APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"
APICULTURA : Forum-ul STUPARITUL , este un forum de apicultura infiintat pentru uzul apicultorilor romani si apartine site-ului www.stuparitul.com
Lista Forumurilor Pe Tematici
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" | Reguli | Inregistrare | Login

POZE APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL"

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
Cristina02 Profile
Femeie
23 ani
Arges
cauta Barbat
26 - 80 ani
APICULTURA - FORUM DE APICULTURA "STUPARITUL" / CRESTEREA MATCILOR / Consideratii privind cresterea de matci .  
Autor
Mesaj Pagini: 1
unchiu
apicultor

Din: Tulcea
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 17
Cresterea matcilor reprezinta cheia de bolta in practicarea apiculturii.Apicultura incepe cu cresterea de matci.
  Cine nu e in stare sa creasca o matca nu este stupar ! Poate fi administrator , paznic , manipulant , dar nu apicultor .
  Matca este elementul pimordial , hotarator care imprima caracteristicile sale intregii familii de albine : harnicia , lipsa predispozitiei pentru roire , rezistenta la boli , blandetea , predispozitia la adunarea polenului , etc..
  In activitatea de crestere a matcilor este foarte importanta o cercetare atenta a familiilor cu caracteristicile prezentate mai sus si inmultirea numai a acestora. In acest scop este absolut necesara o evidenta minutioasa a tuturor caracteristicilor familiilor pe care le detinem .
  Harnicia , criteriul nr. 1 , materializata prin productia de miere se poate aprecia cu ajutorul cantarului de control .
  In ceea ce priveste al doilea criteriu - predisponitia la roire - acesta depinde de rasa .
  In zona noastra , judetul Tulcea , am intalnit frecvent stupari cu experienta care au familii de albine care isi schimba linistit matca . Am si eu astfel de familii . In perioada de vara (mai , iunie) in prezenta matcii , apar botci din care eclozioneaza matci . Matcile tinere ies la zborul de imperechere se intorc in stup si incep ponta in paralel cu matca mama . Spre toamna ramane in familie o singura matca de obicei cea tanara . Aceasta caracteristica se numeste <anecbalie> si se transmite de la mama la fiica . Familile din aceasta categorie nu roiesc niciodata , sunt bine populate si sunt in general harnice .
  Ca fapt divers !    Am fost chemat in urma cu cativa ani de un var sa ma uit la 5 familii aflate in curte si care apartinuse tatalui sau si care decedase cu 5 ani in urma . Spre  surprinderea mea am gasit 3 familii in stare foarte buna , populate pe 15 rame in luna iulie in conditiile in care nu s-a umblat deloc la ei in tot acest timp .
  Dupa ce am lamurit ce conditii trebuie sa indeplineasca o matca de calitate prezint 2 metode de crestere pe care le practic in mod curent : prin tranzvazare si prin stolonare .
 
  1. Prin tranzvazare
  Formez o familie starter pe 6 rame in ladita de carat rame la recoltat mierea . Pe partea superioara montez o rama de aerisire in locul capacului . In ladita pun 2 rame cu miere , o rama cu sirop de zahar 1/1 la care adaug lapte praf degresat , 2 rame cu polen sau pastura si o rama portbotci . ( 3 sipci x 12 portbotci ) pe mijloc .
  Aleg un stup populat si dupa izolarea matcii scutur albinele tinere de pe ramele cu puiet in ladita pana la umplerea sa ( cca 2 Kg ) .
  Asez stupul starter la umbra cu urdinisul inchis . Dupa 5 - 6 ore albinele orfane se manifesta specific printr-un bazait puternic .  Dupa stropirea albinelor cu sirop de zahar prin plasa superioara , scot rama portbotci .
  Intre timp aleg o familie cu caracteristici superioare ( przentate mai sus ) si scot din cuib o rama proaspat insamantata . Pe o masuta , pe un prosop umed asez rama cu larve proaspat eclozionate dupa ce inprealabil reduc inaltimea celulelor la jumatate cu ajutorul unui cutit incalzit . Cu ajutorul spatulei trazvazez larvele abia ecluzionate de o ora sau doua ( larvele sunt mai mici decat ouale ) in botcile artificiale . Atentie , spatula se manevreaza prin spatele larvei pentru a nu atinge partile sensibile care se afla in partea anterioara . Spatula se introduce sub larva pe fundul celulei . Datorita laptisorului de matca , larva ramane lipita pe partea superioara a spatulei . Lucrarea nu trebuie sa depaseasca o jumatate de ora .
  Rama cu sipcile portbotci se introduc in stupul starter si se lasa in liniste 24 de ore .
  Dupa 24 de ore se extrage rama portbotci . Procesul de luare in crestere este de 60 - 80 % .
  Larvele ranite , prea varstnice , plasate necorespunzator pe rama port botci , nu sunt luate in crestere . Completez sipcile cu botcile luate in crestere , eliminandu-le pe cele goale .
  In continuare amenajez un stup crescator in felul urmator : intr-un stup ME delimitez cuibul cu matca in corpul de jos cu o diafragma Haneman . In corpul de sus pe langa rezervele de miere adaug 2 rame cu puiet deschis ( necapacit ) care vor flanca rama portbotci . Albinele doici care vin sa hraneasca puietul , hranesc si larvele din botci .
  Botcile se pastreaza in stupul crescator 10 zile dupa care se folosesc pentru formarea stupusorilor de imperechiere .

OBSERVATIE ! Uneori in functie de starea matcii , de sezon si populatia de albine este posibil ca procentul de luare in crestere sa fie foarte mic . Recomand orfanizarea in prealabil a familiei , ne mai fiind nevoie de gratia Haneman .
 
  Dupa recoltarea botcilor capacite in stupul orfanizat se lasa 1 - 2 botci pentru ca stupul sa isi formeze o alta matca .
  Daca nu plictisesc , metoda nr. 2 in episodul urmator .



  Daca metoda nr.1 poate fi folosita de orice apicultor - incepator , semiprofesionist ( 20 - 30 familii ) sau profesionist cu experienta si cu stupina de cel putin 50 - 60 familii , metoda nr. 2 poate fi folosita numai de catre cei din ultima categorie.
  Pentru tranzvazare , in situatia in care nu dispunem de familii recordiste , putem folosi material genetic ( larve ) de la alti apicultori care au familii de acest gen .

     Metoda Nr. 2
In decursul timpului pe baza observatiilor minutioase inventariez un anumit numar de familii - insemnate corespunzator - pe care le folosesc ca familii de prasila . Eu am in evidenta in prezent 18 familii .
  In perioada activa , incepand cu luna aprilie urmaresc in acesti stupi aparitia botcilor de schimbare linistita . Ca indiciu folosesc rama claditoare . Recoltez aceste botci si le plasez in roiuri , fie cu rama pe care se afla , fie decupate cu o portiune de fagure daca sunt mai multe pe aceeasi rama si atasate pe alte rame cu puiet .
  Roiurile , 15 la numar le formez pe 3 rame amenajate prin impartirea unui corp de ME in 3 compartimente distincte cu urdinise separate . In fiecare compartiment aduc 2 rame cu puiet capacit cu albina acoperitoare , o rama claditoare cu uluc peste care mai scutur o rama de albina tanara . In timpul existentei lor si mai cu seama in perioada de imperechere a matcilor trebuie facuta stimularea obligatorie cu sirop de zahar . Pe masura fecundarii matcilor tranzvazez roiurile in stupi normali ( eu folosesc ME ) si le intaresc periodic cu puiet o data sau de doua ori acestia devenind stupi de productie .
  Ramele cu puiet pentru formarea roiurilor si pentru intarirea lor dupa fecundarea matcii le iau din stupii care nu fac parte din grupa de prasila si pe care vreau sa-i desfiintez din diferite motive - stupi ramasi fara matca , cu matca batrana , cu matca care seamana pestrit , care trag botci de roire sau care pur si simplu nu se incadreaza in exigentele mele .
  La familiile de la care am recoltat botcile este posibil sa apara altele . Le folosesc in continuare pana la disparitia matcii cand in stup las 1 , 2 botci pentru ca stupul sa nu se bezmeticeasca . Daca nu are populatie suficienta il transfer intr-un compartiment pentru roi .
  Procesul este continuu - pe de o parte formez familii noi iar pe de alta parte le desfiintez pe cele necorespunzatoare .
  Numarul de familii de prasila nu este fix .
  Nu este obligatoriu ca toti stupii sa traga botci .
  Metoda are un dezavantaj .
  Uneori in functie de sezon nr. de botci pretabile pentru inmultire este mic si atunci sunt nevoit sa apelez la metoda nr. 1 ( prin tranzvazare ) . Deci combin cele 2 metode .
  Trebuie putina experienta pentru aprecierea momentului de declansare a cresterii de matci prin tranzvazare care teoretic incepe cu luna aprilie si se termina in octombrie - in perioada existentei trantorilor .
  De 10 ani nu mai folosesc nici un fel de cusca pentru matci , lucrez cu roiuri de marime  mijlocie pe care le transform in familii .
  Uneori unific o familie cu albina putina dar cu potential ( matca tanara ) cu una populata cu matca necorespunzatoare sau fara matca . La stupul ME pun o foaie de ziar intre cele 2 corpuri cu cele 2 familii asezate una peste alta si dupa suprimarea matcii batrane .
  In afara perioadei de roire imputernicirea roiurilor se poate face cu puiet si albina acoperitoare fara sa ne temem ca matca din roi va fi omorata .
  Sunt multe de spus . Daca este cineva intersat ii stau la dispozitie cu lamuriri suplimentare .
  In continuare despre Selectie .




  In activitatea de crestere a matcilor intotdeauna am in minte cuvantul < selectie > .
  Selectia cuprinde doua aspecte : selectia artificiala si selectia naturala .
  Comform DEX al limbii romane selectia artificiala este metoda de ameliorare a speciilor animale si vegetale , constand in selectionarea in vederea reproductiei a indivizilor care intrunesc cele mai multe calitati biologice .
  Nu pun in discutie selectia artificiala deoarece aceasta se face in institute de cercetari specializate , cu bani multi , cu personal super calificat , in laboratoare dotate corespunzator .
  Selectia naturala este un fenomen natural de ameliorare a speciilor care au o mai mare putere de adaptare la mediu, in detrimentul celor mai putin dotate.
  Noi , apicultorii in activitatea pe care o desfasuram nu facem altceva decat sa influentam in bine sau in rau selectia naturala a familiilor de albine pe care le detinem . Din fericire , micile greseli pe care le facem sunt corectate de familiile de albime .
  Fiecare familie prezinta caracteristici biologice de adaptare la mediu intr-o paleta foarte larga . De-am avea ochi sa le observam , pentru a putea actiona in consecinta .
  In continuare prezint doua exemple din experienta proprie :
  1 - In urma unui control la primul zbor de curatire ( in jur de 20 martie ) , am descoperit la doua familii lipsa totala de puiet , in conditiile in care celelalte aveau puiet capacit pe 2 - 3 rame . Le-am cercetat cu atentie si am observat ca aveau matci . Mi-am notat acest aspect . La prima interventie - care din cauza timpului nefavorabil am efectuat-o dupa cca 4 saptamani - cand eram hotarat sa le desfiintez , am constatat spre surprinderea mea ca aceste familii aveau puiet la fel sau chiar mai mult decat celelalte . Le-am urmarit si in anul urmator si s-au comportat la fel . Este bine sa pastram astfel de familii care declanseaza cresterea de puiet mai tarziu ? Eu am apreciat-o ca o caracteristica pozitiva de adaptare la mediu in conditiile pedoclimatice si de flora   din zona noastra .
  2 - Alta data , la sfarsitul lunii august cand eram cu stupii in Delta , 2 - 3 familii aveau puiet pe un numar de rame pe care l-am considerat exagerat . La unul din ei am descoperit 17 rame cu puiet in diferite stadii de dezvoltare .
  Contrariat am consultat un unchi cu vechime de 40 de ani in stuparit . Primul lucru care m-a intrebat dupa expunerea situatiei a fost daca stupii in cauza aveau mancare ( adica rezerve de miere ) . I-am raspuns ca nu aveau nici un pic de miere lucru ce ma ingrijora in perspectiva iernii ce va veni . In aceleasi conditii , ceilalti stupi aveau 7 - 8 rame cu miere .
  Nu stiu cum ii numititi voi prin carti , noi popular le spunem stupi de " carne " ; Au mult puiet dar nu aduna miere. In tinerete , foloseam 4 - 5 familii de acest gen pe care ii plasam in pastoral in fata celorlalti stupi . Cand incepea culesul ii mutam in alt loc si toata albina zburatoare populau stupii din imediata apropiere ( din spate ) contribuind la cresterea productiei de miere .
  M-am documentat si m-am lamurit .
  Aceste familii erau de origine tropicala , zona in care culesurile sunt continui timp de 9 - 10 luni pe an si care nu blocheaza cuiburile cu miere pentru ca ar fi neproductiv .
  Spre deosebire de aceasta , albina noastra carpatina , este adaptata la culesurile specifice zonei noastre caracterizata prin culesuri de intensitate mare dar de scurta durata ( 2 - 3 saptamani ) .                                Prin blocarea cuibului prin coronitele de miere depozitate deasupre cuibului ( uneori integral de jur imprejur ) albinele sunt disponibilizate pentru cules .
  Unii apicultori , speculeaza aceasta insusire , hranind albinele cu sirop de zahar inaintea culesului pentru blocarea artificiala a cuiburilor .
  Prin aceste exemple vreau sa demonstrez ca este important sa tinem cont de puterea de adaptare a albinelor la conditiile concrete pedoclimatice si de flora specifice zonelor in care ne desfasuram activitatea .
  Sa nu ne miram atunci cand aducem familii din alte zone unde au avut rezultate bune , la noi sa nu dea rezultate si invers .
  Un coleg , imi relata un caz care pe el l-a indispus . A citit in presa ca apicultori din Germaniaau au declarat ca au importat matci din Romania dar in viata lor n-au vazut o albina " mai puturoasa " . Este normal , avand in vedere ca albina nu era adaptata la culesurile din Germania .


pus acum 16 ani
   
PricopArthur
apicultor

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 77
La prima transvazare m-am confruntat cu spatula mea de constructie proprie. Cand incercam sa iau larva, fiind prea gros varful acesteia raneam des larva. Pentru a imi reusi apasam in ceara de pe fundul celulei in timp ce inaintam pt. a lua larva.
    Multumesc pentru expunere. Intradevar, selectia este esentiala. Dar la catva ani, daca nu chiar anual nu este bine sa aducem in stupina si material genetic din alte stupine?


pus acum 16 ani
   
moc_sor
apicultor

Din: iasi
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 177

PricopArthur a scris:

La prima transvazare m-am confruntat cu spatula mea de constructie proprie. Cand incercam sa iau larva, fiind prea gros varful acesteia raneam des larva. Pentru a imi reusi apasam in ceara de pe fundul celulei in timp ce inaintam pt. a lua larva.
    Multumesc pentru expunere. Intradevar, selectia este esentiala. Dar la catva ani, daca nu chiar anual nu este bine sa aducem in stupina si material genetic din alte stupine?

material genetic din afara capeti cu fiecare matca imperecheata natural, tot secretul e sa aduci din cand in cand la catva ani cateva matci de calitate care vor inlocui liniile tarate din stupina.


pus acum 16 ani
   
unchiu
apicultor

Din: Tulcea
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 17
In principiu consider ca acest lucru este bun , cu conditia sa avem o minima garantie ca materialul genetic adus este mai bun decat cel pe care il detinem-albine sanatoase,adaptate la culesul din zona.
   Daca va referiti la posibilitatea aparitiei consangvinitatii prin imperechierea matcilor cu trantori inruditi ar trebui tinut cont de urmatoarele:
   -de obicei, in perioada de imperechiere a matcilor, ne deplasam in pastoral unde stupina proprie este amplasata in apropierea altor stupine. Matcile in zborul de imperechiere se deplaseaza departe de stupul propriu in cautare de trantori[ in lipsa pina la 12 Km] tocmai pentru a evita consangvinizarea.Chiar daca nu ne deplasam, este posibil sa fie aduse in apropiere familii straine.
    Altfel spus, este foarte greu sa activeze o stupina complet izolata de alte familii.
    Din aceasta cauza, este in interesul nostru al tuturor apicultorilor ,ca in toate stupinele sa avem familii de buna calitate si sanatoase.Cele din imediata noastra apropiere ne pot influenta puternic stupina proprie.prin albine hoate,trantori,prin migrarea albinelor de la o stupina la alta datorita amplasarii gresite a unor familii in culuarul de zbor al altora etc.
    Cel mai bun exemplu este infestarea stupinelor noastre cu varoa iacobsonii-ajuns in Romania din extremul orient pe ruta Rusia, Bulgaria in anii 70
    Repet, noi apicultorii nu putem face selectie artificiala, putem influenta selectia naturala
    Ar trebui sa apelam cu mai mult curaj la serviciile Institutului de apicultura al A C A prin filialele sale.


pus acum 16 ani
   
moc_sor
apicultor

Din: iasi
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 177
in teorie se poate face selectie prin imperechere artificiala, dar la noi ar fi munca in zadar, de aceea cel mai avantajos ar fi ca in zona noastra toti stuparii sa aiba material de calitate si aici apare problema intre competitia dintre apicultori si dorinta de a avea matci de calitate imperecheate natural (problema cred ca ar putea fi gindita si asa: familiile din stupina mea sunt cele mai performante dar oare pana cand sau toti sa aiba familii bune si sa castige cel ce detine cunostintele si abilitatile cele mai bune)

pus acum 16 ani
   
PricopArthur
apicultor

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 77
Este normal sa alegi pt. inmultire fam. cele mai productive, mai ....... . Dar in cadrul imperecherii naturale este suficient factorul trantor ca fiind aleator din alte stupine? Am vazut intamplator acum 2 ani matca in zbor de imperechere la 200  - 300 m de stupina. Povestea cu 12 km am citit-o si eu prin carti.

pus acum 16 ani
   
mos miere
Vizitator



unchi, consider afirmatia dv"Repet, noi apicultorii nu putem face selectie artificiala" nu este adevarata fiind combatuta de numeroase exemple.Putem face selectie artificiala numai sa stim mai intii ce vrem si cum putem s-o facem.Pot sa va dau exemple si sa sustin cele afirmate. mos mire

pus acum 16 ani
   
hreho
apicultor

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 11
Bine,bine,selectionam,ne chinuim speram etc.Dar la imperechere de unde stim cu ce bagabont de trintor si-a tras-o matca noastra fecioara?Chiar daca avem trintori selectionati tot de noi in stupina,mai exista si de la vecini sau din salbaticie!O selectie adevarata trebuia facuta intr-un loc cit mai izolat sau prin imperecherea artificiala a matcilor.Parerea mea!

pus acum 16 ani
   
Ahile
apicultor

Din: Mehedinti
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 542
In ce masura calitatile viitoarei regine depind de familia donatoare si cat de familia crescatoare?

_______________________________________
Zambeste,maine va fi mai rau! Murphy.

pus acum 16 ani
   
amator
apicultor

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 27
Familia crescatoare nu transmite nici o caracteristica viitoarei regine. Genetic depinde de regina din familia donatoare si trantorul cu care sa imperechiat. Familia crescatoare influienteaza numai vigoarea viitoarei reginei. Cu cat familia crescatoare este mai puternica si daca se suprapune si un cules intens, viitoarea regina este mai viguroasa.

pus acum 16 ani
   
pupemea
CLUB STUPARITUL

Din: Cisnadie 23 01 1968
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 5230
Cica lucrurile nu sunt chiar asa clare in aceasta privinta.
Scrie atat in cartea lui Ruttner cat si pe ci pe colo cum ca este posibil ca prin hrana primita sa mai primeasca si niste alea alea.


_______________________________________
A-l urma pe Hristos nu are nici un sens, daca nu are tot sensul din lume.
Oamenii nu ajung in iad din cauza pacatelor.Si nici in rai din cauza lipsei de pacat.Acceptarea lui Hristos sau nu, este ceea ce ne imparte.
Fericirea este simpla.Dificil este sa fi ...simplu.

pus acum 16 ani
   
viorel_v2000
apicultor

Din: Craiova
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 525
Presupun ca genetic nu are cum sa primeasca calitati in plus sau in minus de la familia crescatoare.
Modul de hranire primit de la familia crescatoare poate insa sa influenteze calitatile viitoarei regine.


VV


pus acum 16 ani
   
maximus
Vizitator



o familie cu instinct de roire ridicat va transmite prin hrana(laptisor) aceasta caracteristica viitoarelor matci.am mai explicat mai demult acest lucru....tre sa fie pe aici pe undeva

     concluzie:la cresterea matcilor se are in vedere si selectarea familiilor  crescatoare,nu numai a celor donatoare de mat genetic sau trantori.


pus acum 16 ani
   
ciocansebi
apicultor

Din: IASI
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 465

pupemea a scris:

Cica lucrurile nu sunt chiar asa clare in aceasta privinta.
Scrie atat in cartea lui Ruttner cat si pe ci pe colo cum ca este posibil ca prin hrana primita sa mai primeasca si niste alea alea.


Pupemea am sa caut si eu cartea lui Ruttner,din pacate nu am citit-o,dar eu zic asa..fiecare organism are o anumita structura genetica(un genotip),indiferent ce hrana i-am da noi...nu putem decat  cel mult sa-l facem sa produca atat cat este el "programat"...mai departe nu se poate..
Un exemplu cam grosolan dar asta mi-a venit in minte acum...o vitzica dintr-o vaca care produce 20 litri de lapte/zi,daca se hraneste de mica, de la o alta vaca care da 30 litri de lapte/zi niciodata nu va putea da lapte la randul ei mai mult decat acei 20 litri pe care ii da mama ei(ignoram valoarea  genetica a taurului aici).
Trebuie stiut ca fiecare ovar are un anumit numar de ovule pe care "il pune la bataie" in timpul vietii..sa-i spunem "n".Nu cred ca reuseste cineva printr-o tranzvazare,sau hranind o larva cu laptisor de la o familie recordista va reusi sa aiba"n+10 ovule"de la noua matca produsa.Dar ne putem intoarce la "babisme"si anume ca femeile la tzara pun oua la closhca, de la gainile cele mai uoatoare,si intr-adevar au rezultate..puii rezultati ,la randul lor fac multe oua.
Consider ca o hranire corecta nu are rezultat decat obtinerea unui "produs"-matca care sa poata reda cat mai apropiat ceea ce este programata sa faca de la mama si tata.O larva nehranita la timp (e vb de ore),sigur nu ajunge la nivelul lui "mama-sa" dar daca e hranita fff bine sigur n-o va intrece..(depinde si de stramosi)
Sper sa nu fi gresit,dar asta este parerea mea..astept comentarii


_______________________________________
"Exista lucruri care stim ca sunt imposibil de realizat, pana cand vine cineva care nu stie acest lucru si le realizeaza" A.Einstein

pus acum 16 ani
   
pupemea
CLUB STUPARITUL

Din: Cisnadie 23 01 1968
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 5230
Sa nu uitam ca din viata albinelor cunoastem o mica parte.Unii zic 10%
Deasemenea sunt recunoscute diferentele intre mamifere si insecte.Noi tindem de multe ori sa actionam prin prizma cunostinetelor pe care le percepem mai usor.Mamiferele le cunoastem si le intelegem mai usor, deoarece le mancam mai des si de mai mult timp.
Sa incercam sa privim mai deschis viata albinelor.

De multe ori gresim involuntar actionand in familia de albine dupa un instinct si cu niste logici preconcepute.Si deci, nepotrivite.
Ca si ex., as aminti stilul de impachetare si cocolosire a stupiilor pe timpul iernii.


_______________________________________
A-l urma pe Hristos nu are nici un sens, daca nu are tot sensul din lume.
Oamenii nu ajung in iad din cauza pacatelor.Si nici in rai din cauza lipsei de pacat.Acceptarea lui Hristos sau nu, este ceea ce ne imparte.
Fericirea este simpla.Dificil este sa fi ...simplu.

pus acum 16 ani
   
amator
apicultor

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 27
Domnule Pupemea aveti dreptate ca legat de viata albinelor mai sunt inca multe de lamurit. Eu m-am referit din punct de vedere genetic si considerand ca familia de crestere creeaza intr-adevar conditiile ideale de crestere pentru viitoarea regina. Dar.... nu intamplator se foloseste si procedeul cu familia donatoare, apoi familia starter si apoi familia de crestere. Cunoastem si faptul ca albina lucratoare este tot femlela, adica o regina care insa ete castrata ( folosesc aceasta notiune desi nu este total potrivita) prin modul in care este alimentata in perioada de crestere (un fel de castrare chimica). Puterea stupului si productia lui este data in mare masura de numarul de indivizi care compune familia. Regina care a trecut printr-o scurta perioada de castrare va avea caracterele transmise genetic atenuate.
Si dubla trannsvazare inventata de crescatorii de regine a aparut probabil din aceleasi motive.


pus acum 16 ani
   
pupemea
CLUB STUPARITUL

Din: Cisnadie 23 01 1968
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 5230
Nimic fals in ceea ce scrieti dumneavoastra.Toate sunt "pe  linie"
Dar la intrebarea daca se transmit caractere prin hrana, raman la pozitia ca inca nu cunoastem tot.
Si eu actionez si lucrez dupa ideea ca informatia genetica o iau de la regina mama si de la trantore.
Insa mai las o "portita" pentru ceea ce nu stiu si se speculeaza.

Toate bune.


_______________________________________
A-l urma pe Hristos nu are nici un sens, daca nu are tot sensul din lume.
Oamenii nu ajung in iad din cauza pacatelor.Si nici in rai din cauza lipsei de pacat.Acceptarea lui Hristos sau nu, este ceea ce ne imparte.
Fericirea este simpla.Dificil este sa fi ...simplu.

pus acum 16 ani
   
ciocansebi
apicultor

Din: IASI
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 465

amator a scris:

Familia crescatoare nu transmite nici o caracteristica viitoarei regine. Genetic depinde de regina din familia donatoare si trantorul cu care sa imperechiat. Familia crescatoare influienteaza numai vigoarea viitoarei reginei. Cu cat familia crescatoare este mai puternica si daca se suprapune si un cules intens, viitoarea regina este mai viguroasa.



Si eu raman la aceeasi parere.Caracterele fenotipice(culoare,marime,comportament,calitatea si numarul oualor depuse...)sunt date de familia donatoare..mai exact de matca -mama si de trantorul tata.Familia  crescatoare are rolul de a influenta vigoarea noii matci,asa cum spunea si colegul de mai sus.
Dar daca stii ceva "pupemeo"si se pare ca ceva este..eu zic sa ne apucam de "sapat".
Azi il voi contacta pe un fost profesor de al meu de genetica Prof.Marius Paul Cirlan(date despre descoperirile lui le gasesti pe net..si sunt cateva) si-l voi provoca pe aceasta tema foarte interesanta si foarte importanta pentru noi apicultorii.Poate facem si-o lucrare stiintifica pe aceasta tema.Voi reveni cu alte amanunte.
Asteptam noi pareri constructive... 


_______________________________________
"Exista lucruri care stim ca sunt imposibil de realizat, pana cand vine cineva care nu stie acest lucru si le realizeaza" A.Einstein

pus acum 16 ani
   
roby1982
apicultor

Din: sibiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 293
am o intrebare.acum doi ani am facut dintro familie cu agresivitate zero doua roiuri(am luat rame cu puiet si siau construit singure botci).tate bune doar ca unul din roiuri a devenit de o agresivitate rar intalnita iar celalalt este foarte bland.nu am inteles de ce asa ca anul trecut, am facut din aceeasi familie inca doi roi.nu o sda ma credeti dar de data asta ambii roi sunt foarte agresiviintrebarea mea : de ce dintro familie blanda in doi ani mia dat un roi linistit si trei agresivi? nu trebuia sa fie toti linistiti? cum pot scapa de aceasta agresivitate fara sa cumpar matci?

_______________________________________
sunt prea mic sa vorbesc despre un subiect atat de mare

pus acum 16 ani
   
valy gudas
apicultor

Din: Baia-Sprie. MM,RO.28.05.71
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 1394
Robi agresivitatea la albine,o pot mosteni si de la trintorii cu care e inperechiata matca,din lipsapsuri in fam de albine,si multi alti factori.
Eu asa zic,sa vedem ce zic si cei mai,EX.


_______________________________________
Suntem saraci,dar nu suntem prosti.
Tel. 0741297349.

pus acum 16 ani
   
balasbebe
CLUB STUPARITUL

Din: Zalau,SJ.:1956
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 5335
Daca intr-o familie, este spatiu, hrana, si putina preocupare, mai rar se intampla sa sara albinele pe stupar.
De mai intampla primavara, cand gospodarii inconstienti dau foc, toata ziua la vegetatie, sau resturi vegetale. Pe deasupra mai cauta si cateva cauciucuri sa fie convinsi ca arde tot.
O sa vina si vremurile, in care nu o sa mai fie voie sa se dea foc la orice, si la voia intamplarii, si atunci albinele se vor simti mult mai bine, si mai linistite.


pus acum 16 ani
   
maruta
apicultor

Din: targu jiu
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 91
Aveti dreptate d-le Balasbebe, vizavi de arderea vegetatiei sau a resturilor vegetale in aceasta perioada, ca fiind o cauza a agresivitatii la unele familii de albine. In acesta privinta de ardere a vegetatiei uscate sau a miristelor exista lege in domeniul protectiei mediului dar nu se aplica. De arderea produselor din caucuc sau a anvelopelor nu mai incape discutie este interzis.

pus acum 16 ani
   
teicafeniu64
apicultor

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 11
Nu am postat!Chiar nu inteleg cine cu cine vrea sa ma puna rau.

Modificat de teicafeniu64 (acum 16 ani)


pus acum 16 ani
   
ciocansebi
apicultor

Din: IASI
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 465

maximus a scris:

o familie cu instinct de roire ridicat va transmite prin hrana(laptisor) aceasta caracteristica viitoarelor matci.am mai explicat mai demult acest lucru....tre sa fie pe aici pe undeva

     concluzie:la cresterea matcilor se are in vedere si selectarea familiilor  crescatoare,nu numai a celor donatoare de mat genetic sau trantori.



Eu nu cred ceea ce spui tu si de aceea o sa te rog frumos  sa cauti si sa aduci argumente la ceea ce afirmi   si sustii.Orice informatie in acest sens imi va demola convingerea ca familia crescatoare are  doar un rol  de crestere viguroasa  si sanatoasa a unei matci.Iti multumesc.


_______________________________________
"Exista lucruri care stim ca sunt imposibil de realizat, pana cand vine cineva care nu stie acest lucru si le realizeaza" A.Einstein

pus acum 16 ani
   
maximus
Vizitator



daca citeai cu atentie mesajul,vedeai ca am mai scris o data despre treaba asta.de doua ori e prea mult,asa ca nu pot decat sa iti urez spor la cautat

pus acum 16 ani
   
ciocansebi
apicultor

Din: IASI
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 465
....tre sa fie pe aici pe undeva..

Daca tot ai scris pe aici pe undeva inseamana ca stii unde..asa ar fi normal,si m-ai fi ajutat si pe mine si probabil si pe alti apicultori interesati..dar asa..am plecat la cautare cum mi-ai recomandat.Oricum multumesc.


_______________________________________
"Exista lucruri care stim ca sunt imposibil de realizat, pana cand vine cineva care nu stie acest lucru si le realizeaza" A.Einstein

pus acum 16 ani
   
ves.lucian.zabrani
apicultor

Din: Zabrani
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 762
Draga UNCHIU m-ai dat gata cu ce am citit despre cele doua metode de crestere a matcilor .Am scris si eu ce am patit cu un stup pe pagina incepatorilor.Va rog frumos sa cititi si sa va faceti putin timp pentru mine sa va spuneti parerea.sunt din Arad,din celalalt capat de tara.MULTUMESC!

_______________________________________
Sa traim cu si in HRISTOS , singura noastra bucurie si nadejde neinselatoare .

Cu cat invatam mai mult , cu atat ne dam seama cat de putine stim .

pus acum 13 ani
   
adi hodis
Moderator

Din: Batăr BH
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 5405

ves.lucian.zabrani a scris:

Draga UNCHIU m-ai dat gata cu ce am citit despre cele doua metode de crestere a matcilor .Am scris si eu ce am patit cu un stup pe pagina incepatorilor.Va rog frumos sa cititi si sa va faceti putin timp pentru mine sa va spuneti parerea.sunt din Arad,din celalalt capat de tara.MULTUMESC!

Lucian, acolo ai pus o intrebare  nicidecum o patzanie si ai mai deschis alte topice care se cuveneau in alte arii specifice subiectelor care te interesa.
Sper ca nu e asa cum se subintzelege ... cum ca nu citesti forumul in cautare de inf. ci preferi sa pui intrebari deschizand cate un topic pt. fiecare, in alt loc decat cel potrivit.
Daca totzi am proceda asha, forumul acesta ar fi un ghiveci.
De aceea exista CAPITOLE SI TOPICURI pt. a fi ushor de gasit si studiat, discutat ... ce intereseaza pe fiecare.
Te rog respecta si dumneata acestea. 


_______________________________________
Albinutele = viata ... importantele albinute ... '' daca albinele ar disparea, omenirea ar mai trai 4 ani. Albert Einstein ''http://ADIHODIS.sunphoto.ro

pus acum 13 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la