va pieri. Albinele nu simt nevoia ca in lipsa ei sa creasca botci pentru a-si reface o regina. Treptat, numarul albinelor originare scade pana la disparitie, astfel ca in colonie vor ramane doar albine parazite care vor trebui sa-si gaseasca alta colonie gazda, pe care sa o paraziteze. Odata ce o gasesc, patrund in ea si fenomenul se repeta. Se pare ca prefera, si reusesc mai usor sa paraziteze, coloniile destabilizate, carora le lipseste regina.
Geografic, se considera ca exista o bariera, o zona limita pe care aceste albine parazite nu o depasesc, astfel ca deocamdata nu exista pericolul ca aceste albine sa se raspandeasca de maniera in care o fac albinele africanizate pe continentul american. Bien ar fi sa ramana astfel, sa speram ca va ramane doar o problema a apiculturii sud africane, deoarece aceste albine capensis sunt parazitul perfect, probabil mult mai greu de depistat decat obisnuitul Varroa.
Mai jos, o colonie de AM Scutellatae (prima poza) in care regina incepe sa fie concurata de albinele parazite (a doua poza).
O sa-mi iau un scurt concediu si va doresc dupa caz, concediu placut sau spor la treaba!
522/580px 106.7KB
|
|
;)
