VsV
apicultor
 Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 219
|
|
Un treaba mai veche din 2008....avand inceputurile prin 2006
Cum s-a finalizat pana la urma, stie careva?
Albinele melifere din România şi un hibrid nemţesc provoacă dispute între apicultorii mureşeni. Hibridul Buckfast ar putea lua locul albinelor noastre deşi cercetătorii se împotrivesc. Totuşi, Buckfast este o specie cu pedigree în timp ce albina românească este considerată una de maidan. O încrucişare între cele două specii ar putea avea urmări devastatoare pentru apicultura românească.
Albinăritul, păstoritul şi agricultura au făcut parte din viaţa românilor prinşi dintotdeauna în ritmul muncii dictat de ciclicitatea anotimpurilor. În condiţiile în care mierea era considerată zahărul Evului Mediu, iar ceara elementul principal al lumânarilor, nu e greu să ne dăm seama că albinăritul era la mare cinste, în unele sate aproape fiecare gospodărie având propria stupină.
O dată cu conştientizarea proprietăţilor terapeutice ale mierii de albine, tot mai mulţi oameni şi-au dedicat timpul liber acestei activităţi, pentru unii stupăritul devenind chiar un stil de viaţă. Veşnica deplasare dintr-o parte în alta a ţării cu pavilioanele pline cu stupi de albine, fiind considerată deja transhumanţa secolului XXI.
Albine europene
Albinele românilor fac parte din specia albinelor melifere fără pedigree, dar calitatea, gustul şi consistenţa mierii au fost premiate de nemumărate ori la concusurile internaţionale. Tocmai de aceea, după aderarea la UE, iniţiativa forurilor europene cât şi a unora din membrii conducerii Federaţiei Apicultorilor din România de a introduce în ţară albina nemţească “Marca Buckfast”, provoacă nedumerire, panică şi încrâncenare în rândurile apicultorilor.
Un mod de trai, alături de Albina Carpatică, se vede periclitat de apariţia unui hibrid pe care aproape nimeni nu îl doreşte. Din acest motiv perspective sumbre se aştern peste gustul mierii, aşa cum o ştiam noi.
Albina blândă
Preotul ortodox, Vasile Ghira, slujeşte în satul Hărănglab, un loc frumos şi liniştit, departe de poluarea citadelelor. În acest loc nu se putea ca stupii să lipsească. Cu hrană din belşug din primăvară până-n toamnă, cele 30 de familii de albine ale preotului produc o miere deosebită. “Sunt albinuţe blânde şi bune. După un timp în care te ocupi de ele, parcă ajung să te cunoască şi nu îţi mai fac nici un rău. De mic copil mă ocup de stupărit pentru că îmi place în primul rând, dar şi pentru că mierea e un produs sănătos pe care îl consumăm zilnic. Pentru că albinele noastre carpatice, produc unul din cele mai pure soiuri de miere din lume, pot spune că aducerea unui alt soi de albine ar fi o împietate. De ce să strici ce ai, de ce să renunţi la ceva bun doar fiindcă cineva doreşte acest lucru? Ar fi bine să învăţăm că Dumnezeu ne-a creat şi ne-a pus pe pământ într-un anume loc, cu un anume scop. Pe toţi, plante, oameni, animale, insecte. Omeneşte vorbind, poate ar trebui ca alţii să deschidă ochii şi să ia de la noi ce e bun”, ne-a spus părintele Ghira.
Invazia “Buckfast” poate începe
Federaţia consideră că rolul hibridului Buckfast va fi strict economic. Cu o asemenea explicaţie se speră oare în secret ca apicultorul carpatic să devină dependent de albina- hibrid nemţească şi de importul acesteia? Oamenii simt că sub invitaţia candidă “la experiment” se urmăreşte distrugerea fondului genetic al albinei carpatine. Şi asta în condiţiile în care Uniunea Europeană acordă programe de subvenţionare pentru conservarea raselor locale de animale. Cum rămâne cu albinuţa noastră? Cercetătorii, dar şi apicultorii cu bun simţ, susţin că o încrucişare între cele două rase ar fi inevitabilă, având efecte nedorite asupra fondului genetic al albinei noastre, în condiţiile în care ar împărţi acelaşi areal. “Albinele astea de obicei au productivitate scăzută, o poate spune oricine creşte albine. Pentru că nu poţi să fii apicultor fără să ai minime cunoştinţe în domeniu. Au mai fost în timp experimente cu încercări de introducere de noi rase de albine, care s-au dovedit a fi neinspirate. Cei care vor să facă acum acelaşi lucru ar putea citi lucrări de specialitate şi s-ar convinge. Sunt pur şi simplu interese economice la mijloc, destul de obscure. Sper să nu se ajungă la acest lucru. Albina românească ar trebui să ajungă un brand nu să devină un metis”, ne-a spus Kelemen Ferencz, un mureşean pentru care transhumanţa anuală către gurile Dunării cu pavilioanele pline cu peste 80 de stupi de albine, este un mod de viaţă.
S.O.S
Conştienţi de pericolul care ne aşteaptă la poarta UE, în încercarea protejării fondului genetic al albinei româneşti, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură a cerut modificarea legislaţiei prin care să se interzică “importul de material biologic aparţinând altor rase de albine precum şi a hibrizilor interrasiali, deoarece prin specificul împerecherii la albina meliferă, sistemul poate fi scăpat de sub control şi se poate ajunge la obţinerea unor metişi nedoriţi şi neadaptaţi la condiţiile de mediu din ţara noastră”, aşa cum se arată în adresa trimisă de cercetători, Ministerului Agriculturii.
Urmarea? Ministerul a respins cererea pe motivul încălcării normelor legislaţiei europene. Aşadar exceptându-i pe cei câţiva apicultori din conducerea Federaţiei care doresc “invazia Buckfast”, ceilalţi peste 18.000 de apicultori înregistraţi în scripte la nivel de ţară, privesc neputiincioşi şi speriaţi către primăvara care vine. Şi înspre graniţa europeană, de după care bâzâitul se aude tot mai înspăimântător.
Iar am gresit unde am postat , f****, rog un moderator sa mute postul la "pastrarea nealterata a rasei romanesti", parca asa era.
Modificat de VsV (acum 15 ani)
_______________________________________
Nu exista viitor fara cunoasterea trecutului.
|
|
)
multumesc.si celelalte din ce rase ar face parte?
sper sa elucidez misterul 
